Voinţa Galaţilor, 1899 (Anul 5, nr. 3-65)

1899-01-06 / nr. 3

___________VOINŢA GALAŢILOR__________ legaţii celor neştiutori de carte,, date fiind toate aceste, urma că, o preve­dere mai nimerită a unui legiuitor pen­tru a întocmi o administraţie comunală, model, din cetăţenii cei mai apţi, ca administratori publici, nici că se pote. In loc să se lase ca candidatul să fie apreciat in mod fals de alegătorul, de multe ori ignorant, uşor de indus in eroare prin vorbe late şi sforăitoare, avem un comitet în fie­care grupare, comitet compus din tot ce gruparea are mai cu vază, comitet care compune lista candidaţilor şi o presintă alegăto­rilor în numele grupărei din care face parte. Ei bine acest comitet, ast­fel compus fără îndoială vede mai bine ca alegă­torul profan. Acest comitet, sau aceste comitete cerne şi cântăreşte pe fie­care candidat şi de multe ori chibzuesc şi rechibzuesc atât in preajma unor alegeri comunale, încât li se par că, termenul, ce se lase liber alegătorilor de a se pregăti pen­tru­ întocmirea unei administraţii comu­nale, nu le e suficient, căci de abia în sala­­filei, ce premerge, celei de alegeri finesc cu întocmirea listei. Prin urm­are trebue să avem totâ cre­dintd Se primesc conibzuiala trebue să­ pro­­v’fă a ulflV . (ftat idifTgfterl -----r Așa e pe hârtie. In practică e cu to­tul alt­fel. Căci chibzuiala şi necasul bietelor comitete, in alegerile comunale, nu e de a întocmi o listă de oameni destoinici pentru o administraţie publică şi a o presenta alegătorilor, chibzuiala lor e de a putea presenta o listă care să aplaneze, să împace toate apetiturile ce să provoc, tot din causa legei actu­ale, şi ast­fel să aibă şanse de reuşită. Căci ţinta e a reuşi, iar nu de cum ar reuşi. Am zis ca greutatea bietelor co­mitete e de a satisface toate apetitu­rile, pe care le provoacă tot actuala lege. Da, căci alegătorii fiind grupaţi in domn colegii, şi dăndu-se colegiului celui mai restrâns toată puterea, în a­­ce­st colegiu sa formeazâ o mulţime de radj uni. Familii, familii îşi grupează ru­dele la un loc şi să constitue in clien­tele politice comunale. Şi apoi cum fac parte din colegiul l, din colegiul celor bogaţi stabilesc prin­cipiul partidului lor: cine il e mai mult. Ei, are d­e greul comitetelor, şi drept sa spun, in faţa acestei activităţi, tre­bue sa ne închinam şi să le iertam tote păcatele. Căci de abia inpaca familia A şi să I . I supără familia B, şi aşa merg până în ajunul fiilei de alegeri, când horţiş, mor­ţiş trebue să presinte o listă. Căci în alegerile comunale, şi când Zic alegeri comunale, fic colegiul I, căci de la el se intereseaz la lumea, de al doi­lea nu se mai interesară nime, să comp­­teadâ voturile grupate, nu voturile in­dividuale. Comitetelor li e frică de vo­turile grupate, pe care dacă nu le ysk- \ tisfacî te pârăcesc7 să duc Ut-gru­pârea adversă. Pe comitete le interesează vo­turile acelor grupări, care n’au nici-un Dumnezeu, afară de acela al interesului, şi pe care ele trebue să’l ghicească, căci­­ acest interes nu se vorbeşte pe faţă, nu se tratează pe faţă. Iu tratămi tot de interesele oraşului să vorbeşte. Voturile individuale nu fac parale, şi apoi aceste voturi în general «*ri sunt voturi de principii politice, voturi sigure în ori­ce grupare. Aceste facţiuni sunt create de lege, prin acea că prevede scrutinul pe listă. Ce'şi zice bună-vrară, facţiunea ...? Sun­tem 10 membri în familie, valorăm a 100 parte din colegiu, dar trecând în partea adversă valorăm a 50 parte.Va­loarea lor se îndoeşte prin ameninţare numai. Şi vedeţi eu am­ luare'V colegiul nostru din care trtc­m numeros. ^ Dar în colegii mai restrânse ! 