Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)
1971-01-16 / nr. 899
v •4 J Proletar! din toate țarile, unifi-vá ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean 1 I. E. I. L. Vaslui îmbunătățirea calității produselorpropi importantă a olelei fii ile p ăiimidă expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului din 25 noiembrie 1970 se subliniază cu pregnanță necesitatea sporirii producției materialelor de construcție, care reprezintă factorul hotărîtor în realizarea investițiilor planificate în actualul cincinal. In acelaș sens, este indicată creșterea preocupărilor inginerilor, tehnicienilor, tuturor muncitorilor pentru ridicarea, în egală măsură, și a laturii calitative a activității economice. — Ce măsuri s-au întreprins sau urmează să se întreprindă anul acesta pe linia îmbunătățirii calității cărămizilor produse de Fabrica :,Ceramican Vaslui ? Iată întrebarea pe care am adresat-o, recent, tovarășului Gheorghe Ionașcu, inginerul șef al I.E.I.L-ului din localitate. Dar, înainte de a reda răspunsul primit, se cuvine să precizăm că întrebarea noastră n-a fost deloc întîmplătoare. Și iată de ce, în anul 1970, Fabrica de cărămizi din Vaslui a înregistrat un procent destul de mare de rebuturi, iar prețul de cost a fos depășit cu peste 950 de mii lei. Pe de altă parte, produsele nu s-au mai bucurat de aceeași bună apreciere, ca in anii anteriori, lucru ce s-a materializat" cantități apreciabile de cărămidă refuzate de beneficiari. " Intrucît calitatea uneori slabă a cărămizilor fabricate anul trecut s-a datorat pregătirii necorespunzătoare a materiei prime, respectiv, macerării argilei, ne-a spus interlocutorul nostru, am început producția anului 1971 cu înlăturarea acestei mari deficiențe. Ne-am V. VASIS (continuare în pag. a 3-a F.R.R. Printre lăcătușii montori care s-au evidențiat din primele în muncă zile ale noului an se află și Neculai Tasia, din secția montaj. Iveștiul min sat vestit de, oameni vestiți — așa am ajuns vestea șî pe la noi. ^ Pămînt șî • case, ape și casini, astfel ne întîmpină satul, cuib de virtuți, obiceiuri, tradiții, legendă. p Harnici și păstrătorii de tradiție, iveștenii au făcut din evenimentul trist al năvalei apelor, din primăvara anului trecut. Un simplu punct de plecare pentru o rapidă reconstrucție, pe noi dimensiuni, a satului. Casele au migrat simplu, elementtar, fără tragism, fără peisajul |' CXOOOOOOOOOOOO' l COTIDIENEI OAMENI VESTIRII OOOOOOOOOOOOO ]i demolării, traversînd satul și aliniindu-se disciplinat în calea șoselei care abordează coama dealului, arătoase, spațioase, mai ,aerisite“ ca înainte și mai multe, „ca ciupercile după ploaie", J p cum afirma, la obiect, un săp 1 tean. P 1 După o vară de campanie, e plină de neprevăzut ca o vitergiatură și de muncă asiduă ca ț * orice strămutare, oamenii se stră- 4 * duiesc să încălzească cu răsuflă- 4 * zile, cu viețile lor, pereții noi’ lor case, să le împământenească, , să le deprindă să trăiască o dată (r ) cu ei, să le adăpostească copiii ( ) și visele. (. De aceea, poate, bunele traidiții folclorice au cunoscut, în I. ) toamna care a trecut, o recrudescență în amploarea manifestăr ^ tilor și a entuziasmului. Ca orice ‘» P buni păstrători de tradiții, iveș- ‘i tenii sunt întotdeauna gata să |e desfășoare, în limbajul cuvintelor, ] t vitreg unui ' spectacol de miș ] pe care și de culoare, filmul săr- 4t băteților satului și să guste mîn- ^ . drin greu de înțeles pentru un . neinițiat de a spune : „la noi P e altfel' — convingerea că $ și ^ P „mai bine*. .mai frumos". p Aici tradiția se respectă mai j * PAL 1 \ ► (continuare jn pag, a 3-a) \ ^ 1 IS L *• CENTRALA ul 'ERSITAk | IASI Foto: Radu Gabriel (Concursul nostru de corespondențe, reportaje și fotografii). .Vaslui. Prezent și viitor Cu planul primei decade, depășit printr-o mai bună organizare a muncii, colectivul de lucrători din cadrul Autobazei transporturi auto nr. 6 Vaslui a obținut un frumos succes : in primele 10 zile ale anului curent cifrele de plan la toți indicatorii au fost nu numai indeplinite, ci și