Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)
1970-09-16 / nr. 796
ICR Proletari din toate tarile, unitivul Organ al Comitetului județeanl Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean WWWW A/WWWWW\^WWW^^A^WW^^^^^^^^^^^A^A/W/VW»AA^/WW. PREVEDERILE [IHDIALDSDI 1971]. TEMELIE TRAINICĂ A UNEI DEZVOLTĂRI IMPETUOASE A «LUI GHEORGHE TANASE prim-secretar al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. Continuarea in ritm susținut a industrializării socialiste, temelie a progresului general, a creșterii bunăstării poporului va sta - așa după cum reiese din Directivele celui de al X-lea Congres al partidului - și de acum înainte în centrul efortului general făcut de (ara noastră pentru crearea unei societăți multilateral dezvoltate. Urmind o politică ințeleapta, științifică de repartizare teritorială a forțelor de producție în concordanță și cu factorii de eficiență economică, dar și cu criterii sociale, legate de necesitatea ridicării județelor și localităților mai puțin dezvoltate, de accelerarea progresului lor, conducerea partidului și statului nostru a acordat in ultima vreme o atenție deosebită Vasluiului. Personal, tovarășul Nicolae Ceaușescu a analizat, numai in acest an, în mai multe rânduri, posibilitățile de dezvoltare ale județului nostru. Munca pentru traducerea în viață a măsurilor stabilite de Conferința Națională a Partidului Comunist Român cu privire la îmbunătățirea și perfecționarea continuă a planificării și conducerii economiei naționale își găsește expresia și în fundamentarea pe baze științifice, profund realiste, a sarcinilor de plan pentru viitorul cincinal. In urma studiilor efectuate de către colective de specialiști, cu sprijinul acordat de organele centrale din ministere, s-a căutat ca principalele coordonate economice, sociale și culturale ale planului cincinal pe 1971-1975, în care Vasluiul va cunoaște un puternic avânt al industriei și agriculturii, să reflecte cit mai deplin posibilitățile existente în fiecare întreprindere, analizindu-se cu răspundere rezervele încă nevalorificate. Aceasta a dus la îmbunătățirea indicatorilor transmiși inițial de către ministere, în consecință la creșterea eficienței economice, înainte insă de a vorbi despre aceasta, aș vrea să arăt că sub conducerea organizațiilor de partid, in unitățile economice din județ s-a desfășurat, in acest an, o largă întrecere socialistă, rezultatele ei concretizindu-se, la începutul lunii septembrie, in obținerea unei producții marfă suplimentare in valoare de peste 51 milioane lei, in livrarea la export, în avans, a unor produse în valoare de aproape 47 milioane lei. Cinci unități economice și-au realizat încă din luna august planul cincinal, urmînd ca pina la 30 decembrie a.c. să mai livreze in plus mărfuri de peste 100 milioane lei. Demn de menționat, că 80 la sută din sporul de producție realizat in această perioadă s-a obținut pe seama creșterii productivității muncii, iar calitatea produselor a cunoscut o îmbunătățire simțitoare, bucurindu-se de o bună apreciere pe piața internă și externă. Cerințele beneficiarilor de peste hotare au crescut, bunăoară, in 1970, cu peste 60 la sută față de 1969, iar in anul ce vine ele vor cunoaște un volum superior. Organele și organizațiile de partid, comitetele de direcție, sindicatele, organizațiile U.T.C. din întreprinderi au analizat cu înaltă responsabilitate posibilitățile de care dispune fiecare unitate, valorificîndu-se in mai bune condiții potențialul lor uman și material, colectivele de muncă înrolindu-se cu entuziasm în uriașul front al acțiunii de refacere, dînd dovadă de o înaltă conștiință socialistă și de un puternic Spirit de solidaritate. Bilanțul economiei județului nostru pa primele 8 luni ale anului, bogat in realizări, ne permite să privim cu optimism perspectiva ce se deschide in fața noastră, perspectivă dată de prevederile