Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)

1971-10-26 / nr. 1141

L I M $ C­H Proletari din toate tarile, uniti­vu­l Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R.t și al Consiliului popular județean uun amplu program de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate arele stat al țării, care și-a înche­iat acum cîteva zile lucrările, a aprobat Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare e­­conomico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975. Repre­zentanții oamenilor muncii din orașele și satele patriei noastre, învestiți cu înalte responsabilități, au legiferat, ast­fel, vastul program de construcție a Ro­mâniei moderne, de edificare a societă­ții socialiste multilateral dezvoltate, dînd curs hotărîrii de nestrămutat a întregii națiuni de a înscrie noi succese în ri­dicarea pe o treaptă superioară a indus­triei și agriculturii, în înflorirea științei, artei și culturii, in îmbunătățirea con­tinuă a nivelului nostru de trai. Elaborat în baza Directivelor Congre­sului al X-lea al P.C.R., cu sprijinul ne­mijlocit al oamenilor muncii, cu partici­parea activă a celor mai buni specialiști și a tuturor organelor de decizie, noul plan cincinal și-a îndreptat atenția spre descoperirea și punerea în valoare a unor mari rezerve de intensificare a dezvoltării țării. Cifrele stabilite pentru viitorii cinci ani sînt substanțial îmbu­nătățite față de prevederile cuprinse în­potrivă, deschizîndu-se căi pentru des­coperirea de noi rezerve încă neanga­jate. Țelul suprem al întregii politici partidului și statului nostru, rațiunea ul­a­timă a eforturilor pe care poporul nos­tru este hotărît să le facă, și de acum înainte, constă în crearea condițiilor ma­teriale, sociale și culturale pentru afir­marea plenară a omului, a personalității sale. In noul cincinal, prevederile privind acumularea au o importanță primordia­lă. In expunerea sa, asupra proiectului de plan, tovarășul Ion Gheorghe Mau­rer, președintele Consiliului de Minștri, a spus: „Este una din opțiunile funda­mentale ale planului, care decurge din politica partidului și statului, de îmbi­nare a intereselor prezente cu interesele de perspectivă ale națiunii socaliste. Se­cretarul general al Partidului Comunist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a subliniat în repetate rînduri argumen­tele care — în condițiile tendinței de a­­dîncire a decalajelor din lumea contem­porană — impun menținerea unei rate înalte a acumulării, asociată cu o poli­tică de folosire chibzuită a fondurilor vor ridica 522 mii de apartamente noi, vor fi create 130 de mii locuri în cămine și creșe și se vor asigura pensii mai mari pentru oamenii vîrstnici. Prevederile noului cincinal relevează, și de data aceasta, preocupările parti­dului și statului nostru pentru repartiza­rea rațională a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării, pentru ridicarea e­­co­no­mi­că și social-culturală a județelor patriei. Beneficiar al acestei politici în­țelepte este și județul Vaslui care, în pe­rioada 1971—1975, va cunoaște ritmuri superioare de creștere a potențialului său economic. Ritmul mediu anual de sporire a producției globale industriale în jude­țul Vaslui va fi de 20,2 la sută, față de 12,2 la sută câ­ se prevede pe ansamblul industriei. Volumul investițiilor centralizate din fondurile statului va însuma peste 5,4 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creș­tere de 2 ori și jumătate față de cinci­nalul precedent. Alocarea acestor impor­tante sume va permite apariția, în ac­tualul cincinal, pe teritoriul județului unor fabrici și uzine cu profile de pro­a­ducție diferite, va contribui la ridicarea generală a orașelor și satelor vasluiene. Hotărît să înfăptuiască ceea ce și-a propus, poporul nostru, condus de partid, a și înregistrat însemnate succese în în­deplinirea sarcinilor ce i-au revenit pînă acum din noul cincinal, succese