depășite. In acest sens, menționăm că principalii indicatori au fost realizați in proporție de 107,7 la sută la călători/km. și de la indicația comitetului comunal de partid, colectivul de muncă al cooperativei de consum Tătărăni desfășoară bogată activitate, in scopul îndeplinirii și depășirii planului de achiziții. Așa după cum ne-a declarat recent tovarășul Vasile Popa, presedin ■*/>, cooperativei, rezultatele primei decade din luna ianuarie a.c. sunt edificatoare. Astfel, au fost achiziționate 2.600 de kg. de fier vechi (față de planul anual de 5.200), 1.600 de kg. de hîrtie, (planul anual prevede 3.200), 600 de kg. de carne de pasăre, 1.500 de ouă, 300 de kg. de griu, 100 de kg. de fasole. Pentru emi rlKnti a apuca la rPzil 1fA. vwuixuuț.- —------ - — --------tele obținute, s-au evidențiat în mod deosebit achizitorii Constantin Munteanu, care și-a desfășurat activitatea în satele comunei Tătărăni, Gheorghe Topciu, a cărui acșitivitate a fost desfășurată in satele comunei Boțești. 103,3 la portate. sută la tone trans- Concurs de corespondențe și producții literare Comitetul sindicatului de la Fabrica de rulmenți din Bîrlad, în colaborare cu redacția gazetei de uzină „Rulmentul”, organizează în cinstea aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român un concurs de corespondențe și producții literare deschis salariaților din întreprindere. Concursul are ca scop stimularea talentelor literare și evidențierea activității ce se desfășoară în fabrică, în vederea îndeplinirii și depășirii angajamentelor luate de colectivul de muncă din întreprindere în cinstea mărețului eveniment pe care îl aniversăm la 8 mai 1971. Celor mai bune lucrări li se vor decerna numeroase premii ln obiecte. GIRAVA coresp. Consfătuire cu cititori și corespondenți ai ziarului nostru Recent, la Zorleni, a avut loc o consfătuire cu cititori și corespondenți din această comună, organizată de redacția ziarului nostru. Au participat cititori, corespondenți, conducători de instituții și organizații obștești din localitate. Numeroși participanți la discuții au relevat, în cuvîntul lor, buna apreciere de care se bucură ziarul în rîndul cititorilor. De asemenea, s-au făcut unele propuneri și sugestii vizind temele pe care cititorii ar dori să le găsească în paginile ziarului. HÎRTIE CU CALITĂȚI SUPERIOARE Specialiști de la Institutul de cercetări și proiectări pentru celuloză și hirtie din București au studiat posibilitatea utilizării in fabricarea hirtiei a unor materii prime indigene, avantajoase din punct de vedere economic. Astfel, s-a stabilit că bentonita de Răzoare poate fi folosită, in acest sens, cu rezultate bune, ea avind proprietăți comparabile cu cele ale materialelor folosite, în mod curent, la fabricarea hîrtiei, intre care caolinul. Hîrtia obținută prin utilizarea bentonitei de Răzoare se caracterizează printr-o netezime superioară, o îmbunătățire a luciului și a gradului de alb. în pagina a 4-a î p Cu prilejul lucrărilor sesiunii Comisiei mixte guvernamentale ] româno-franceze H DIN PRESA STRĂINĂ „Pnom Pendul își va achita nota?“ Măsuri pentru lărgirea spațiului frigorific Ministerul Industriei Alimentare a luat noi măsuri pentru lărgirea spațiului frigorific, care să permită păstrarea în bune condițiuni a alimentelor în scopul asigurării unei aprovizionări ritmice a populației in tot cursul anului. A fost dat astfel în funcțiune în cadrul Antrepozitului frigorific din Ploiești un depozit specializat în care pot fi păstrate și conservate 20 milioane de ouă. Depozitul este echipat cu instalații speciale, ce permit reglarea umidității și a temperaturii. In ultimele luni ale anului trecut, au mai fost puse la dispoziția unităților alimentare noi spații frigorifice totalizînd 115.000 m.c. de depozitare și un frigorifer pentru 10 milioane de ouă la Sibiu, și s-au extins antrepozitele frigorifice de la Timișoara cu 15.600 m.c. și Bacău cu 13.500 m.c. De asemenea, la Suceava, se află în construcție un nou frigorifer de 26.000 m.c. In scopul îmbunătățirii condițiilor de păstrare a produselor