'Ce târ­­gueui trebue să fie! Bună-oarâ la Bâr­­lad, unde in alegerile trecute s’au pre­sentat patru liste de candidaţi. Şi ve­deţi că valoarea facţiune! A să îndoeşte prin ameninţare faţă cu întreg colegiul, dar în grupare? Devine a­tot puternic. De multe ori întreaga activitate coniu­°­­ nala nu e determinată de­cât de o a­numită familie. Am devenit prin actuala lege comunala, prin scrutinul pe listă şi aristocratisarea colegielor întocmai ca cetăţile din Nordul Italiei din timpu­rile evului Mediu. Numai în Italia auzial că în Milan domneşte familia cutare, în Florenţa alta­­ etc. Dar cel puţin aceia să impuneau prin sacrificiile ce le făceau prin ora­şele lor, pe când la noi se deosebesc prin sacrificiile, ce face oraşele noastre pentru ele. Aşi concretisa exemplul de sus ca ca­şuri din oraşul nostru ; dar cum eu nu m­e ocup în general de neajunsurile le­­gei, las pe fie­care sa judece dacă fap­tele nu se petrec ast­fel. Atunci m­e întorc şi întreb e o pre­vedere buna întocmire a scrutinului pe lista şi a divisiunei alegetorilor comu-­­ nali ? E o prevedere buna de a ridica res­ponsabilitatea alegatorilor comunali şi a asverli aceasta responsabilitate asu­pra comitetelor expunându-le la ban­ditismul facţiunilor, care se formează în colegiul restrâns, asvârlind toate in­teresele comunei la picioarele unei sin­gure familii ? Unei singure familii, care de multe ori nu se distinge de­cât prin rapacitate şi ignoranţa ? E în interesul general de a se încu­raja prin lege crearea de facţiuni po­litice, care în toate timpurile au fost filoxera grupărilor politice în principii? Dacă tote cele de sus enumerate sunt în interesul general, atunci şi scrutinul pe listă şi divisiunea colegiilor sunt bune, de nu, atunci să se desfiinţeze cu o oră mai înainte. Să se dea­ adevărata responsabilitate a unei întocmiri reale de administraţie comunala numai alegătorilor. Lor­ să le­ incumbe şi onoarea şi res­­pundere. Adică de­şi vor aşterne bine, vor dorm­i bine şi vice-versa.­­ Nu ca astă­dî, când toata responsa­bilitatea cade asupra bietelor comitete, care formează lista comunală sub pre­siunea baionetelor diferitelor facţiuni, c ;e le cer ori satisfacerea intereselor lor, jS«îî mo;u'tea .Jov' poRira*..­­Şi ca in tot­deauna mai de grabă se sacrifică interesele oraşului de cât exis­tenţa grupatei politice şi resultatul e că ne trudim cu un consiliu comunal, care şchioapăta de la naștere. Conchid clar că, o reformă a lege! co­munale în sens de a remedia aceste rele, se impune și cred că incumbă în­datorirea partidului liberal, de a’și face din această reformă un punct de onore. Sâ sperăm clar că guvernul va veni cât de curând cu un proiect complect de reformă a lege! comunală. ››!. Coiligiuiii. ISTORIA REGIMENTULUI V0L0G03SKY M. S. Regele a dispus ca să se tra­ducă în limba românească istoria reiji­­mentuliu­i'o/oriools/n/ din Rusia. Se știe cum că la Petersburg, cu o­­casiunea visitel ce a făcut suveranul no­stru Țarului, Imperatul Nicolae al II a numit pe M. S. Regele șef al regimen­tului de infanterie Vologodsky. Cu a­­ceasta ocasiune, s’au presintat înaintea Suveranului României diferite grade, alese din acest regiment, cari i-arî ofe­rit o carte luxos legată: istoria regi­mentului.

Next