cincinalului următor, in care Vasluiul va deveni un județ puternic industrializat. Pentru a avea o imagine a importantelor creșteri planificate la producția globală industrială, subliniem că, in anul 1975, ea va spori de două ori și jumătate față de anul 1970, ritmul mediu anual al dezvoltării fiind de peste 20 la sută. Apariția unor ramuri noi ale industriei, strîns legate de progresul tehnico-științific contemporan, va permite o valorificare superioară a resurselor de care dispunem, ridicarea necontenită a productivității muncii sociale. Ca urmare a capacităților noi ce vor fi date in folosință, gama produselor vasluiene se va îmbogăți simțitor. Pe lângă un volum sporit de rulmenți, confecții, mobilă, mărfuri agro-alimentare, se vor fabrica importante cantități de materiale și aparatură pentru instalații, corpuri de încălzit din tablă, vată minerală, carton bituminat, cărămizi dinlit, fire din bumbac, ciorapi, tricotaje, încălțăminte, conserve de legume și fructe, produse din soia, vermut, coniac, furaje combinate etc. Crearea unei puternice industrii pe teritoriul județului nostru va permite realizarea unor mărfuri disponibile pentru export in valoare de peste 127 milioane lei valută, ponderea principală acoperind-o produsele alimentare și de construcții mașini. Ceea ce caracterizează noul cincinal este insă faptul că sunt planificate creșteri importante ale indicatorilor calitativi ai planului producției industriale. De exemplu, 63 la sută din producția globală industrială se va obține pe seama creșterii substanțiale a productivității muncii. Dezvoltarea economiei, culturii, sectorului de deservire va asigura, cum e și firesc, și o reproducție corespunzătoare a forței de muncă. Numărul solijicații nai va crește aproape cu 16.000, din care 65,5 la sută, adică 9.919, vor lucra in industrie. Va crește considerabil și aportul județului Vaslui la venitul național, valoarea beneficiilor vărsate la bugetul statului ridicindu-se, în 1975, la 1354.078.000 lei peste cele actuale. Realizarea producției amintite va urmarea unei activități nemaiintilnite pe si aceste meleaguri in domeniul investițiilor și construcțiilor pentru care au fost alocate 5,137 miliarde lei din fondurile centralizate ale statului și 1,327 miliar (continuare in pag. a 3-a) s § *har dacă nu vazu, *5 B* niciodată cum arată un Ș B brevet de invenții, vă sfă $ Ș ß titim să nu fiți triști. Nici g eu nu am văzut, și nu S H sínt, lotuși, trist. Sínt, QȘ Ș ^ putea zice, chiar vesel. Fiindcă ^ § am un amic. Ia Huși, pe numele JȘ sau adoptiv Letebe (se iscălește 5. B L.T.B., adică LASĂ TOTUL BALGATĂ). Ei, și cum spuneam, a- g ^ micul meu hușean lucrează la ^ 5 IMA. Are trei pasiuni: Invenții g cu i mare, invenții cu i mic și ^ g INVENȚII. De ani de zile stu g ^ diază, cercetează, experimentea* g s I wil/vv nw vwwwwvivi § 1 Cotidiene | 1 BREVETUL | § 3 vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvw 3 gza, trage concluzii. Dorește ca ^ S tot dinadinsul să rezolve prooblema — după el — esențială g g pentru viitorul I.M.A. și al omegenirii: descoperirea unui procedeu și prin care aerul să poată fi utilizat la acționatul motoarelor de Ș ^ tractor. După un îndelungat timp g g de comparații intense ale faptelelor văzute zilnic, în cutia sa ‹ g» craniană s-a născut o idee. Pe șe loc — nu cumva să fugă, s-o Ș ^ piardă — a trecut la materiali ^ g zarea ei. A descoperit, astfel, g › poarta pe care se poate pătrun ^ ^ de în tainele folosirii aerului în g g locul motorinei la tractoare. Pen g ^tru început, și-a pus invenția în ^ g aplicare în cadrul secțiilor de g ^ mecanizare de la cooperativele g . Văleni și Ivănești de Huși. In ^ g prima sunt cincisprezece și în a doua — 8 tractoare. Pe cele din g §tîi — de la Văleni — le-a lăsat - o să funcționeze două zile pe baza g a noului carburant, iar pe celelalte — de la Ivănești, șase zile. Faptul g că nimeni, dar absolut nimeni, g 2 ^ nu a zis pas — i-a întărit insventatorului convingerea că se se află pe drumul cel bun, procuso riindu-i o bucurie mai mult decit Ș g profundă. A înaintat noua sa ^ Ș creație — mi-a destăinuit că mai g 5 are și altele de o însemnătate g % 5 similară — cui a crezut de cu s s S viină, pentru a fi omologată și și S C. S. VINATORU 5 . 