Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)
1970-09-27 / nr. 806
Proletari din toate țârile, unifi-vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean • >V; * ' I Creșterea permanentă a eficienței• Factor hotăritor al dinamismului economic iii . 11. ...... • Ispășiți coBsiiirilir sittillii Éltei talinti tttiiir Hlttiilt n an cheia de față ne vom ocupa de cheltuielile ce se fac cu materia primă, cheltuieli rămase constante, în ultimii ani, la unele întreprinderi, cu toate că acestea ocupă o pondere însemnată în prețul de cost. Se impune deci o micșorare a cheltuielilor materiale, izvor principal de reducere a costurilor de producție. In acest sens, conducerea de partid și de stat a atras in mai multe rînduri atenția unităților economice. A sosit vremea cînd nu ne mai putem permite să producem oricum, ci numai în condițiile unei înalte eficiențe economice. Sarcina, reieșită și din Directivele celui de al X-lea Congres al partidului, pare să fie privită însă cu ușurință de către comitetele de direcție din unele întreprinderi vasluiene, unde depășirea consumurilor specifice, producerea de rebuturi a devenit o practică încetățenită. Dacă în unele întreprinderi se realizează o încadrare în consumurile normate, făcindu-se chiar și economii, așa cum se întîmplă în cele de confecții, în alte unități din cauza nepriceperii, a lipsei de spirit gospodăresc porțile pierderilor continuă să rămînă larg deschise. Dar să analizăm, pe scurt, cîteva cifre pentru exemplificare. La Fabrica de mobilă din Vaslui s-a înregistrat un consum suplimentar de 17.519 m.p. de furnir. Imaginați-vă cîtă mobilă s-ar fi putut acoperi cu această cantitate de furnir ! Acestei depășiri i s-a mai adăugat : 22 m.c. placaj, 788 m.p. PAL, 24 m.c. cherestea de fag, 12 m.c. cherestea de rășinoase și 277.377 kwh energie electrică. Depășirea consumului se datorează în bună măsură rebutării unui volum important de piese ca urmare a șlefuirii necorespunzătoare, a desprinderii furnirului de pe panouri, a manipulării incorecte, a prelucrărilor mecanice necorespunzătoare etc. Valoarea totală a rebuturilor făcute pe cele două linii de „llva” și „Elegant" se ridica cu puțin timp în urmă la 372.000 lei. O altă unitate, cu un volum încă mare de rebut, este Fabrica de rulmenți din Bîrlad, cel mai însemnat consumator de oțel din județ. Deși unii specialiști sunt înclinați să acrediteze ideea că la o producție așa de mare, realizarea unui volum de rebut de aproape 4 milioane lei s-ar încadra intr-o cotă admisibilă, rămîne totuși loc pentru unele întrebări sugerate de statistica însăși a cauzelor generatoare de rebut, latăle : neatenției, neglijenței, pregătirii necorespunzătoare a unor muncitori — se datorează aproape 87 la sută din rebut. Ce s-a întreprins pentru întărirea spiritului de răspundere ? 7,43 la sută din rebut este cauzat de condiții improprii de lucru. Condiții improprii de lucru într-o fabrică atît de modern înzestrată pare o scuză aproape nescuzabilă . Folosirea de utilaje, SDV-uri și aparate de măsură și, control necorespunzătoare a mai produs 4,32 la sută din totalul rebutului. Am întreba, dacă ni-i permis, cum se împacă maiștrii — organizatorii procesului de producție —, cu un asemenea aspect al activității de care răspund direct ? Reușește oare asistența lor tehnică să cuprindă în întregime desfășurarea normală a procesului tehnologic ? Se pare că nu, din moment ce unii muncitori nu respectă întocmai planul de operații, reglează aparatele eronat sau întrebuințează mașini și scule neadecvate pieselor, operațiilor ce le execută ! Greșeală lingă greșeală, înseamnă mai pe scurt o pierdere de 10,06 lei la o mie de lei producție marfă provenită numai din rebut ! E o sumă ! Dar nu este vorba aici numai de bani, ci și de metal aruncat la rampă. Analizînd cauzele rebutului la F.R.B., oricine poate observa că ele nu sînt inevitabile și că mai există încă rezerve pentru micșorarea pierderilor de materii prime aduse, în bună parte, din import. N-am