destinate exportului sau a celor sosite din import, în acest an va începe construirea în portul Constanța a unui frigorifer portuar de 50.000 m.c. echipat cu cele mai moderne instalații. Avîndu-se în vedere cerințele actuale de păstrare a alimentelor, instalațiile noilor spații frigorifice au fost proiectate pentru temperaturi mai coborîte decît se practica pînă în prezent. In acest an, producția de fructe și legume congelate va crește de 2,5 ori față de 1970. Pentru realizarea acestei producții vor fi date în funcțiune noi secții de congelare la Arad, Iași, Sibiu și Tg. Mureș. De asemenea, in scopul valorificării superioare a fructelor și legumelor congelate, majoritatea bazelor de producție au fost dotate cu instalații moderne. (Agerpres) . Producția animalieră se află la loc de cinste I i de puține ori am auzit spunîndu-se, în cutare sau cutare unitate, zootehnia nu este și nici nu poate fi o ramură rentabilă. Firește, la asemenea afirmații „autorii" se grăbeau să aducă și argumenți — dovezi „grăitoare“, cum a fi, în ciuda atîtor eforturi, producția continuă să rămînă mică,sub așteptări“ cum zic obișnuiți mai mult să exite ,jffifule... decit, să muncească cu pasiune și dragoste, pentru ca această străveche și nobilă îndeletnicire să prospere în orice loc. Recent, însă, în biroul economistului șef Vasile Cozma de la întreprinderea agricolă de stat Zorleni, am avut ocazia să aflăm că, zootehnia, ramură care, de altfel, definește profilul unității, poate fi și... rentabilă. — In ’70, ne spunea economistul din Zorleni, am avut planificat să obținem beneficii în valoare de 694 de mii de lei, lucru care, în condițiile de climă ale unui an ca cel trecut, nu era de loc ușor de înfăptuit, deoarece inundațiile pricinuite de rîul Bîrlad au afectat sute de hectare cu culturi furajere și cerealiere, recuperate, ulterior, doar în parte, cele șase In asemenea situații, ferme ale noastre n-ar fi putut desfășura o activitate rodnică în domeniul producției, dacă n-am fi reînnoit contractele cu unitățile industriale furnizoare de furaje și, dacă, pentru a ne îndeplini planul, n-am fi recurs La I. A. S. Zorleni WWWVWWWWSA la o soluție care s-a dovedit foarte judicios aleasă. — Care anume ? — Am cumpărat și repartizat păsări la fiecare fermă, pentru care, am preparat, cu mijloace proprii, o bună parte din nutrețuri. Procedeul a fost deosebit de avantajos. — Cum a fost privită această inițiativă de către specialiștii din ferme ? — Sincer să fiu, nu prea cu ochi buni". Dar, după primele rezultate, iertată să-mi fie expresia, nu mai puteam scăpa de ei. Toți vroiau să crească păsări. — Ce rezultate ati obținut prin livrarea lor ? — Am realizat venituri în valoare de 3.195.000 de lei, deoarece am vîndut, peste plan, 123 de tone de carne. De asemenea, am luat măsuri pentru procurarea furajelor necesare pentru taurine. Ne-am continuat astfel nestingheriți procesul de exploatare și furajare rațională a animalelor de producție. Cîteva exemple ar putea fi edificatoare. Bunăoară, ne planificasem să obținem, de la fiecare vacă furajată, 3.176 de litri de lapte. Am depășit prevederile cu 60 de litri, realizînd o producție totală de 44.825 hectolitri, în loc de 43.950, cît ne propusesem inițial. Depășită a fost și producția de carne, la această specie, cu 24 de tone. Prin urmare, atenția noastră nu s-a îndreptat numai asupra creșterii și dezvoltării sectorului avicol, ci și a celorlalte sectoare, obținînd, în final, rezultatele scontate. La ora actuală, toate fermele sunt cu planul de beneficii depășit. Ca urmare, planul de beneficii pe întreprindere a fost depășit cu mult, lucru care, evident, ne bucură. — La cît se cifrează aceste depășiri ? — La 1.406.000 de lei. — Care dintre ferme a contribuit mai mult la obținerea acestor rezultate ? — Ferma Banca, în fruntea căreia se află tehnicianul Liviu Cojocaru (600.000 de lei peste plan), ferma Epureni, al cărui șef este ing. Alexandru Grama (82.000 de lei) și ferma Bujorăni, îndrumată de inginerul Stan Mititelu (119.000 de lei). Cifrele acestea reprezintă, de