Vocea Covurluiului, august 1888 (Anul 16, nr. 3703-3726)
1888-08-04 / nr. 3705
pentru D-lor, în cat.up așcept la un răspuns prin presà^srtb scris de D-lor, nici cel phiţin la o provocare cavalerescà pentru'cwvrrrtele bine meritate ce le am adresat. Pantru a pune pe bătăușii lor să me atace pe stradă, O ! de acestă mistire ! ! îl cunosc foarte bine î ! sunt capabili ! ! ! Leonida Sterea- Cinstea D-lui G. C. Rotar. Primăria urbeî Galați, la 3 iunie 1885, cu adresa Nr. 3.156, au încredințat onorabilului D. G. C. Robescu, membru în acel timp în consiliul comunal, suma de 4750 lei cu îndatorire , ca din aceasta sumă să dee 2.500 lei D-luî avocat A. Lahovari, și 2.000 lei D-lui avocat Eugenie Stătescu , iar restul de 250 lei, s’au socotit asupra speselor de drum ce D. Robescu trebuia să facă cu mergerea sea la Bucureşci. La 29 iulie 1885, D. G. C. Robescu au presentat primăriei doue chitanţe : una, din partea D-lui Lahovari şi alta din partea D-lui Eugenie Stătescu, ambele câte 3.000 de lei Primăria venrând că aceste chitanţe represintă un minus de 500 lei, au cerut de la cinstitul G. C. Robescu cu adresa Nr. 5.375/35, de a justifica ce au făcut cu restul de 5.000 lei . D-sea a fost atâta de bun corect, încât nici pănă az fl, nu a dat vreun respuns primăriei, iar comuna se vede frustată cu suma menționată. Asupra acestui fapt, sunt doue cestiuni care iau naşcere : 1) Pentru ce s’au dat D-lui Robescu 250 lei spese de drum, ca se ducă bani advocaţilor la Bucureşci, când acesta s’ar fi putut face prin expediţie poştale, ceea ce nu putea costa mai mult de 10 lei. 2) Cum se face că până astăzi onorabilul D. Robescu, n’au justificat întrebuinţarea sumei de 500 lei, pe care nu iau dat D-lui Lahovari. Aşi dori, se nu respungă D. Robescu, care este calificativul acestui VOCEA COVURLUIULUI fapt ? ? Noi deocam dată nu îndrăznim al da fără concursul Dumnealui, în caz de tăcere, vom căuta să’l găsim în vocabularul jurnalului Pofta. Leonida Sterea. — Cetim în Luptai Pentru tabara manevrelor din toamna aceasta a divisielor a III și a IV a* ales teren în Prahova pe ifpl Tele* jeana, pe câmpia din josul Vălenilor de Munte, care se va întinde până în josul comunei Moâeşci, împrejurut gărel Plopeni, pe unde ofiţerii însircinaţi fac deja măsurător terenurilor necesarii. — Instrucţiunea de la Eforie pare deocamdată suspendată, desigur pentru ca inspectorul financiar să verifice actele divisiei spitalelor și bunurilor. Sa crede că îo geprex&âQ» &cesU instrucția va lua măsuri serioase contra lui Fotino și Boboc. — Aflăm că programul guvernului junimist va apare îndată după intoarcerea Regelui din străinătate. In special lucrez* 1« acest program D. P. Carp. înainte de aparițiunea acestui program aflăm că Epoca, va publica programul tinerilor conservatori tu deosebire de acel al junimiștilor. — Trăsurile da ambulanța cari vor Lua serviciul lor pe timpul marelor manevre din acest an, sunt gata. Asemenea materialuriie farmaceutice sut deja iate preparate la spitalul militar. — Comtele Golusthovski, ministrul Austrie! în capitală, este așteptat mâne în capitală, rxpirându’i cosgediul de «rece 4 abs pe care îl lotse — După o telegramă primită din Sylt, M. Sea Rgina V urmez* cu «acces cura U bă*le de mare de ti o!o. In 4^A de 18 iulie, principele Leopold de Hohenzollern, fratele suveranului nostru a venit pentru câteva zile spre a vedea pe M. Sea Regina. — Singura nenorocire care s a întâmplat cu ooisiunea ciocnirei vaporului Austriac cu cel Rusesc, este că nu se dă de urma fochistului întâiului vapor. Se crede că dânsul ăflându se jos la mașină la momentul ciocnire’, n’s putut ieși de acolo, și vaporul fiind scufundat s a înecat. Afară de această nenorocire, s’au mai perdut aproape toate bagagiurile caietonlor, cari în graba lor de a scăpa, au lăsat tote efectele lor pe vaporul scufundat. Nu se știe îacă cine este vinovat tu atesta ciocnire. Ia tote cașurile se va numi o oomisiune specială cu îndatorirea să statbilescft răspunderile fiecăruia. — Cetim in Națiunea. Examenele anuale de la scora subofițerilor de la Bistriţa s’a f terminat. Din anul al II-lea au reuşit 62 restul 24 *0 ramas repetenţi. Sa fac mari stăruinţa la minister pentru numirea unei alte comisiuni de examinare pentru acei rămaşi repetenţi. —ier) a avut loc la Malmaison examinarea bacalaureaţilor voluntari aspiranţi , gradul da sub-locotinenţi la rezerva..Din 11 candidaţi a reuşit numai unul. Gouaisiune* prestdatft da D. colonel de infanterie Pandi a fost de o severitate rară. — După intorcerea ministrului de finanţe, o Insemnatft mişcare se va Lee, în