1 % (continuare in pag. a 3-a) 5 II I S ț filiiiiliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiinn Lucrări de extindere la F. R. R. Devansarea termenelor de punere in funcțiune a lucrărilor de investiții constituie principala preocupare a cadrelor de specialiști de la Fabrica de rulmenți din Bîrlad. In această direcție, se desfășoară o muncă susținută la executia lucrărilor de construcții — montaj prevăzute în planul de extindere. In prezent, este în curs de montaj,, la secția forjă, un cuptor de tratament termic primar (pentru recoacere) și o linie automată de forjare tip Wagner. Au fost încheiate lucrările de montaj la prima instalație de tratament cu atmosferă controlată. Punerea în funcțiune a acestor lucrări va îmbunătăți tehnologiile de fabricație și va înlesni sporirea considerabilă a productivității muncii. -w. loan Dumitrașcu, unul din mecanizatorii fruntași ai LM.A. Crivești, care deservește C.A.P. Pogana. Foto. V. Botoșanu. I nnn Mi'nn mir. ■ ■ [UNK] pwf^fww w ^-u w www w w www/ww ■ A 25-a sesiune a Adunării Generale a O. N. U. și-a început lucrările ■ Se extinde mișcarea grevistă din S. U. A. La Perieni Consfătuire republicană pe tema combaterii eroziunii solului si mecanizării lucrărilor pe terenurile in pantă Ieri, la Stațiunea experimentală de cercetări pentru combaterea eroziunii solului Perieni, a avut loc o consfătuire republicană pe tema combaterii eroziunii solului și mecanizării lucrărilor pe terenurile în pantă, organizată de Ministerul Agriculturii și Silviculturii. Au luat parte tovarășii: Emil Luca, ministru adjunct al Ministerului Agriculturii și Silviculturii, Nicolae Mihalache, secretar al Comitetului județean de partid Vaslui, președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, Ion Toma, secretar general în Ministerul Agriculturii și Silviculturii, prof. dr. Mircea Motoc, secretar general al Academiei de Științe Agricole și Silvice, membru corespondent al Academiei R.S.R., Nicolae Popescu, director general al Departamentului de îmbunătățiri funciare, Lazăr Topîrceanu, director în Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Dragoș Toma, director al I.G.M.A., Costin Dragomir, director adjunct al Direcției agricole județene Vaslui, Eugen Gheorghiță, director al C.C.P.E.G.A. Vaslui. De asemenea, au participat directori adjuncți, ingineri cu mecanizarea de la direcțiile agricole județene din Moldova și din județul Buzău, directori, ingineri, ingineri șefi, șefi de ateliere de proiectare din D. C.P.E.G.A., președinți și ingineri șefi de la cooperativele agricole de producție model, tehnologi șefi de la ferme model ale I.A.S., directori ai unor stațiuni experimentale, directori și ingineri șefi de la I. M.A.-uri. Din celelalte județe ale țării au fost prezenți directori și ingineri șefi ce se ocupă cu probleme de cadastru și organizarea teritoriului. Din partea Ministerului Agriculturii și Silviculturii au mai participat specialiști din cadrul direcției generale de mecanizare, combaterea eroziunii, fond funciar și cadastru. In cadrul lucrărilor constituirii, ing. Gheorghe Stofan, directorul Stațiunii experimentale Perieni, a prezentat un referat privind măsurile și lucrările de combatere a eroziunii solului aplicate la Stațiunea experimentală Perieni, rezultatele obținute și unele recomandări privind aplicarea lor în condiții asemănătoare, ing. Grigore Popescu, șef de laborator la I.C.M.R., a făcut o prezentare a sistemei de mașini agricole ce se utilizează pe terenurile în pantă, iar ing. Ion Toma a