vrea să lungim excesiv ancheta de față, nu putem însă renunța la cîteva exemple din alte întreprinderi, unde consumul ridicat de materii prime, rebutul atîrnă încă greu în balanța prețului de cost. In industria locală de la Vaslui, bunăoară, normativul la cheresteaua de fag a fost depășit cu 20 m.c., iar în întreprinderea similară de la Bîrlad contul cherestelei de diferite esențe înregistrează un deficit de 132,71 m.c., cu aproape 100 de m.c. mai mult decît Fabrica de mobilă din Vaslui . Dar se poate compara volumul de producție al atelierului de mobilă din Bîrlad cu cel al fabricii din Vaslui ? CONSTANTIN HUȘANU (continuare în pag. a 3-a) n decembrie 1968, cea de-a XXIII-a sesiune a Adunării generale a O.N.U. a adoptat în unanimitate o rezoluție prin care anul 1970 a fost proclamat oficial Anul internațional al educației. Coincizînd în timp cu aniversarea a 25 de ani de existență a O.N.U. — Anul internațional al educației — „este mai mult decât o celebrare: scopul său este de a promova o acțiune comună a statelor membre ale O.N.U. în direcția abordării și rezolvării unora dintre marile probleme cu care omenirea este confruntată in domeniul educației, al acelor probleme cărora prezentul și viitorul reclamă a li se găsi grabnice soluții. Anul international al educației este conceput ca o acțiune internațională avînd patru obiective principale : determinarea situației educației în întreaga lume, ameliorarea educației Intr-un număr de tari, creșterea fondurilor destinate educației, întărirea cooperării internaționale in acest vast domeniu“. Esențială în acest cadru ni se pare problema „adaptării jnvățămîntului — general și tehnic — la nevoile lumii actuale, în special în regiunile rurale, promovarea principiilor etice în educație, îndeosebi printr-o educație morală și civică a tineretului pentru a favoriza înțelegerea internațională și pacea“. In direcția menționată, la noi, în țară, subliniem acțiunea „Reuniunea rectorilor universităților din Europa“ (București, aprilie 1970), Conferința internațională cu tema „Educația copilului în fata progresului științei și tehnicii contemporane" (București, iulie 1970, iar recent, orașul Vaslui a acordat ospitalitate lucrărilor din cadrul primei etape a simpozionului cu tema „Rolul și locul educatorului în procesul de modernizare a învățămîntului“. Amintind, aici, că anul școlar 1970 s-a deschis in reconfortanta atmosferă a unor largi manifestări științifice și acțiuni de colaborare între popoare, sub titlul generic : „Anul internațional al educației“, amintim, în același timp, că pe parcursul acestui an de invățămînt sărbători și împlinirea vom 50 de ani de la făurirea a Partidului Comunist Român. VALER MITRU (continuare in pag. a 3 a) Din viata... si din cărți AXIn pag. a 2-a Moment cultural de la apariția primului ziar birlădean ■ Prin orașul de azi și de mîine ■ Un secol Sesiunea Federației Dentare Internaționale Sîmbătă dimineața, în Sala Palatului Republicii Socialiste România din Capitală s-au deschis lucrările celei de-a 58-a Sesiuni anuale a Federației Dentare Internaționale, manifestare științifică de mare prestigiu, ce reunește personalități de frunte ale științei și practicii stomatologice din 46 de țări, din toate continentele. Reuniunea își desfășoară lucrările sub înaltul patronaj al Președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Sesiunea, care va dura șase zile, își axează lucrările pe probleme de cea mai vie actualitate științifică și practică, marcînd noi etape pe drumul progresului acestei discipline medicale. (continuare în pag. a 3-a) Salutul adresat de președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer Doamnelor și domnilor. In numele guvernului Republicii Socialiste România adresez un cordial salut reprezentanților de seamă ai științei stomatologice, reuniți în cea de-a 58-a Sesiune anuală a Federației Dentare Internaționale. Găzduind această reuniune științifică, guvernul român manifestă, o dată mai mult, înalta prețuire pe care