Vocea Covurluiului, ianuarie 1888 (Anul 16, nr. 3536-3558)

1888-01-15 / nr. 3545

——-jt—vj -ani!a-e»^iii^ii j in uhum m !—■ » introduce aceitft reformă înainte de vii-arsii legislativi, LONDRA, 25 ianuarie. — Con­trar știrilor primite din Bucuresci, copreapondentul vienes al lu! Stan­­dard crede a sei eft incidental ruso­­român ire caracterul unul conflict aerio». El acasă Rusia de a câta răs­turnarea cabinetului Brătianu, ca ne­fiind favorabil politicei ruseșci, LONDRA, 25 ianuarie. — Se­­­­nunți lui Standard oft Bulgarii re­fugiați în Turcia ar pregăti o nouă lovitură în Bulgaria. Oronlcst locala. — Aflăm că comisarul Grigoriu, de la cufrt. IV, a fost scos din causa conduitei sale scandaloase, și a fost înlocuit provisoriul cu D. Com­șa. — Ieri s’au terminat examenele de iarnă la toate scoalele secundare din oraşul noatru, și de mâne vor reîn­cepe careurile semestrului ii. — Ast^i se termină romanul ce publicăm în foliolă. De mâne vom începe publicarea unei scurte nuvele, prelucrată după o adevărată întâmp­lare din ultimul resbel serbo-bulgar. Titlul acestei nuvele e Ivanca. In urma el vom începe publicarea unui mare roman de sensaţiune : Fiul nom­telui de Monte-Cristo şi apoi tesaurul lui Monte-Cristo. Cine a cetit Comtele de Monte-Cristo, de Alex. Damas tată­, îşi pote închipui frumuseţa nouelor rouftufi ce vom publica, cari sunt o urmare a marelui roman a celebrului romanţier francez. VOUMUOVUALUiULUt O­zosU­oA ixLtexIexu* — Cetim în Epoca: D. Itcovathe Fătu, preşedintele comitetului, şi delegat al oposiţiunii din Tutova şi ti­orişului Bârlad, a ost primit de M. S. Regele în au­­­dienţă particulară. După ce a expus scopul misiunii sale, D. Fatu a a fost autorizat de a spune comitenţilor săi că M. S. a porunn­it şi va mai porunci ca alegerile să fie libere. Regele, despărţindu-se de D. Fătu , i-a urat prea graţios să vie în Ca­meră. D. Fătu, mulţumind M. S., i-a exprimat speranţa că va veni, de vor fi alegerile libere. — Ni se telegrafiezâ din Rârmni­cul-Vâlcel . Poliţia, exasperată de splendida ma­­nifestaţiune făcută D-lui Alexandru La­­hovari, a început astăzi o adevărată vi­­nătoire de oamen!. Peste 20 de muncitori au fost bătuţi ş­i în arestul poliţiei, comisarul Măldărescu a fost surprins de D-nul Apostolescu şi lene Andrei, mare comerciant, bătbad în localul poliţiei cu trăgătorii« cailor pompie­rilor pe Ieremia Cernea. S’a telegra­­fiat Regelu! şi procurorului general. — D. C. Colibăşneanu, delegatul o­posiţianul din Olt, a fost primit In audienţă de M.­­ Regele. Arătând ,D. Colibăşeanu dorinţa comitenţilor sei, precum şi imposibi­litatea d’a se face alegeri libere cu actualul minister, M. S. T a ascultat cu aceeaşi bună-voinţă cu care a as­cultat şi pe ceia­l’alţi delegaţi al opo­­siţiunii, repetându’i asigurarea dată că va veghia ca alegerile să fie li­­bere. — In privinţă incidentului ivit în­tre D. Hitrowo şi guvernul nostru a­flăm încă următoareie : îndată după arestarea servitorului D-lui Hurcwo, D. Vitamov, prim-se­­cretar al leg&țiunii rusesc*, a scrie D-lui Moruzi spre t. i întreba ce s’* făcut servitorul precum și scrisores a cărei purtfitor era. Servitorul