Vocea Covurluiului, ianuarie 1888 (Anul 16, nr. 3536-3558)
1888-01-28 / nr. 3556
o ......... mai mult altmintrele, se va putea deda cu temparamentul nouei Camere. Un fapt vise care ne bucură pe noi liberali, deși din oposițiune, este că oposițiunea din Cameră este compusă în mare parte din liberali. Peste 40 din membrii ei sunt liberali disidenți. Aceasta ne probeaza că țera, deși nemulțumită de guvern, a rămas tot liberală. Aceasta va face, sperăm, pe guvern să se gândească că nu ambițiuni personale nesatisfăcute și pofte neîndeplinite au făcut pe mulți liberali să se despartă de guvern, lucruri ce cu despreț le aruncau în față foile ofîcioase. Mai toți disidenții liberali din fosta Cameră au fost realeși, ceea ce probeaza că Jéra a aprobat atitudinea lor. Mai mult încă, numărul lor a fost considerabil sporit, ceea ce e lucru și mai semnificativ. "J éra a dat a înțelege D-lui Ioan Brătianu că a rămas tot liberală, dar că e nemulțumită de modul cum e cârmuită. Nu ne aparţine noue a indica primului ministru ce trebue să facă spre a aduce remediu. D-sea, dacă va vrea, va putea găsi leacul. Dar în prima liniă l’am sfătui a nu mai da mână liberă şi omnipotentă unora din favoriţi, cari, spre a’şî satisface, fie ambiţiunile, fie poftele lor, au spârcuit şi vor mai spâr- * cui încă partidul liberal în multe localităţi. Dacă se va uita ce au devenit Galaţii, Brăila, Craiova, Ploeşoiî, Bârladul, etc., centruri puternice a liberalismului, calea I va fi indicată de la sine ce trebue să facă. Câci, I dacă tot calea din trecut se va urma,Iera, încă liberală, se va arunca în brațele ori cui îi va promite scăparea. — Serata vaneţiană dată de comnitetul ciobului da patriorl a eg«U* ia succes pe cea primă. Pentru V aerl clubul de pttiporl anunţ* ultun› «ea ser*tă veneţiană cu carnaval pehâţă Toţi patioorii vor fi costum», şi la«biât , şi la fine serata se va termina ea cu'drilul monstru, şi dafilarea măsoilor. Misica militară, topuil de artificie şi lumiul beogale. — D Doctor Faldmann a plec*» lentru 4 —5 săptămâni la Wien», sprt a se perfecţiona In unele ramuri ale artei medicale. fonica localâL — Iată mişcarea populaţiunii oraşului pestru de la 17 până la 24 ianuarie : născuţi : 19 băiaţi legitim I v 1 nelegitim, 15 fete legitima şi 1 nelegitită, total 36 (din cari 8 israeliţi) ; atent şi 1 băiat nescut mort ; căsătorit; 3 morţi; 36 (din cari isra-delit. I---------------------------------------l'.TEST VOCEA COVURLInULUI — Cetim în Lupta : Colectivişti! ce! mai înfocaţi se lauda a gura mare că guvernul nu va lura mult timp cu Camera cea nouă, pe care o va diaolva în scurt timp — Aflăm că Regele a invitat pe D. Radu M .*I, ministru de interne, de a face o anchetă la privinţa plângerilor pentru ingerenţele administraţiunilor carie’*I arătat din dienti judeţe« — Ni se comunică de cătră o peruoau îa strîase legături cu guvernul că primulministru este tare nemulţumit de resulUtul alegerilor generale din ţară. D nsul n’«r fi cretţut că sub D R«du M hal să p6tă reuşi ua aşa mart numor de oposanţi şi încă din ce!ouai înfocaţi, — Cetim în Epoca . Putem da ca absolut siguri urmi»oare* spre. D. R* du Mihal, vorbind cu D. Muscuna despre resulUtul ale gărilor din ţară, a «J’S în cursul convorbirii : „Am pfeţito Ţara începe a arăt» sentimente de independența". — Un colectivist de fronte ne » asigurat că înainte de dis'h ders» Corpurilor legiuitoare D-mi Sütesen și R*du M hrl vor părăsi ministeriu). — Credem a sce fi pedicele pus* de administrațiune la ttlegerea D-lui Al*x»ndru L'hova^y *a impres’oo»’ ’erte de greabil pe R gl**, mal al-f» viind îi urm« îdr^v-d-rl -6 M. S * avut cu d stingul bărbat de St*l M. S. n’a ascuns sentimentul 8eu n »de*ta privință față cu mal multe persoane. — Opcioasa Politische Correspondem din Vient primesee din Bacoieşci asupra călătoriei D-lui Sturdz in străinătate următorul comunicat de« ministerul nostru de externe. Cercurile guvernamentale manifestă mulţumirea asupra impresiunii ce a dobândit ministrul Stursa în petrecierea sea în Germania şi Austria mm şi din împărtăşirea conferenţelor ce a avut cu persoaae dirigent asupra politice austro-germane, întrucât s’a constatat şi cu acest prilej convoc’t asupra intereselor şi a înţelegerii ce a provocat şi ajutat alipirea Românie! de amtndouă marile puteri centrale s’a întărit. Pe timpul petrecerii D-rul Sturz la Viena s’a atins și Gestiunea relatiuolor politico-cocnerciale între Austro-Ungaria și România, recunosteadu-89 nevoea d a se încheia cât de curând convențiunea comercială. — Cu data de 31 ianuarie se te- Dgrafiezâ din Vicoa ^.istulul limes : D Dimitrie Smrdza, omul de S *1 român, s’a întors la Bucureşci fără » fi isbutit în misiunea cu care fusese osărcinat la Viena şi la Berlin ş* care avea de scop d’a dobândi g*ranţia Germanie! şi Austriei pentru neutralitatea teritoriului României Dacă cele două State ar fi acorda garanţia cerucS, un casus belli ar fi fost creat în momentul când Ruşia ar fi încercat să facă a trece trupe pe teritoriul român. Nu exsfcă nici un cuvînt pentru ca cabinetul din Viena să ia un angageament aşa de serios, şi acesta s a spus Regelui Carol însuşi când a fost la Viena acum un au. Dacă Rusia ar da și dina* garanția el, a r fi cu totul ale cev* și diplomaticele vorbind, pâvâț* de dat guvernului ronân este că el să - 1 ......... ' -1-1*- ' ■■■ V.SIUILaXJJMlH* I rege pe Rusia d’a lua parte la o ga ranția colectivă pe care ar da-1*, 4 «’«r putea, toate puterile cele mari..) «-esta nu este ds cât o glumă, ti d-*vărata pocită dată Rimâniei a se pregăti să sl apere sioferitorial îa cas de agresiune. In România ar refusa să semneze o in vențiune ca acea de la 1377, caii termis trecerea trupelor rusesel o li sud, și dacă ar putea să pună tmpul de bit&ică o putere aufidii I pentru a înfăţişă o resistenţâ ri l negreşit că ar găsi aliaţi şi spr 1 Dar despre timpul «i despre oca c nea cuviincidsă d’a îotra îa lupţi c Rusia, Austro-Ungaria trebue sfl fi liberă d’a judeca ea singură, şi 1 ar mal li aet fel daca sar sogagt da garanţii. Apoi fXierienţă du d*şie că atunci când State e sele I ii saut pre« bine protegeate de tritt Li ele sunt aplicate a’și negligea aș li mintele militărescl. România Irea sa dovedesc* că prețuesce iudej deoța sei pregătindu se sei jeu ru dÎQSi, — Cetim în Națiunea : O anchetă s a ordonat a se fac li Craiova cu privire U ssindalurile tâmplate în acest oraş şi cari au ia provocate de bătăuş I atdministrsţiu \\ — D. Stătescu, ministru de jc ;i