la care o contribuție de preț au adus-o și oa­menii muncii din județul Vaslui. Așa, de pildă, planul de 10 luni la producția marfă a fost realizat cu 18 zile mai de­vreme, iar cea a­ producției globale — cu 9 zile înainte de termen. Se preco­nizează ca pînă la sfîrșitul lunii curen­te, colectivele de muncitori, tehnicieni și ingineri din întreprinderile județului să obțină suplimentar produse în valoare de circa 90 milioane lei, ceea ce va duce la depășirea angajamentului anual cu 20 la sută. Succese de seamă au fost înregistrate și în agricultura județului. Producțiile realizate la principalele culturi sunt cu mult superioare cifrelor prevăzute în plan, iar în prezent se lucrează intens pentru terminarea grabnică a lucrărilor agricole de toamnă, punindu-se, astfel, baze temeinice pentru obținerea unor re­colte sporite și în anul viitor. Exprimîndu-și adeziunea deplină față de prevederile noului cincinal, față de politica înțeleaptă a Partidului Comunist Român, oamenii muncii din județul Vas­lui, ca și întregul nostru popor, își ma­nifestă și cu acest prilej hotărîrea lor fermă de a milita cu și mai multă însu­flețire pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le revin în următorii cinci ani, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Sporirea producției globale industriale (în miliarde lei) Directive, ceea ce atestă largile posibili­tăți ce le avem de a produce mai repede, mai mult, mai bine pentru bunăstarea noastră, a tuturor celor ce muncesc. Pro­ducția industrială va spori, în medie, a­­nual cu 11—12,2 la sută față de 8,5—9,5 la sută cit se prevăzuse în Directive, iar producția agricolă — cu 6,3—8,3 la sută, față de 5—5,5 la sută. In domeniul in­vestițiilor se înregistrează o creștere de 50 miliarde lei. In mod corespunzător, au fost îmbunătățiți și ceilalți indicatori ai pianului. Ritmurile înalte, caracteristice dinamismului socialist al României de­curg din folosirea mai rațională a po­tențialului economic, se îmbină organic cu accentul pus, in noul plan, pe pro­movarea laturilor calitative ale activi­tății. Noul cincinal, supranumit al calității, va ridica în mod considerabil nivelul ac­tivității productive în toate domeniile e­­conomiei naționale. S-a stabilit, astfel, ca 25 la sută din creșterea economică să se obțină pe baza mai bunei folosiri a potențialului existent, fără a atinge prin aceasta limita utilizării rezervelor con­statate în unitățile economice, ci, dim­acumulate, ca premiză esențială a pro­gresului societății noastre, a ridicării cît mai rapide a României la nivelul țărilor dezvoltate". Iată de ce în noul cincinal s-a stabi­lit o cotă a fondului de acumulare de 30—32 la sută, ceea ce ne va permite să investim din fondurile centralizate ale statului 470 miliarde lei. Vom ajunge astfel — așa cum se prevede pentru vii­torii cinci ani — să creăm încă un mi­lion de locuri de muncă în economia națională, să sporim veniturile din sala­rii cu 50 la sută, iar salariul real va creș­te cu 20 la sută. Obținînd o producție mereu sporită, țărănimea va avea cîști­­guri mai mari cu 22—30 la sută. O do­vadă elocventă a ridicării nivelului de trai pe calea retribuirii muncii și a fon­durilor de consum — de care ne vom bucura cu toții, — este sporirea venitu­rilor totale reale pe un locuitor al pa­triei noastre socialiste cu 38 la sută. Ar mai fi de adăugat și alte cifre, care vor­besc despre grija partidului și statului nostru pentru creșterea bunăstării po­porului. Se vor desface cu 40—47 la su­tă mai multe mărfuri cu amănuntul, se țin „Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare eco­­nomico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975", .V///////////Z///////Z//Z//////Z//////////////////////ZZ//Z//////Z///Z/////////Z////////////////////Z///////////, initiative eficient valorificate întreprinderea de prelucrare a tulpine­­lor de cânepă Vaslui, una din cele mai