spre téré­s a întors î­­casă, dar D. Morcai nu răspunsese nimic. Mirat de aceasta procedare, D. H - trowo a cerut explicațiuni D-lui Fere­­k­de. Acesta a răspuns pe un ton ferte cavalereeo că n avea să dea nicî o ex­plicațîune, și că D. Morcai n’avea să răspundă la scrisoarea D-lui Villamon, de oare­ ce servitorul se întorsese a­­pasft. In urma acestei scrisori, D. Hi­­trowo a adresat o notă ministrului de externe pentru a­­ înstiința că în* Ostază ori-pe relațiuni personale cu dînsul, rămânând ca guvernul său să aprobe aceasta ruptură între ambele guverne. Sa­cjice că guvernul din Petersburg ar fi aprobat deja atitudinea D-lui Hi­trowo. Cât pentru guvernul nostru, el a părăsit atitudinea cavalereicu ce o a­­doptasa la încăput D. Ferekide și caută să aplaneze incidentul. D. Brătianu ar vrea să scape de a­­ceasta Încarcătură sacrificând pe D Moruz’, ori chiar pe D. Ferekide. Incidentul pare case departe d’a fi închis, şi se poate ca el sa ia propor­­țiuni mai mari. — In ultimul moment primim o lângă dare de seama a întrevederilor Agenției Havas cu­ diferite personagie politice maghiare din Buda-Pesta. Din ele resulta că chiar împrejurul pre­şedintelui consiliatul Tisa» nu se a­­ratft nici-o încredere în mănţinerea păcii, predominând opiniunea că răs­­boiul ar fi preferabil unui compromis care n’ar regula nimic, admiţind că acest compromis ar fi cu putinţă. — Iată candidaţii oposiţiuni în districtul Vlaşea : colegiul I: D-nii loan N Lahovari şi Pariano ; col II : D-nul An­ghel Ulubeanu și Ion Th­­imitriu ; col. III D. Bâdulescu. — Cetim în Lupta : Ca toate desminţirile oficialilor, re­tragerea ministrului Ferikde din ca­binet nu este de­cât o cestune de scurt timp. Ultimele neajunsuri cari le-a făcut D. Ferik da în diplomaţia guvernu­lui ar contribui mult la retragerea se» din minister. — Guvernul pare tare îngrijit da modul cum D. Hitrovo, ministrul Rusiei în capitală, a început să se poarte de cât­va timp. Există temeri că aceasta proceda a D-lui Hitrovo să nu fie întradi­s inspirată de la Petersburg. Aceasta cestiune a fost deja de a multe ori desbătută de consiliul miniştri. — Candidaţii oposiţiunii la co­­giele pentru Cameră din judeţul Nea­m sunt următori! ; colegiul I : Danil ( J.» Cezadini şi Rozaovasu ; colegiul Grigore N. Luzu ; colegiul III: piUn Pttlladi. Ce» m*l uitre purta din cor­­­p j­udo judeţului Mehedinţi au ălei J ji legaţi din onosiţ une. ,. Prin urmare reuşita candidiţ Jqi oposiţiun’I U acest colegiu pare j|j a garată, mal cu eema că candidi jj guvernamental, D. Mihuţescu, na 1 Joi de loc agreat. — p lele aceste tr bue să ie meseu un general la comandament divisiunii din Botoşani, care este « cant de mult ti­mp. Cât pentru D. general Cruţe­ni se zice că va fi numit în curfunt :», sub-secretar de Stat la ministeru­l«­­resbel. — Iată pănă acum judeţele o oposiţiunea luptă şi la colegiul I Dorohoia, Botoşani, Neamţ, Pi­­ Tutov», Brăila, Covurluifl, Bu­­j Râcunicul-Sirat, Prahova, Argaş, Mi* cea, Rocaanaţl, Mehedinţi, Teleon­ul YUsc» şi Muscel. — Se zice în urania izw’sfoljai lor făcute de Regale ieri în cova iri de minişt»i, D R»du M»h*»U mii « tru ds