Vocea Covurluiului, ianuarie 1888 (Anul 16, nr. 3536-3558)
1888-01-15 / nr. 3545
——-jt—vj -ani!a-e»^iii^ii j in uhum m !—■ » introduce aceitft reformă înainte de vii-arsii legislativi, LONDRA, 25 ianuarie. — Contrar știrilor primite din Bucuresci, copreapondentul vienes al lu! Standard crede a sei eft incidental rusoromân ire caracterul unul conflict aerio». El acasă Rusia de a câta răsturnarea cabinetului Brătianu, ca nefiind favorabil politicei ruseșci, LONDRA, 25 ianuarie. — Senunți lui Standard oft Bulgarii refugiați în Turcia ar pregăti o nouă lovitură în Bulgaria. Oronlcst locala. — Aflăm că comisarul Grigoriu, de la cufrt. IV, a fost scos din causa conduitei sale scandaloase, și a fost înlocuit provisoriul cu D. Comșa. — Ieri s’au terminat examenele de iarnă la toate scoalele secundare din oraşul noatru, și de mâne vor reîncepe careurile semestrului ii. — Ast^i se termină romanul ce publicăm în foliolă. De mâne vom începe publicarea unei scurte nuvele, prelucrată după o adevărată întâmplare din ultimul resbel serbo-bulgar. Titlul acestei nuvele e Ivanca. In urma el vom începe publicarea unui mare roman de sensaţiune : Fiul nomtelui de Monte-Cristo şi apoi tesaurul lui Monte-Cristo. Cine a cetit Comtele de Monte-Cristo, de Alex. Damas tată, îşi pote închipui frumuseţa nouelor rouftufi ce vom publica, cari sunt o urmare a marelui roman a celebrului romanţier francez. VOUMUOVUALUiULUt OzosUoA ixLtexIexu* — Cetim în Epoca: D. Itcovathe Fătu, preşedintele comitetului, şi delegat al oposiţiunii din Tutova şi tiorişului Bârlad, a ost primit de M. S. Regele în audienţă particulară. După ce a expus scopul misiunii sale, D. Fatu a a fost autorizat de a spune comitenţilor săi că M. S. a porunnit şi va mai porunci ca alegerile să fie libere. Regele, despărţindu-se de D. Fătu , i-a urat prea graţios să vie în Cameră. D. Fătu, mulţumind M. S., i-a exprimat speranţa că va veni, de vor fi alegerile libere. — Ni se telegrafiezâ din Rârmnicul-Vâlcel . Poliţia, exasperată de splendida manifestaţiune făcută D-lui Alexandru Lahovari, a început astăzi o adevărată vinătoire de oamen!. Peste 20 de muncitori au fost bătuţi şi în arestul poliţiei, comisarul Măldărescu a fost surprins de D-nul Apostolescu şi lene Andrei, mare comerciant, bătbad în localul poliţiei cu trăgătorii« cailor pompierilor pe Ieremia Cernea. S’a telegrafiat Regelu! şi procurorului general. — D. C. Colibăşneanu, delegatul oposiţianul din Olt, a fost primit In audienţă de M. Regele. Arătând ,D. Colibăşeanu dorinţa comitenţilor sei, precum şi imposibilitatea d’a se face alegeri libere cu actualul minister, M. S. T a ascultat cu aceeaşi bună-voinţă cu care a ascultat şi pe ceial’alţi delegaţi al oposiţiunii, repetându’i asigurarea dată că va veghia ca alegerile să fie libere. — In privinţă incidentului ivit între D. Hitrowo şi guvernul nostru aflăm încă următoareie : îndată după arestarea servitorului D-lui Hurcwo, D. Vitamov, prim-secretar al leg&țiunii rusesc*, a scrie D-lui Moruzi spre t. i întreba ce s’* făcut servitorul precum și scrisores a cărei purtfitor era. Servitorul spre térés a întors îcasă, dar D. Morcai nu răspunsese nimic. Mirat de aceasta procedare, D. H - trowo a cerut explicațiuni D-lui Ferekde. Acesta a răspuns pe un ton ferte cavalereeo că n avea să dea nicî o explicațîune, și că D. Morcai n’avea să răspundă la scrisoarea D-lui Villamon, de oare ce servitorul se întorsese apasft. In urma acestei scrisori, D. Hitrowo a adresat o notă ministrului de externe pentru a înstiința că în* Ostază ori-pe relațiuni personale cu dînsul, rămânând ca guvernul său să aprobe aceasta ruptură între ambele guverne. Sacjice că guvernul din Petersburg ar fi aprobat deja atitudinea D-lui Hitrowo. Cât pentru guvernul nostru, el a părăsit atitudinea cavalereicu ce o adoptasa la încăput D. Ferekide și caută să aplaneze incidentul. D. Brătianu ar vrea să scape de aceasta Încarcătură sacrificând pe D Moruz’, ori chiar pe D. Ferekide. Incidentul pare case departe d’a fi închis, şi se poate ca el sa ia proporțiuni mai mari. — In ultimul moment primim o lângă dare de seama a întrevederilor Agenției Havas cu diferite personagie politice maghiare din Buda-Pesta. Din ele resulta că chiar împrejurul preşedintelui consiliatul Tisa» nu se aratft nici-o încredere în mănţinerea păcii, predominând opiniunea că răsboiul ar fi preferabil unui compromis care n’ar regula nimic, admiţind că acest compromis ar fi cu putinţă. — Iată candidaţii oposiţiuni în districtul Vlaşea : colegiul I: D-nii loan N Lahovari şi Pariano ; col II : D-nul Anghel Ulubeanu și Ion Thimitriu ; col. III D. Bâdulescu. — Cetim în Lupta : Ca toate desminţirile oficialilor, retragerea ministrului Ferikde din cabinet nu este decât o cestune de scurt timp. Ultimele neajunsuri cari le-a făcut D. Ferik da în diplomaţia guvernului ar contribui mult la retragerea se» din minister. — Guvernul pare tare îngrijit da modul cum D. Hitrovo, ministrul Rusiei în capitală, a început să se poarte de câtva timp. Există temeri că aceasta proceda a D-lui Hitrovo să nu fie întradis inspirată de la Petersburg. Aceasta cestiune a fost deja de a multe ori desbătută de consiliul miniştri. — Candidaţii oposiţiunii la cogiele pentru Cameră din judeţul Neam sunt următori! ; colegiul I : Danil ( J.» Cezadini şi Rozaovasu ; colegiul Grigore N. Luzu ; colegiul III: piUn Pttlladi. Ce» m*l uitre purta din corp judo judeţului Mehedinţi au ălei J ji legaţi din onosiţ une. ,. Prin urmare reuşita candidiţ Jqi oposiţiun’I U acest colegiu pare j|j a garată, mal cu eema că candidi jj guvernamental, D. Mihuţescu, na 1 Joi de loc agreat. — p lele aceste tr bue să ie meseu un general la comandament divisiunii din Botoşani, care este « cant de mult timp. Cât pentru D. general Cruţeni se zice că va fi numit în curfunt :», sub-secretar de Stat la ministerul«resbel. — Iată pănă acum judeţele o oposiţiunea luptă şi la colegiul I Dorohoia, Botoşani, Neamţ, Pi Tutov», Brăila, Covurluifl, Buj Râcunicul-Sirat, Prahova, Argaş, Mi* cea, Rocaanaţl, Mehedinţi, Teleonul YUsc» şi Muscel. — Se zice în urania izw’sfoljai lor făcute de Regale ieri în cova iri de minişt»i, D R»du M»h*»U mii « tru ds interne, & trebuit să se deia de a numi o ancheta în judeţele id a’*ti comis ingerențe administra /o — Aflăm că, îndată după îot cel rea sea din străinătate. D. I K mj deru 99 va retrage din funcţinm dl administrator al domenielor Cor e'J — In consiliul de miniştri M ieri la palat, Regele ar fi arătat inj siliului părerea sea asupra libe *relor alegerilor, precum și proaio Şi ochii sei, aşa de strălucitori altădată, erau acum aprope stinşi, fără expresiune, ca nişte ochi de nebun. Evenimentele înfricoşătore care se desfăşuraseră în acea fatală sora când Edvira murise, când Julieta, dovedită de odidnă criminală, se sinucisese, zăpăciseră capul si. Creierul iiu era dtringeat. Robert nu recunoscea pe nimene, nici pe femeea sea, nici pe amicii sei, nici chiar pe Eeric, pe care D-na Thomcry îl chiemtse lângă bărbatul seu. Doctorul, Triveuric, devotat acești I familii gri a încercate, venia rigurat din Paris să adită pe bolnav de două ori pe săptămână. Când cu ultima sea v.silă U VtUrs căutase să liniștâscă pe D-na Thomery. ~ Dcancdăminiul se apropie, spusese el. Demența care a lovit pe ilustrul nostru amic este trecătoare... Peste puțin, răspund de acesta, va fi restabilit. Aerul curat ce se respiră aci, vederea acestui frumos scre rtînviător, odihna, tăcerea, vor readuce calmul In spiritul ştii turburat. In aceste trei luni multe lucruri se împliniseră. Justiţia işi făcuse datoria. Memoria colportorului Victor Jaury fusese reabilitată, Julieta fiind recunoscută culpabilă de omorul Melaniei Minor. Erne simţise o bucuriă nespusă, micşorată iese de un regret dureros, căci mama ser, văduva nenorocitului negufitor ambulant, murise ferfe a fi vesut reshfcându-se acest vis al vieţii treu : a vedea reabilitarea inocentului de care nu se indouise nici odila. D-na Thomery trata pe june ca pe propriul seu fiu. Avea pentru dânsul o dragoste maternă. Și vedea cu mare bucurie cum junele se înamora tot mai mult de fiica sea. Euterpa, căreia D-na Thomery dăduse numele seu, Blanca, trăia lângă mama sea, pe care no părăsia niciun moment. D. Liberac locuia tot în casa sea de la St.Cloud. Se ducea la Paris numai spre ași primi pensiunea lunară de cinci sute lei ce’i făcuse D-na Thomery. Dar nu era atât de fericit cât s ar putea crede, căci, pentru a se consola de plecare, Euterptl, făcuse curte jumi gele servitoare, care îl purta cu vorba ca pe un copil. Erne ii vei duse cu o lună ma înainte. Fostul actor ii făcuse confidențele sele. — Vrea să mă căsătoresc ccî*j cevoeșt'l! va trebui s’o fac. ÂftiiW gedâ, frumosă, puțin comună Dar mă va întineri. — Și ad&ogă într’un mod Bolem : — Sper, D-le Euric, că’mi ve^ onoarea de a’mi fi martor. Euric promisese, și acesta f'01* mare bucuriă fostului actor. — Veiff, D-le Euric, mi-al flit din prima când te am v64q besc pe junii cari au un pumn Nici-o-dată nu uitase lecțiun primise de la Euric într’o seara î ciuma Cocoșul diletant. D-na Thomery aștepta cu bun nerăbdare întoarcerea Doctorulu' venenc care, sosit diminaț* ch r jj Velars, se dusese să vâdă în jj pe inginer, și care prom sese a ' ^4 pentru a încerca o experiență ** î