ve­chi unități economice din județ, înregistrea­ză noi și însemnate succese în activitatea cotidiană. „Cheia”­ a­­cestor succese o consti­tuie măsurile luate în vederea unei organi­zări cît­­ mai raționale a producției și a mun­cii, preocuparea între­gului colectiv pentru perfecționarea calității, activității menită să ri­dice tot mai sus șta­cheta eficienței econo­mice, în scopul utiliză­rii superioare a capaci­tăților de producție și a fondului de timp, de cîteva luni s-a genera­lizat lucrul în două schimburi. Recent au fost definitivate aspec­tele legate de introdu­cerea acordului global, una din formele noi, superioare de cointere­sare a lucrătorilor. A­­nalizînd însemnatele rezerve de creștere a productivității muncii existente, s-a trecut la optimizarea transpor­turilor interne. ducerea acționării Intra­hi­draulice a calfelor de auto­macara de la în­­cărcare-descărcare re­prezintă doar un pas în­­ direcția mecanizării unor operații pe fluxul tehno­logic, pentru ca pe viitor caracterul sezonier al activității unității să nu influen­țeze rezultatele perioa­delor viitoare. Pentru prima dată s-au și a­­sigurat deja stocurile de tulpini topite, ast­fel că procesul de producție se va desfă­șura normal chiar și în lunile de iarnă. Valoarea inițiativelor poate fi apreciată prin prisma eficienței acti­vității , pînă acum s-au înregistrat 15.000 de lei, beneficii peste plan și circa 140.000 lei economii din re­ducerea­­ prețului de cost. EE35LEX23 Rezervor sferic pentru depozitarea apei Recent, a fost omologat un rezervor sferic pentru depozitarea și alimentarea cu apă potabilă a unităților agricole. Conceput și realizat la Uzina de fabrica­ție, reparații și montaje pentru agricul­tură din Galați, rezervorul are o capa­citate de 60 mc. și se montează pe o coloană de susținere la o înălțime de 22 m. Prin construcția s­a se asigură, în orice condiții de timp, apa la o tempe­ratură și presiune constante.­­ In comparație cu castelele clasice de apă, construite din beton armat, rezer­vorul sferic oferă un consum mic de metal, de beton și cherestea, poate fi instalat în numai 3 zile, este ușor mutat, în funcție de sursele de apă, și poate fi umplut în circa 6 ore. Uzina din Ga­lați a și început să producă rezervoarele sferice­­ solicitate de cooperativele agri­cole. Balcoane... Foto : V. Petrescu .;W.VWMV.VAVJWVW.\VAV.SVWW/.,.V.'.'.V.*.VA,.V‘AV.,.'.V.,.V.\W,: \ în pagina a 2-a - | I LEGEA i I privind producerea, folosirea și controlul fi I calității semințelor și materialului săditor î­l pentru producția agricolă vegetală | IVAV.VA­.V­ AV.V.V­ AV.V.V.V­.W.W.VAV.V.W.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V. r*­ In pagina a 4-a Comunicatul comun iugoslavo—polonez Puternice demonstrații­­ antifasciste în Italia ÎN ÎNTREGUL JUDEȚ Sunt condiții pentru încheierea grabnică a lucrărilor agricole de toamnă O ultimă situație opera­tivă, pe care au încheiat-o lucrătorii din cadrul Di­recției generale județene pentru agricultură, arată că arăturile pentru însămîn­­țări au fost efectuate pe 98,1 la sută din suprafață, însămînțările — total — au fost realizate pe 96,3 la su­tă din planul actualei cam­panii iar la cultura de soia treieratul a fost exe­cutat pe 92,1 la sută din plan. în același timp, res­tanțele la recoltatul sfeclei de zahăr se ridicau la mai bine de 20 la sută, la po­rumbul pentru boabe — la aproape 15 la suta, la eli­berarea terenurilor de co­ceni — la peste 54 la suta. Totodată, arăturile actinei erau efectuate pe numai 40,5 la sută din suprafață. In fața unei atari situa­ții se cer eforturi susținu­te din partea atît a meca­nizatorilor din S.M.A.