interne, & trebuit să se de­ia de a numi o ancheta în judeţele id­ a’*ti comis ingerențe administra /o — Aflăm că, îndată după îot cel rea sea din străinătate. D. I K mj deru 99 va retrage din funcţinm dl administrator al domenielor Cor e'J — In consiliul de miniştri M ieri la palat, Regele ar fi arătat inj siliului părerea sea asupra libe *re­lor alegerilor, precum și proa­io Şi ochii sei, aşa de strălucitori altă­dată, erau acum aprope stinşi, fără expresiune, ca nişte ochi de nebun. Evenimentele înfricoşătore care se desfăşuraseră în acea fatală sora când Edvira murise, când Julieta, dovedită de odidnă criminală, se sinucisese, ză­păciseră capul si­­. Creierul iiu era dtringeat. Robert nu recunoscea pe nimene, nici pe femeea sea, nici pe amicii sei, nici chiar pe Eeric, pe care D-na Thomcry îl chiemtse lângă bărbatul seu. Doctorul, Triveuric, devotat acești I familii gri a încercate, venia rigurat din Paris să adită pe bolnav de două ori pe săptămână. Când cu ultima sea v.silă U VtUrs căutase să liniștâscă pe D-na Tho­­mery. ~ Dcancdăminiul se apropie, spu­sese el. Demența care a lovit pe ilus­trul nostru amic este trecătoare... Peste puțin, răspund de acesta, va fi res­tabilit. Aerul curat ce se respiră aci, vederea acestui frumos scre rtînviă­­tor, odihna, tăcerea, vor readuce cal­mul In spiritul ştii turburat. In aceste trei luni multe lucruri se împliniseră. Justiţia işi făcuse datoria. Memoria colportorului Victor Jaury fusese reabilitată, Julieta fiind recu­noscută culpabilă de omorul Melaniei Minor. Erne simţise o bucuriă nespusă, micşorată iese de un regret dureros, căci mama ser, văduva nenorocitului negufitor ambulant, murise ferfe a fi ves­ut reshfcându-se acest vis al vieţii treu­ : a vedea reabilitarea inocentului de care nu se indouise nici o­di­la. D-na Thomery trata pe june ca pe propriul seu fiu. Avea pentru dânsul o dragoste maternă. Și vedea cu mare bucurie cum ju­nele se înamora tot mai mult de fiica sea. Euterpa, căreia D-na Thomery dă­duse numele seu, Blanca, trăia lângă mama sea, pe care no părăsia nici­­un moment. D. Liberac locuia tot în casa sea de la St.­Cloud. Se ducea la Paris numai spre ași primi pensiunea lunară de cinci sute lei ce’i făcuse D-na Thomery. Dar nu era atât de fericit cât s ar putea crede, căci, pentru a se consola de plecare, Euterptl, făcuse curte jum­i gele servitoare, care îl purta cu vorba ca pe un copil. Erne ii vei duse cu o lună ma înainte. Fostul actor ii făcuse confidențele sele. — Vrea să mă căsătoresc ccî*j cevoeșt'l! va trebui s’o fac. ÂftiiW gedâ, frumosă, puțin comună Dar mă va întineri. — Și ad&ogă într’un mod Bolem :­­ — Sper, D-le Euric, că’mi ve^ onoarea de a’mi fi martor. Euric promisese, și acesta f'01* mare bucuriă fostului actor. — Veiff, D-le Euric, mi-al flit din prima când te am v64q besc pe junii cari au un pumn Nici-o-dată nu uitase lecțiun primise de la Euric într’o seara î ciuma Cocoșul diletant. D-na Thomery aștepta cu b­un nerăbdare întoarcerea Doctorulu' venenc care, sosit diminaț* ch r jj Velars, se dusese să vâdă în jj pe inginer, și care prom sese a ' ^4 pentru a încerca o experiență ** î

Next