personalu! Exterior al creditelor agricole din ţară, în urma reconandaţiunilor care se vor face decăt ire inspectorul general al acestor credite — D. Majorescu, minstrul instrucţiunei publice, va pres.d* în puisa 11. Vineri consiliul permanent al instrucţiunei publice care se vao de mai multe Gestiuni D. Majorescu s’a dus «41« ii aaia. I f. — Pentru sub-ofiţerii de U din Bistriţa cari au rămas repet ministrul de resbel va lua dispo ca să poate depune încă o dată men în Septembrie. — Asociaţiunea generală a atuţilor universitari români, secţia Guresei, face cunoscut că la coijjusul ce anul acesta se va ţine,ceputul lunei Septembrie, în Pi se vor ţine două conferinţe : aterară întitulată Politica şi Liten de către D. N. Soveanu şi altă ţilieft intitulată Isterie şi Ipnotis către D. G. Marinescu. — La tragerea loteriei turceş a avut loc septămâna trecută, orul 316,165 a câştigat 600,000 fi şi numărul 251,121 a câştigat fH de franci. — Se scrie de la Borsec ou de Sâmbătă : Aici plouă de 4 4 o fi şi n’a plouat repede, nn toate băile şi care sunt întrerupte, şi f lîa că vremea rea s’a început eu lună ! apoi ploile nu vor înceta de căi tămâna viitoare. Din pricina pl circulaţionea cu Moldova este 1 lut întreruptă ; tote podurile Bistriţa şi B striciora au fost I plutele au fost duse de apă ; grdirea plutelor lângă poduri * (o causă a stricării podurilor. Moşaii, cari se află în Borsec, supţi pentru a se întoarce în Piatra, Iaşi v sul se aştepte pănă va scădea apelor Bistriţi şi si pote pleci plute, sad si plece pr n Braşovesci. re ■e -9BMBM ! Navipţia si Eiporlol nostro pe 1 io io 1857 pana la 1866 iodosu In 1866, esite 2391 vase cu raveiul o capacitate totalii de 31M sail în hectolitri 5,332,305. Iar Ir greşit acel cuvînt da speriaţi își da puțin realisabilă. »9« de nebună chiar, răsunase în inima căpitanului ca sunetul trîmbiţei Dar ce să facă ?... ce să încerce ? Gratillet trecuse, mergend tot cu capul în sus și cu pas sigur. Speranța, facem ! Ori care era, bagata ori nu, trebuia să dispară ripide. Căci după câteva secunde, se auziră niște strigăte înfricoșătore. Marabuul, gesticulând ca un nebon, făcu semn Khuanilor. Și Khuaniî luară pe cei dintăî trei prizonieri... Hidos spectacol ! condeiul reiasă de a așterne torturile grozave la cari iară supuși ace! nenorocit. Seac4i»n gemete înăbuşite. Nu voii să strige, dar natura protesta fărâ voia lor. Se miji* sgonaotul oaelor sfărâmate, şi w mirosia odarea cărnel fripte C«rnagiul Începuse. Or! de câte ori oţelul S3 înf’ge*. n cerne, ori de câte ori o ultimă abătută se svârcolia pe jos in circurile unei agonii prelungite, poporul aclama. Caii Khuaniî erau rx^crţi în suferinţe. încercaseră asupra lor inşile îotr’un fanatism nebun, tote acele chinuri la rail supuneiu acum pe prisonieil. Durerea cmeiesca era o vidră pe care o cunosceiQ în tote aminuntele céle. Şi dintre toţi acel frânaşi ihinu* ■ţi grozav, nici unul nu ie îproşia să se roge... Toţi priviau cu mândrie moartea drept în faţă, sfidând pe dobitoacele cu forme de oamen!. Negreşit că sentimentul naţionali* ţâţei rate respectabil, şi Arabil care regretă libertatea lor de odiniare pot merita simpatiile gânditorilor. Al.d . l-bader a fost stimat de advusari sei. Dar când resistettâ, «âad nsbunarea i«n nisce forme u odsfiuesi, iâad omeul disondezi prin ferocitatea lor pănă și acel uucue de patruce pecontenit iuvdcâ, atunci cucerito* rul represintă dreptul, puniu că represintă umanitatea 51 umvilisaţiunea Cetiţi romanul Veloce a marelui şi iubitului nostru Auxandru Dumas şi veţi găsi ace o scene de o sâlbăticiă ne mai auzit de infricoşătore. Şi în ora chiar când scrim aceste rânduri, oare soldaţii noştri ne sângereza încă sub nişte hidoase mutilări, făcute de acei omeni cari pretind a reverdica o patria ? La acele rase arse de sere, uscate de nisipul deşertului, rana şi cruci*mea iin nişte proporţiuni extraordinare, Reapare animalul, sălbatecul, hiena, cu furia şi laşitatea set, malul desertului 8Îâş;ând prad* Ir şi găsind o plăcere noeuriU îa I pitaţiunde membrelor îmbucătaţi ? Cspitauul privii cu ovhil selIU UiMgustu)sud se transforma U I sul iuu’uQ fel de btt'ă. Se eredi !cina unul ins tribil. Omenii îapinşi înainte, îatril auf i&te unui îa cercul ucigato I Khuaniî parcă eriu în prada r delir sibilio. Dansat», urlaO, sâriiu pe cili cea viă. Și a’asipra tutor crotimelor, miua ca un glas funebru nume I Allah, rostit de vocea peste » I de ascuţită a preotului, pe curtul Khuanilor, cu brațele încroj pe pipi, cu oihil la cer, Intr^B de «xtas, pare* că oferă L)-^«ult ■ sângeros hecatomba omeulfÿâ*