o acordă științei, dorința de a contribui la progresul ei, de a sprijini strîngerea legăturilor între oamenii de știință din diferite țări ale lumii. Această atitudine decurge în mod necesar din importanța pe care a dobîndit-o știința în zilele noastre, ca forță de impulsie de prim rang a progresului societății. Știința, — este bine știut, — sporește din ce în ce mai mult capacitatea omului de a stăpîni natura, ii dă posibilitatea să valorifice mereu mai bine bogățiile ei, să-și îmbunătățească rapid și considerabil condițiile materiale de viață. însușindu-și știința, oamenii își ridică, în același timp, nivelul de cultură, își dezvoltă puterea de cunoaștere și de înțelegere a fenomenelor din natură și societate. Prin toate acestea, știința acționează ca un factor de eliberare a omului, de promovare a participării sale la deciderea destinelor colectivității și ale lui însuși ca individ. In măsura în care dezvoltarea științei și introducerea în practică a cuceririlor geniului uman sunt degrevate de piedicile pe care le creează tendințele de exploatare și asuprire a omului de către om, știința devine și un factor de promovare a unor relații noi — între oameni, ca și între națiuni — relații guvernate de rațiune, de spiritul dreptății și al respectului reciproc, de principiile egalității, libertății și demnității umane și naționale. Transformarea din ce în ce mai mult a științei într-un instrument de dezvoltare a înțelegerii și colaborării internaționale, este un semn al vremurilor noastre, semn care îi conferă din ce în ce mai mult caracterul de bun universal, determină un interes acut pentru dezvoltarea ei din partea tuturor popoarelor lumii, fără excepție. Conștientă de întreaga însemnătate a științei, România a înscris dezvoltarea cercetărilor științifice ca un obiectiv primordial al construcției sale sociale, în cadrul programului național de cercetări științifice, se acordă atenția cuvenită științelor medicale și biologice, menite să aducă o importantă contribuție la ocrotirea sănătății oamenilor. Grija pentru sănătatea acestora constituie o preocupare centrală a partidului și statului nostru, o latură importantă a procesului multilateral de dezvoltare și înflorire a întregii națiuni. Este evident că progresul științelor medicale, confruntate în zilele noastre cu probleme deosebit de complexe, ce-și așteaptă o urgentă soluționare, nu poate fi conceput fără participarea unor forțe intelectuale din ce în ce mai numeroase și fără o strînsă cooperare între savanții tuturor țărilor. Congresul dumneavoastră, care reunește oameni de știință valoroși dintr-un mare număr de țări, va contribui la stabilirea unor concluzii de importantă și o utilitate deosebită pentru rezolvarea unor probleme de sănătate publică în.. domeniul odonto-stomatologiei, va deschide, desigur, noi perspective de viitor acestei importante ramuri a medicinei. Vă rog să-mi permiteți, stimați oaspeți, să vă spun tradiționalul „Bun venit în România" și să adresez Congresului dumneavoastră urări de deplin succes. AMU III, nr. »Ilii DUMINICA In pagina a 4-a AAA«AAAA»WWA/WSA/WWW ■ După încheierea misiunii stației automate „Luna 16“ ■ Evenimentele din Iordania Masa oferită de Comitetul Executiv al C. C. al P. C. R. cu prilejul împlinirii a 60 de ani de către tov. Vasile Jileu Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R., a oferit, sîmbătă la amiază, o masă tovărășească cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Paul Niculescu-Mizil, Bodnaraș Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păan, Chivu Stoica, Constantin Pîrvulescu, Gheorghe Vasilichi. Conducătorii de partid și de stat l-au felicitat călduros pe tovarășul Vasile Vîlcu, urîndu-i sănătate, viață lungă și noi succese în îndeplinirea sarcinilor încredințate de partid, de statul nostru socialist. In timpul prînzului a toastat pentru sărbătorit tovarășul Nicolae Ceaușescu. Referindu-se la munca vastă și la succesele obținute de partidul nostru în traducerea în viață a