Voinţa Galaţilor, 1898 (Anul 4, nr. 80-154)
1898-10-24 / nr. 124
ANUL IV — No. 124. ABONAMENTUL Pe un an......................20 lei Pe sase lun! . ... 12 IO BAXI EXETIPLARU SÂMBĂTĂ 24 OCTOMBRIE 1898 Organ al partidului Naţional-Liberal din Galaţi Orice sc ri so ri nefrancate se refuză. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU - REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA STRADA MOVILEI No. 14 -ANUNCIURI 50 bani linia petit pe pagina IV 1 leu „ „ „ „ III 2 lei „ „ inserţii şi reclame pentru cari redaciiunea nu este respungetoare. LUNI 20 OCTOMBRE Ora 30 lupe amiaza Partidul Naţional-Liberal VA ŢINE O întrunire publică ---------------IN SALA ALCAZAR-----------— Toţi cetăţenii, aderenţi ai principiilor naţional-liberale, sunt invitaţi a participa la această întrunire. Palatul administrativ De treizeci de ani diferite consilii judeţene, şi diferiţi prefecţi, au studiat chestiunea clădirea unui palat administrativ fără nici-o izbândă. Concepţia era prea îngustă, pentru ca să resolve această afacere. D. Daniel Zorilă, actualul prefect, a resolvat’o însă și într’un mod atît de satisfăcător, cum nimeni nu s’ar fi aşteptat. D-sale îî revine dlar meritul în primul rang, al frumoasei clădiri, care va trebui să înceapă credem la anul viitor, precum şi membrilor consiliului judeţan, care au înţăles chestiunea şi i-au dat concursul lor. Nu de mult, după cum se ştie s- a cumpărat unul din cele mai frumoase locuri din oraş, acela unde se află teatrul Temistocli. Preţul a fost cit se poate de avantagios faţă cu posiţiunea. Dar totul nu era încă terminat. D. Inginer C. Uzescu a fost însărcinat cu facerea planurilor, şi erî, consiliul judeţan întrunindu-se, a votat facerea linui împrumut de patru sute mii lei, pentru clădire. Inprumutul va fi făcut la casa de depuneri pe termen de 25 de ani. Nici-o dare nouă nu se va impune pentru plata împrumutului. Din fondul unei jumătăţi de zecimi pentru construcţiuni, esistent fiind acest fond, se va plăti, anual, spre stingerea împrumutului, cîte 29 mii lei. Atîta tot. In schimb judeţul va avea timp de 25 ani, o economie anuală de 8000 lei cit se plăteşte actualmente chirie. Această sumă pe timp de 25 de ani, ne dă 200.000 lei, adică jumătatea valorii împrumutului plus procentele compuse ale acestei sume. Această operă de înfrumuseţare resolvită în mod atît de strălucit, nu poate decit să atragă administraţiune liberale cele mai meritate laude, şi în special d-lui Prefect. DESESPERAREA BRENINGIŞTILOR Un simptom caracteristic se manifestă de colteraţiile, pentru disperarea şi panica ce domneşte şi rîndurile breningiştilor. Ei vetiend că le fuge terenul de sub picioare, că nau nici un sort de isbăndă în alegerile comunale, si că pe unde se duc, alegătorii le închid uşa în nas, s’au năpustit ca sălbatecii, asupra familiei or si rudelor liberalilor si ca nişte ţigani, înjură şi pângăresc tot ce le iese înainte, intrând până în ciuta privată şi în meii agi ai familielor pe care ei nu le agreeză. Sărmanii şi-au perdut mintea şi rostul ! Nu trd nenorociţii, că aceste arme sunt aşa de slabe, încăt indignează pe orice om cu ban simt ? ? Nu înţeleg ei, că această neruşinată îndrăzneală, de a te amesteca în lucruri cu totul pricate şi cari sunt afară de luptele politice este o nebunie ? Şi, aţi râde de supărarea şi de mâhnirea unei familii nu este cea mai mare infamie? Dar, care din familiile voastre, breningiştilor, na avut nefericirea să aibă supărări şi nenorociri, încă mai grâce de căi acele de care aiuraţi, fără ca cineva să îşi rîdă de ele,, sau să le esploateze ca armă politică? Apoi în familia lui Doiciu, s’a împuşcat la Viena băiatul Costică, din cauză, se zicea, că părintele său nu-’i înlesnea cele necesare la studii, aşa încăt nefericitul băiat, i s-a curmat zilele, lăsând familia desolată şi amărătă. Fie că era aşa, fie că nu, nu suntem noî în drept a cerceta asemenea lucruri, nici a rîde de ele, din contra, a Ic compătimi şi a Ic deplinge. Alt cas: muma D-nei Olga Victor Macri, soacra doctorului Sache Ştefănescu, dupe ce i-a murit fiica, i-a remas o nepoată, pe care a luat-o cu ea la Corfa; acolo, copila a murit, nu ştim, mei nu voim să ştim cum ; dar s'a zis, că bătrâna ar fi omorît pe mica copilă, ca nu cumva doctorul Sache Ştefănescu să moştenească averea. Că la Corfa autorităţile descoperind faptul ar fi spânzurat pe bătrina, sau că ea disperată s'a aruncat în mare. Cine dintre noi, sad din gazelele noastre