expus planul de măsuri privind folosirea rațională a pămîntului și a instrucțiunilor de organizare a teritoriului. Participanții la consfătuire au putut cunoaște pe teren lucrările de combatere a eroziunii solului aplicate de Stațiunea Perieni și șantierul de combatere a eroziunii de la Valea Seacă. In încheierea lucrărilor acestei consfătuiri republicane, ce s-a bucurat de un deosebit succes, a fost definitivat programul pe județe, de întocmire și aplicare pe teren a lucrărilor de organizare a teritoriului și combaterea eroziunii solului. Mobilă birlădeană i la export Mobila fabricată de industria locală Mrlădeană va face e cuoștintă anul acesta cu plata externă. O comandă de 250 birouri contractate la export se află deja Intr-Un stadiu avansat de lucru, iar 50 dintre ele se montează In aceste zile si vor fi livrate in cursul lunii septembrie. I% Ii sssssssssssssssssssessi Negrești O fermă complexă de creștere a vacilor . Militând pentru înfăptuirea prevederilor Programului Național de dezvoltare a zootehniei, specialiștii Direcției agricole județene, de comun acord cu consiliul de conducere al C.A.P. Negrești, au stabilit ca la această unitate să se construiască o fermă complexă de creștere a vacilor pentru lapte. Ferma, care, potrivit proiectului, va avea grajduri separate pentru vacile adulte, juninci și tineretul bovin, o maternitate, un staționar veterinar, stație de răcire a laptelui, termocentrală și alte anexe, va avea, in final, o capacitate de 1.414 vaci pentru lapte. Se vor construi grajduri cu o capacitate de 240 vaci fiecare. Soluțiile constructive ce se vor aplica, vor permite introducerea unui grad înalt de tehnicitate in exploatarea animalelor. Lucrările de construcție a noului obiectiv zootehnic vor începe în toamna acestui an, urmând ca în prima etapă, care se va încheia la finele anului 1971, complexul să intre parțial în folosință, adăpostind 657 de vaci destinate producției de lapte. Cu „Dacia 1100“ a serviciului de circulație al I.M.J. Vaslui 12 ore in raid pe D. N. 24 Ziarul nostru a publicat de nenumărate ori informații privind diferite accidente de circulație petrecute pe drumurile județului Vaslui. Un accident de circulație se poate solda, în primul rînd, cu urmări tragice pentru viata uneia sau mai multor persoane, cu bunuri materiale distruse. De aceea, trebuie să acordăm cuvenita prețuire activității de prevenire și înlăturare a cauzelor care generează pericole pentru siguranța circulației pe drumurile publice. Intr-una din zilele trecute, am solicitat serviciului de circulație al I.M.J. Vaslui să participăm la una din obișnuitele acțiuni de control privind circulația județ. Și, pe drumurile din astfel, la bordul „Daciei 1.100”, cu cunoscuta ei rampă de semnalizare, alături de locotenentul major Uiiuliuc, am pornit la drum. Timp de 12 ore, pe D.N. 24 au fost controlate 57 de autovehicule. Considerăm că cele mai elocvente concluzii ale raidului nostru le oferă înseși faptele : din 57 autovehicule infinite pe parcurs, 8 prezentau diferite defecțiuni tehnice sau erau conduse incorect de conducătorii auto, nici unul dintre conducătorii auto nu consumase alcool , discuțiile „la concret” cu cei găsiți în neregulă sau de gravitate a făcut conștienți culpei, astfel că eventualele sancțiuni aplicate de către lucrătorul de miliție le-au părut ca normale și cu valoare de ... „învățătură de minte”. Nu am dori ca cele afirmate mai sus să creeze impresia că circulația pe drumurile publice se desfășoară perfect. Ar fi exagerat. Dar trebuie să arătăm că marea majoritate a conducătorilor auto înțeleg să privească cu responsabilitate rolul pe care-l au în desfășurarea circulației rutiere. Dacă există excepții — și există! ne fixăm atenția asupra lor. Neglijenta unor conducători auto sau revizori tehnici. Să exemplificăm. La km. 137, pe D.N. 24, a fost oprit autovehiculul 21-VS-161, proprietatea