ţ i, va opta pentru colegiul I die ^ deţul Gorj, declarândc-se ast-fel toaute cele-l’alte două coleg;urî u 1 « mal lost nies, adecă Ilfov şi T» n ciu — Se vorbeşte cu oarecare sirijarenţă prin cercurile colectiviste că nac insistenţe pe lângă principele Da Ghica de a lua preşediţi consolătul, facend în minister remaniarea care o va crede dînsul necesară. — Principele Dimitrie Ghica is primit ieri în audienţa de cătră Regele, cu care m întreținut mult timp. — Iatre primele înerăți de 1 r vor avea să se ocupe secțiunile 1 1 aere! vi fi și legea cea nouă tsuj 1 1 U bal li bancherul A... Metelli n avei poftă ; dar pentru că cotatele însista, cedă spre i’l face plăcere, și ordonă servitorelor sale să’l facă toilets. — Zeu, Lugi, ÎI ițise t» îmbrârându-se, nu te mai înțeleg. Ejoi capricios! Al’altă-ieri doriam să merg la balul pricesei V... și ma’i imptdecât, •itàÿ... — A! aram răcit atunci... Fusese încă puțin... Ce voeșci să pui roihi* ateatâ, milady ? Ol Ligligtsi muu toaleta D-ielo ! — Rochia aieaea mi-a sosit din Frăntia, amicul mtO. — Dar o rochia de catifea violeta! Eile prea severs. — M»t a«ieapta : are noduri si coi' lade de »rguu Ioane iiuiLose. — A! mit’idc\6r! lata o toaleta ioane bogul si 000 1*. Qrî-ie s'ar ce, Metall«, tot D-tar porți rochiile cele ms! elegante, și nu este nici-o femee da două-4,cî c«ra să s* pe ălăcd* captană»și de frumosA... — Vil! (J'se M telli, ui mal am ușuriața de altă dată... — Ejci prea sinceră și prea bună, scumpa mea Udy 4 88 contele mai încet. Să nu mai 410b aa4l ales de față cu servitoarele ; sunt misce Iri bute cari o publică îa tot orașul. — Am un delator care va vorbi mal tare ca ele , indiferenți D- ele. — A! iar imputări! Decine ! Câ de perseverentă este o femee în r«as- buuarea el ! — Rasbuuare ! tü iá mă risbuu ! 4 se Mrtella. — Nu, am întrebuințat un cuvînt cecovnmioc, siump* miUcy; eso« buna și gbnerda», am pus’o ore vrtoda»â la ludooeli. Dar it pu otion certăm, te rog! N iți luau infăț sare «bătută și osteaită. Coafura D-iele prea simpla, nu crt4l ? — T-a r plăcea așa și cu un diamant in păr? — M se pare că acum buclele se Usa în jos, ca la reginele evului madiu, ast-fel ți-ar ședea și mai bine. — Da, d«; obr jii mei nu mai sunt așa de rotun4', și buclele o vor *8cunde. F sucise*, faiLl bucle. — Mjiela, 4 ae coauteie după ce tu co «tata, pentru ce nu te dai cu ros ! — V*1 î a venit d«j» timpul sa pun si tu ? Mc Ui&ndr.am ca n’o vo (ace mc -o-ilaia. — Este o nebuniă, seampa mea j no p n are tate j-melle, cele mai june chiar?.. Erei galbeni ș... nu se duce cineva U bal oamsl psntru amsotul 1)1 — M irg aumsl pentru D-tea asii ,î ți-o jar. — A! milady, e rândul raou s!ț son o că a * fost tot-d »-una asti Altădită erai mândră de triumful* D-teie. — Eram mândră din causa D t* le Lugi; «stai când nu o mal apc te văi că suferi, ași voi sa mă asau d Ași voi sa sting soarele și să trai cu D-teft în iutunerec. — A! fsei poetică, milady, văzut pe mes* pe Byoa, degihie trujucu* p»giQi a taiunereculu , mă mai mir că ai idei sombre, nim ! rosul te prinde de minu Uita-te in oglinda, eşoi superbă Frotsco, adu mănasele şi eventaliul lady. Iais’ţi buchetul, Metella, T adus tu, este au drept ce na voia’l perd. Hetella loA buchstul, se ajung