mărețului program de înflorire multilaterală a patriei elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., la politica externă a partidului și statului nostru de prietenie și alianță cu țările socialiste, de solidaritate și unitate cu mișcarea comunistă, de destindere, colaborare și pace în lume, secretarul general al partidului a arătat că, alături de întreaga conducere de partid și de stat, la toate acestea și-a adus și-și aduce contribuția și tovarășul Vasile Vîlcu. Relevând sarcinile mari pe care le are de rezolvat în continuare poporul român în construcția societății socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu a urat tovarășului Vasile Vîlcu sănătate și putere de muncă pentru a-și putea aduce și pe mai departe contribuția la activitatea partidului și statului. A răspuns tovarășul Vasile Vîlcu. Arătînd că întreaga sa viață și-a consacrat-o partidului, sărbătoritul a mulțumit pentru aprecierile calde făcute la adresa sa de tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru urările ce i-au fost adresate și s-a angajat să depună toate eforturile pentru a fi cît mai de folos partidului, construcției socialismului în patria noastră. Tovarășul Vasile Vîlcu și-a exprimat încrederea fermă că partidul nostru în frunte cu secretarul său general — conducător marxist-leninist încercat, profund devotat, poporului, cauzei socialismului— își va îndeplini cu cinste și în viitor măreața misiune istorică ce-i revine în asigurarea prosperității României. Masa s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. (Agerpres) In municipiul Bîrlad au fost date în folosință, în ultimul timp, numeroase blocuri de locuințe, cu o arhitectură modernă. Foto t V. Botoșanu O dată cu toamna, încep aprovizionările pentru iarnă, solicitînd, din partea cetățeanului timp și alergătură. De foarte multe ori, timpul pe care și l-a rezervat nu-i ajunge. Aceasta independent de voința lui, alți factori neprevăzuți dereglînd planificarea întocmită minuțios. Pentru cetățeanul din orașul Huși, de pildă, procurarea combustibilului destinat încălzirii locuințelor înseamnă ore, ba chiar zile de alergătura, și foarte multe dureri de cap. Nu pentru că în depozitul nr. 12 (gestionat de tovarășul Vasile Morara) nu s-ar găsi lemne și cărbuni, ci din cauza comportării unora din salariații de la această unitate, și a căruțașilor, mai ales. Se pare că, aici, s-a uitat un lucru de căpetenie : cetățeanulcumpărător trebuie să fie servit civilizat, și prompt, în ziua cînd am întreprins ancheta noastră, depozitul dispunea de un stoc de lemne cifrat la 150 de vagoane. Ce e drept, nu toate erau stivuite și nici din esențele bune sau foarte bune. »Așa ni le trimite furnizorul" — a ținut să precizeze șeful depozitului, atunci cînd i-am solicitat lămuriri, în legătură cu cantitățile de combustibil ce se distribuie zilnic prin această unitate, ne-a edificat tovarășa Lucia Ambăruș (funcționară). — în fiecare zi, din depozit ies 1—2 vagoane de lemne și cărbuni. în luna august, de pildă, am realizat, vînzări în sumă de 246 mii de lei, adică cu 13 mii mai mult față de plan. Cît privește stocul existent, dacă s-ar face o eventuală cîntărire a lemnelor, s-ar constata un minus minim, adică cel admis de lege. Incredibil, deoarece aprovizionarea depozitului s-a făcut, în special, în perioada de vară. Au venit, apoi, cîteva ploi care au contribuit și ele la sporirea greutății lemnelor. Apoi, nu o singură dată, cantitatea cuvenită cumpărătorului n-a concordat cu cea cîntărită, ceea ce pledează tot pentru plus în depozit, nu invers. Dar aceasta-i o alta problemă, ce-și are meandrele ei. Și cum registrul de inspecție și control n-a putut fi găsit, cu toată strădania celor 8 salariați ai depozitului — (in final s-a „confecționat" o explicație cusută cu ată albă, prin aceea că fusese ridicat cu o zi înainte de tovarășul Ioan Bulete, inspector la serviciul comercial din cadrul Consiliului popular orășenesc) — a trebuit să punem punct unui anumit capitol ce ar fi