Necoop Vaslui. Șoferul Aurel Donici (19 ani) a coborit cu o figură amărîtă. Avea și de ce, pentru că mașina pe care o conducea se prezenta intr-o stare deplorabilă , frîna de mină era defectă, la fel ca și semnalizatoarele și lanternele stop; la o simplă privire, s-a putut constata că la bara de direcție jocul este nepermis de mare, lipsea și oglinda retrovizoare. Revizorul tehnic, Constantin Năstase, semnase foaia de parcurs. După dinsul, mașina în care erau transportați oameni se află în bună stare tehnică ... Iar în LIVIU NISTOR (continuare în pag. a 3-a) O imagine înttlnita in toate școlile: cărți, flori și tradiționala1 „Bine ați veniți" i ȘCOLILE ȘI-AU DESCHIS LARG PORȚILE me-am obișnuit ca la innjceputui fiecărei toamne,zi la 15 septembrie, școl ■rile să-și primească cu bucurie elevii, ca de fiecare dată, in zi, tara Întreagă să fie această cuprinsă de freamăt tineresc la începutul unei noi etape din nobilul drum al învățăturii. Viața de dimineață a orașelor și satelor noastre a devenit mai agitată și mai vioaie : copiii, mai mici și mai mari, se îndreaptă spre porțile larg deschise ale școlilor. 15 septembrie 1970. Un nou an de învățămint debutează acum cind țara întreagă își desfășoară larg torțele pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor ultimului an al cincinalului, puntea de trecere la următorul plan de cinci ani. După cum se spune în satului Comitetului Comunist Central al Partidului Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România adresat cadrelor didactice și elevilor cu prilejul deschiderii noului an școlar, marcăm acum un moment de seamă în procesul transpunerii in viată a Directivelor Comitetului Central al P.C.R. cu privire la dezvoltarea și perfecționarea învățămintului de toate gradele Se încheie cuprinderea in clasa I a tuturor copiilor de la virsta de șase ani și începe funcționarea cu toate clasele a școlii generale de 10 ani. Ieri de dimineață, peste 1.200 de elevi din clasele I—XII s-au întîlnit din nou in curtea Liceului nr. 2 din Vaslui. Aerul festiv se face simțit peste tot. In sălile de clasă, unde pe bănci așteaptă manualele alături de mici buchetele de Hori, in laboratoarele dotate cu noi materiale didactice moderne. Pe culoare, veniți să-și însoțească fili în prima zi de școală a unui nou an școlar, un mare număr de părinți, semn Îmbucurător al tot mai strînsei relații care apropie pe dascăl de părinte, școala de familie. Tovarășul Constantin Luca, prim secretar al Comitetului orășenesc de partid, primarul orașului Vasluni, dă citire salutului adresat de partid și guvern școlarilor și dascălilor. . Vorbește apoi directorul școlii, Ion Pencu. Un program artistic pregătit de elevii claselor a IV-a, sub îndrumarea profesoarei Elena Diaconu, încheie partea festivă a primei zile de școală. Se intră la cursuri, se restabilesc cunoștințele cu profesorii, se povestesc amintiri de vacanță... La Birlad, liceele nr. 1 „Ghecghe Gheorghiu-Dej" și pedagogic și-au sărbătorit începutul de an școlar împreună, freamătul celor aproape 25 de elevi. A participat tovarășul Adam Lelea, prim-secretar al" Comitetului municipi de partid, președintele Comtetului executiv al Consiluului popular municipal. Dechizînd festivitatea, profesori Vasile Dumitrache, directori Liceului nr. 1 „Gheorgh Gheorghiu-Dej“, a reamintit țevilor largile posibilități d îmbogățire a cunoștințelor p care le oferă societatea noastră, datoria elevilor de a dovedi in toate împrejurările în școală, în familie, în vieta socială — o comportări demnă, civilizată, de a-și in suși in mod temeinic comorile științei, tehnicii și culturii. Pentru elevii și cadrel didactice de la Liceul pedagogic bîrlădean, noul an școla CĂTĂLIN CIOLCA IULIAN MODEL (continuare în pag. a 2-a) -V.'.V.'.V [UNK]"■*■*■*AW.VWjVWiV/AWWWiV.VW.VWV, în pagina a 2-a GHEORGHE DOJA — erou al luptei pentru libertate și dreptate socială