fapt, o concretizare a unor năzuințe, o sinteză a efortului depus de întregul colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni din ferme și întreprindere, ale căror aspirații s-au contopit cu dragostea și pasiunea lor în muncă, cu interesele unității, cu interesele unei întregi națiuni. Și, toate acestea, pentru satisfacția de a putea raporta conducătorului și animatorului tuturor înfăptuirilor noastre — PARTIDUL : „Ne-am făcut, pe deplin, datoria !". CORIOLAN PĂUNESCU Contraste .,» ce strecoară cu mișcări de felină printre ceilalți, dă din soate, atît cit să nu atragă atenția celor din jurul lui, iar dacă o atrage, iși compune fără dificultate un zîmbet profesional amabil și, cu blajină condescendentă, aruncă — de la un cap mai sus înălțime, peste înghesuiala obișnuită a sălii de așteptare la ora cînd mai sînt vreo 20 de minute pînă cînd fonul anunță megacă trenul nr... vine, staționează și pleacă în direcția — un „Pardon, vă rog, vreau să-i transmit ceva prietenului de colo. Știți, nu ne-am văzut demult". Iar înghesuiala obișnuită a sălii de așteptare se metamorfozează în amabilitate, în veritabilă amabilitate, pentru că un prieten trebuie văzut, unui prieten trebuie să i se transmită, în orice situație, ceva ... „Prietenul", însă, pot fi eu, dumneata, dumnealui sau dumneaei, oameni cu figură bonomă, care stăm liniștiți în colțul nostru de gară, cărora ni se poate adresa dintr-o dată, așa, din senin, nu: „Ce mai faci, dragul meu, așa-i că aproape era să mă uiți de cînd nu ne-am întîlnit ?". Atenția celor din jur a fost înșelată, tăcerea ta încurcată te-a definit în mintea „amicului", așa că se poate apropia de urechea ta: „Știui, de fapt ar trebui să mă scuzați, dar sunt într-o mare încurcătură, am un gol de finanțe și nu puteam să față de ăștia" ... mă pun în situație faci parte, din cauza figurii tale, din categoria „fraierilor nepericuloși", deci, după judecata rapidă a dumisale, ți se poate „sacrifica" Montblancul lui, cu peniță 14 karate marcate, numai pentru că vine — „o, doamne, cît de repede trece vremea !" — trenul și el trebuie să renunțe, jenat, la „bijuteria asta de la Constanța". Căci e constănțean prin adopțiune și ți-o poate demonstra — o și face, discret, ca și cum ți-ar arăta o scrisoare de la o cunoștință comună — ca să-ți spulbere neîncrederea cu arte în regulă. Iar actele vorbesc și, în cazul de față, concretizează fața „regală" a afaceristului, născut in orașul Huși, la 28 aprilie 1937, Dumitru Părpăuț (zis Mitică) este locuitor al orașului Constanța, în care domiciliază pe bulevardul Tomis nr. 66. Nu-ți mai spune, însă, că este ajutor de mecanic dieselist la depoul G.F.R. Palas, că lucrează în ture (și are timp să călătorească destul în scopuri foarte „personale") și că, de fapt, are la dispoziție permisele de călătorie gratuită, în orice direcție și pe orice distanță (fapt care nu-l obligă la „sacrificarea" unor obiecte... la care ține, pentru că, oricît s-ar afla intr-o „jenă financiară", permisul rămîne permis și cu el se poate călători și ...). Dar, la urma urmelor, de ce-ar mai trebui să știi și astfel de amănunte cînd, .fraier nepericulos" fiind, te mai și bucuri încă de chilipirul, de „pleiașca" picată din senin. Doar e o pleașcă „made in ..." ! Admițînd că într-o gară ar reportericească, localizarea acțiunii i doar pură tehnică de netăgăduit rămîne un fapt: afaceriștii, speculanții mizează întotdeauna pe naivitatea unora dintre concetățenii noștri, a căror doză exagerată de snobism se prosternează în fața unor produse procurate „pe sub mînă", la vederea cărora, în ciuda evidentei lipse de veritabilă calitate rămîn — cum se spune — cu gura cască. Este o caracteristică a snobului, care-i ușurează, cum nu se poate mai bine, infractorului speculant, meseria de... vînzător de piei de cloșcă! In cazul pe care vi-l prezentăm astăzi, au existat nu mai puțin de 26 de astfel de creduli, care i-au facilitat acestui „zis Mitică", Dumitru Păr- GEORGE STOICA (continuare în pag. a 3-a) Pe teme cetățenești „Prietene, nu cumperi? E de la:„ Polul magnetic!“