necesitat o tratare mai amănunțită în cadrul anchetei noastre. Am aflat, totuși, că nu puține au fost sesizările cetățenilor care au constatat cu uimire, o ciudată metamorfoză a cantităților de lemne și cărbuni primite de la cîntar în neconcordanță cu cele plătite. (Numeroase verificări făcute de cei în drept au dus la aceeași concluzie). Poate aici trebuie căutat „misterul" dispariției proceselor verbale de control. Cum în ziua respectivă numărul cetățenilor veniți să-și ridice cota de lemne și cărbuni cît și unele cantități „la liber" era mic, n-am putut sta de vorbă decît cu trei din aceștia. Salariata I. C., din cartierul Corni, ne-a declarat: „Toate ar fi cum ar fi la depozit, dar calitatea lemnelor lasă foarte mult de dorit. Pur și simplu sîntem obligați să acceptăm, adeseori, lemne putrede, verzi, îmbibate cu apă, deoarece așa vor căruțașii. Dacă încerci să protestezi, cărăușii îți descarcă, pur și simplu, lemnele și refuză a le mai transporta, de parcă ar fi niște veritabili stăpîni ai depozitului. — Dar șeful unității, ce spune? — am întrebat noi. — Șeful depozitului joacă după cum îi cîntă cei 15 proprietari de căruțe, angajați să facă transporturi pentru cetățeni. Probabil că există unele interese comune ! Pe o stradă ne-am oprit și la poarta cetățeanului C. V., unde se aflau două grămezi de lemne și cărbuni. — Sînteți mulțumit de calitatea combustibilului cumpărat ? Cetățeanul ne-a privit cîteva clipe, apoi, cu vădită ironie, ne-a arătat grămada de lignit, mai mult praf, decît cărbune. „Trebuie să iei ce ți se dă, altfel riști să bați, zile întregi, pe la porțile depozitului. De altfel, chiar azi căruțașul care mi-a adus combustibilul mi-a reproșat că dacă nu primesc cărbunele pe care l-a pus în căruță, altul nu-mi mai dă, deoarece așa este ordinul șefului". Despre comportarea reprobabilă a unor astfel de oameni ne-a vorbit și tovarășul Vasiliu, un alt cetățean al orașului Huși. Cele relatate atestă că aici s-a înrădăcinat abuzul și necinstea. Am ținut să verificăm teamelor veridiciteauzite de la interlocutorii respectivi, stînd de vorbă cu tovarășul I. Melinte, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc. »Nu o singură dată li s-a atras atenția căruțașilor asupra respectării tarifelor. Atît lor cît, și șefului de depozit li s-a spus că este nevoie de mai multă solicitudine față de cetățeni. Totuși, prețurile tarifare privind transportul nu se respectă. Nici despre o servire operativă nu se prea poate vorbi". Cu ocazia anchetei întreprinsă în problema aprovizionării cu combustibil a cetățenilor din orașul Huși, am putut constata și alte anomalii. Cîntăritul se face, adesea, în funcție de GH. ANGHELACHE (continuare în pag. a 3-a) La depozitul de combustibil din Huși Anomalii care nu încălzesc pe cumpărători „Fram 112“ i du. Uzina mecanică din Sat a expediat unităților comerciale primele frigidere „Fram 112". Noul tip de frigider conceput, de către specialiștii gorjeni are un gabarit redus, putînd fi utilizat și în locuințe de dimensiuni mai mici. Comparativ cu frigiderul „Fram I 110", el dispune de o capacitate superioară cu 2 litri și consumă cu 10—15 la o sută mai puțină energie electrică. Izolația termică este executată din polistirer>l expandat monobloc. Zilnic uzina mecanică din * Sadu este în măsură să expedieze peste 300 de frigi *dere. (Agerpres) Interesant sistem de containere ! Un colectiv de specialiști I din cadrul întreprinderii de construcții-montaj, de la 1 Botoșani, a realizat un interesant sistem de containere pentru transportul cătrămizilor. Containerele sunt transportate spre șantiere * cu ajutorul unor autocamioane prevăzute cu un disc pozitiv — furcă, pentru manipulare. Prin folosirea noului procedeu se evită aproape în întregime sfărîmarea cărămizilor și se înlocuiește un volum mare de muncă manuală. Calculele privind efficiența economică indică o reducere a cheltuielilor de transport și a timpului de manipulare cu minimum li 1 la sută, J ^mmmmm • mmm m mmm % mmm # mmm f „I