Voinţa Galaţilor, 1899 (Anul 5, nr. 3-65)
1899-01-06 / nr. 3
___________VOINŢA GALAŢILOR__________ legaţii celor neştiutori de carte,, date fiind toate aceste, urma că, o prevedere mai nimerită a unui legiuitor pentru a întocmi o administraţie comunală, model, din cetăţenii cei mai apţi, ca administratori publici, nici că se pote. In loc să se lase ca candidatul să fie apreciat in mod fals de alegătorul, de multe ori ignorant, uşor de indus in eroare prin vorbe late şi sforăitoare, avem un comitet în fiecare grupare, comitet compus din tot ce gruparea are mai cu vază, comitet care compune lista candidaţilor şi o presintă alegătorilor în numele grupărei din care face parte. Ei bine acest comitet, astfel compus fără îndoială vede mai bine ca alegătorul profan. Acest comitet, sau aceste comitete cerne şi cântăreşte pe fiecare candidat şi de multe ori chibzuesc şi rechibzuesc atât in preajma unor alegeri comunale, încât li se par că, termenul, ce se lase liber alegătorilor de a se pregăti pentru întocmirea unei administraţii comunale, nu le e suficient, căci de abia în salafilei, ce premerge, celei de alegeri finesc cu întocmirea listei. Prin urmare trebue să avem totâ credintd Se primesc conibzuiala trebue să prov’fă a ulflV . (ftat idifTgfterl -----r Așa e pe hârtie. In practică e cu totul altfel. Căci chibzuiala şi necasul bietelor comitete, in alegerile comunale, nu e de a întocmi o listă de oameni destoinici pentru o administraţie publică şi a o presenta alegătorilor, chibzuiala lor e de a putea presenta o listă care să aplaneze, să împace toate apetiturile ce să provoc, tot din causa legei actuale, şi astfel să aibă şanse de reuşită. Căci ţinta e a reuşi, iar nu de cum ar reuşi. Am zis ca greutatea bietelor comitete e de a satisface toate apetiturile, pe care le provoacă tot actuala lege. Da, căci alegătorii fiind grupaţi in domn colegii, şi dăndu-se colegiului celui mai restrâns toată puterea, în acest colegiu sa formeazâ o mulţime de radj uni. Familii, familii îşi grupează rudele la un loc şi să constitue in clientele politice comunale. Şi apoi cum fac parte din colegiul l, din colegiul celor bogaţi stabilesc principiul partidului lor: cine il e mai mult. Ei, are de greul comitetelor, şi drept sa spun, in faţa acestei activităţi, trebue sa ne închinam şi să le iertam tote păcatele. Căci de abia inpaca familia A şi să I . I supără familia B, şi aşa merg până în ajunul fiilei de alegeri, când horţiş, morţiş trebue să presinte o listă. Căci în alegerile comunale, şi când Zic alegeri comunale, fic colegiul I, căci de la el se intereseaz la lumea, de al doilea nu se mai interesară nime, să compteadâ voturile grupate, nu voturile individuale. Comitetelor li e frică de voturile grupate, pe care dacă nu le ysk- \ tisfacî te pârăcesc7 să duc Ut-grupârea adversă. Pe comitete le interesează voturile acelor grupări, care n’au nici-un Dumnezeu, afară de acela al interesului, şi pe care ele trebue să’l ghicească, căci acest interes nu se vorbeşte pe faţă, nu se tratează pe faţă. Iu tratămi tot de interesele oraşului să vorbeşte. Voturile individuale nu fac parale, şi apoi aceste voturi în general «*ri sunt voturi de principii politice, voturi sigure în orice grupare. Aceste facţiuni sunt create de lege, prin acea că prevede scrutinul pe listă. Ce'şi zice bună-vrară, facţiunea ...? Suntem 10 membri în familie, valorăm a 100 parte din colegiu, dar trecând în partea adversă valorăm a 50 parte.Valoarea lor se îndoeşte prin ameninţare numai. Şi vedeţi eu am luare'V colegiul nostru din care trtcm numeros. ^ Dar în colegii mai restrânse ! 'Ce târgueui trebue să fie! Bună-oarâ la Bârlad, unde in alegerile trecute s’au presentat patru liste de candidaţi. Şi vedeţi că valoarea facţiune! A să îndoeşte prin ameninţare faţă cu întreg colegiul, dar în grupare? Devine atot puternic. De multe ori întreaga activitate coniu° nala nu e determinată decât de o anumită familie. Am devenit prin actuala lege comunala, prin scrutinul pe listă şi aristocratisarea colegielor întocmai ca cetăţile din Nordul Italiei din timpurile evului Mediu. Numai în Italia auzial că în Milan domneşte familia cutare, în Florenţa alta etc. Dar cel puţin aceia să impuneau prin sacrificiile ce le făceau prin oraşele lor, pe când la noi se deosebesc prin sacrificiile, ce face oraşele noastre pentru ele. Aşi concretisa exemplul de sus ca caşuri din oraşul nostru ; dar cum eu nu me ocup în general de neajunsurile legei, las pe fiecare sa judece dacă faptele nu se petrec astfel. Atunci me întorc şi întreb e o prevedere buna întocmire a scrutinului pe lista şi a divisiunei alegetorilor comu- nali ? E o prevedere buna de a ridica responsabilitatea alegatorilor comunali şi a asverli aceasta responsabilitate asupra comitetelor expunându-le la banditismul facţiunilor, care se formează în colegiul restrâns, asvârlind toate interesele comunei la picioarele unei singure familii ? Unei singure familii, care de multe ori nu se distinge decât prin rapacitate şi ignoranţa ? E în interesul general de a se încuraja prin lege crearea de facţiuni politice, care în toate timpurile au fost filoxera grupărilor politice în principii? Dacă tote cele de sus enumerate sunt în interesul general, atunci şi scrutinul pe listă şi divisiunea colegiilor sunt bune, de nu, atunci să se desfiinţeze cu o oră mai înainte. Să se dea adevărata responsabilitate a unei întocmiri reale de administraţie comunala numai alegătorilor. Lor să le incumbe şi onoarea şi respundere. Adică deşi vor aşterne bine, vor dormi bine şi vice-versa. Nu ca astădî, când toata responsabilitatea cade asupra bietelor comitete, care formează lista comunală sub presiunea baionetelor diferitelor facţiuni, c ;e le cer ori satisfacerea intereselor lor, jS«îî mo;u'tea .Jov' poRira*..Şi ca in totdeauna mai de grabă se sacrifică interesele oraşului de cât existenţa grupatei politice şi resultatul e că ne trudim cu un consiliu comunal, care şchioapăta de la naștere. Conchid clar că, o reformă a lege! comunale în sens de a remedia aceste rele, se impune și cred că incumbă îndatorirea partidului liberal, de a’și face din această reformă un punct de onore. Sâ sperăm clar că guvernul va veni cât de curând cu un proiect complect de reformă a lege! comunală. ››!. Coiligiuiii. ISTORIA REGIMENTULUI V0L0G03SKY M. S. Regele a dispus ca să se traducă în limba românească istoria reijimentuliui'o/oriools/n/ din Rusia. Se știe cum că la Petersburg, cu ocasiunea visitel ce a făcut suveranul nostru Țarului, Imperatul Nicolae al II a numit pe M. S. Regele șef al regimentului de infanterie Vologodsky. Cu aceasta ocasiune, s’au presintat înaintea Suveranului României diferite grade, alese din acest regiment, cari i-arî oferit o carte luxos legată: istoria regimentului.