-uri, cît și a țăranilor coopera­tori, ca, folosind la maxi­mum timpul care se menți­ne bun de lucru și forțele care le sunt puse la dispozi­ție, să recupereze, grabnic, restanțele. Este nevoie, în același timp, de o mai co­respunzătoare asistență teh­nică din partea specialiști­lor, de mai multă energie din partea organizațiilor de partid din unități, a comi­tetelor comunale de partid și din partea consiliilor populare, precum și de un sprijin mai concret și mai eferent din partea forurilor județene de resort. Acțiunii de infilozare, trebuie să i se acorde cu atît mai mult un plus de atenție, cu cît, în aproape fiecare unitate, cantitățile de furaje necesare, din mo­tive diferite, nu au­ putut să fie asigurate, la vremea potrivită. Conform planului întocmit ar fi trebuit ca, în total, cooperativele a­­gricole Codăești, Dănești, Tăcuta, Munteni de Jos, Mînjești, Munteni de Sus, Tanacu, Vaslui, Ferești, Miclești, Solești, Știoborăni și Văleni de Vaslui să în­­silozeze 16.365 de tone de nutrețuri. Pînă la această dată, în schimb, potrivit unei situații întocmite de lucrătorii Direcției generale județene pentru agricultu­ră, unitățile enumerate, au însilozat numai 9.810 to­ne. Și-a îndeplinit planul cooperativa agricolă de la Munteni de Jos. De aseme­nea, s-au apropiat de cifra planificată cooperativele a­­­gricole din Dănești, Vaslui, Știoborăni. Unitățile agrico­­­le cooperatiste din Codă­­­ești, Mînjești, Văleni de Vaslui și Solești au înre­gistrat, în schimb, cele mai serioase rămâneri în urmă.. Se cuvine, de aceea, ca, factorii de răspundere din­­unitățile restanțiere să-și­ intensifice eforturile — cel puțin de aici înainte — în scopul recuperării în cea­ mai mare măsură a restan­țelor pe care le-au consem­nat la capitolul în discuție. Duminică, pe ogoare «A*In frunte, comuniștii La îndemnul organelor și organizații­lor de partid de la sate, peste 4.000 de lucrători din întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de pro­ducție, stațiunile de mecanizare a agri­culturii au răspuns prezent chemării de a-și aduce și în această zi contribuția lor la strîngerea, transportul și depozi­tarea recoltei. Modul în care au înțeles lucrătorii ogoarelor să-și facă datoria în această zi se concretizează în : execu­tarea de arături pe o suprafață de 1.276 hectare, însămînțarea a 875 hectare și eliberarea terenului de coceni de pe o suprafață de aproape 500 de hectare. La bilanțul acesta se adaugă recoltarea po­rumbului de pe o suprafață de 220 de hectare, a strugurilor de pe 160 de hec­tare, a sfeclei de zahăr și cartofilor de pe alte zeci de hectare. Bilanț rodnic Ințelegînd achitarea obligațiilor către stat ca o îndatorire patriotică, sute de lucrători ai ogoarelor și-au adus, dumi­nică, contribuția la transportul în baze a unor însemnate cantități de produse agricole. Astfel, în magaziile statului au fost primite și depozitate în această zi aproape 1 000 tone porumb, 40 tone soia, 20 tone cartofi, 8 tone floarea­­soarelui, iar la centrele de vinificație au fost preluate peste 200 tone struguri. Co­operativele Duda - Epureni, Pădureni, Stănilești, Tătărăni, Berezeni, Banca, sunt doar cîteva din cele care s-au­ eviden­țiat în această acțiune patriotică. Ajutor tovărășesc Hotărîți să vină în sprijinul oamenilor muncii din agricultură, peste 1 100 de cetățeni ai orașului Huși, dintre care 800 de elevi, au muncit, duminică, cu hărnicie la întreprinderea agricolă de stat din localitate și la cooperativele agricole de producție Huși și Corni. La I.A.S. Huși, de exemplu, peste 200 de elevi au recoltat o însemnată cantitate de struguri. Salariații, peste 300 la nu­măr, au recoltat porumb la C.A.P. Corni și C.A.P. Huși, iar la C.L.F. au sortat și transportat importante cantități de cartofi. Cu aceeași hărnicie au lucrat și bîrlă­­denii la sortatul și transportul cartofilor în silozuri. Aproape 250 de salariați din întreprinderile bîrlădene au alimentat continuu cele 23 de autocamioane care au funcționat ireproșabil în această di­mineață. I­n primăvara acestui an, publicasem articolul „A, da, să trăiți, sigur că v-am reținut marfa !”, in care criticam favori­tismele pe care le fac unii sa­lariați comerciali din Vaslui față de anumiți cumpărători și subliniam că mărfurile sunt destinate întregii populații și nu doar unei părți. Pentru că prezentasem și niște exemple concrete de favoritisme­­ co­merciale (reținerea sub tej­ghea a unei mărfi de calitate deosebită, vînzarea direct din depozit), am așteptat răspun­sul conducerii comerțului din orașul Vaslui. Zadarnic, însă. Nu a sosit nici obligatoriul răspuns scris către redacție și nici vreo măsură vizibilă ca­re să repună în drepturi de­pline respectarea normelor de comerț. In sfîrșit, , dacă dez­văluirea existenței favoritis­melor comerciale nu a sensi­bilizat pe cine trebuia, am ho­tărît, să reluăm acțiunea de dezvăluire a practicilor neco­merciale. De aceea, în ziua de 23 octombrie a.c., împreună cu un inspector comercial și un ofițer de la brigada economi­că a Inspectoratului județean de miliție, am­ vizitat unul din depozitele aparținînd O.C.L. ..Produse industriale” Vaslui. Sincer vorbind, nu am făcut-o chiar întîmplător, ce­ea ce ne-a determinat să nu-l anunțăm (din­ nou!) pe tova­rășul Vasile Enache, direc­torul O.C.L. „Produse indus­triale”, despre intenția noas­tră. Ne bucură că, deși am... recidivat (vezi art. „De cind trebuie ca presa, să ceară per­misiunea de a solicita rela­ții ?“, apărut în august 1969, procedeul r­r.sîru nu a mai fost condamnat cu virulență, fapt care ne determină să credem că activitatea din comerțul vasluian are toate șansele ca in viitor să fie condusă după normele comerțului socialist. Dar, pînă atunci, să ne adău­găm contribuția și la stîrpi­­rea favoritismelor (poate și altele) comerciale. In depozitul vizitat, sosise­ră de trei zile două mărfuri mult solicitate mai ales de cumpărătoare : lină mohait la prețul de 600 lei kilogramul și lină din import la prețul de 400 lei kilogramul. Actul eli­berat de la I.C.R.T.I. — Iași arăta că au fost expediate 20 kilograme de lună mohair (400 scuturi ambalate în 40 de pa­chete) și 10 kilograme de lu­nă din import (200 de scuturi în 20 de pachete). In ziua de 23 octombrie, sîmbătă, mar­fa nu fusese recepționată de către Viorel Costănceanu, șe­ful depozitului. Normele ge­nerale de comerț obligă la re­­cepționăre­a și repartizare către magazine în timp de 24 de ore. De fapt, întîrzierea în re­­cepționare s-a dovedit a fi re­fuz. Am aflat-o imediat după­­ ce, din... simplă curiozitate, am numărat pachetele cu lî­­na mult așteptată în magazi­ne. Lipsea dâte un pachet din fiecare sortiment. Merceologul­ voiajor Constantin Enache a „servit-o” pe șefa depozitului din Iași „care trebuia să o servească pe o doctoriță” care, probabil... ș.a.m.d. La cantita­tea de marfă mai mică decit cea înscrisă în acte se adaugă uitarea merceologului de a de­pune banii încasați pentru pa­chetele de lină vîndute la Iași și indicația scrisă de di­rectorul O.C.L.: (Marfa aceas­ta) „rărbune în depozit”. Din amuzament, mai oferim o in­formație­­ dintr-un singur pa­chet cu 10 scuturi de lină pot fi obținute 3 compleuri de da­mă. La depozit, am discutat cu tovarășul David Dorel, șeful serviciului comercial . — Spuneți că celelalte măr­furi înscrise pe avizul de ex­pediere le-ați repartizat chiar dv. pe magazine. De ce n-ați procedat așa și cu această li­— Eu sunt subaltern... Intre 29 aprilie și 18 octom­brie a.c., după apariția arti­colului nostru, O.C.L. „Produ­se industriale” a primit la di­ferite date (1 mai, 19 mai, 7 iulie, 29 august, 18 octombrie) o serie de mărfuri mult apre­ciate : fețe de masă Eger (330 lei bucata), carpete pluș (416 lei metrul pătrat), covoare plus cu motive persane, (la prețuri de 412, 405, 325, 391 și 280 lei metrul patrat). In to­tal, niște splendide covoare, care, dacă ar fi fost puse une­le lingă altele, ar fi însumat o suprafață de 199,68 metri LIV­U NISTOR­ nĂ ? Pe urmele materialelor publicate: i Peștera lui­­ Hadin era I­J­I intr-un depozit comercial i (continuare in pag. a 3-a)I SPORT I

Next