Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1582)

1973-03-22 / nr. 1575

-\ 1 Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean ACTIVITATE SUSȚINUTĂ PENTRU ÎNFĂPTUIREA _________________________________________________________________ EX­EM­P­LA­RA A HOTARILOR RECENTEI PEENARE A C. C. Al P. C. R. Harnicii constructori Ion Arsenie și Vasile Oțel pe șan­tierul Secției de coniac și ■vermut din Vaslui. La F.R.R. A îmbunătățirea­­ calității rulmenților-sarcina majoră I­rn cuvintarea rostită la încheierea recentei Plenare a C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973, tovarășul Nicolae Ceaușescu, spunea : „Realizarea cu succes a prevederilor planului pe 1973, ca de altfel ale intre­­gului cincinal, este condiționată într-un înalt grad de ac­celerare a procesului de modernizare a produselor, de înnoire și ridicare continuă a calității acestora. Este necesar să fie întărită răspunderea întreprinderilor pentru nivelul calitativ al produselor. Respectarea indicilor de calitate este o obligație primordială de cea mai mare răspundere a conducerilor în­treprinderilor, a organizațiilor de partid, sindicat și de tineret, este pînă la urmă o sarcină patriotică a fiecărui colectiv, a fiecărui muncitor". Militînd pentru înfăptuirea acestor sarcini, colectivul F.R.R. depune eforturi mari pentru ridicarea calității, iar rezultatele bune obținute pe această linie dovedesc caracterul perma­nent, cotidian, omniprezent sub care se desfășoară acțiunea de îmbunătățire a calității rulmenților. Iată cîteva exemple prin care se ilustrează îmbunătățirea calității la rulmenții produși de fabrica noastră. Astfel, la rul­menții de vagoane cu role cilindrice, WJ 120/240 și WIP 120/ 240, ca urmare a modificării raportului de contact dintre cor­purile de rulare și calea de rulare, prin proiectarea și reali­zarea unui profil optim (apropiat de curba teoretică) al role­lor care să dea repartizarea cea mai bună a tensiunii de contact, am obținut durabilități pe bancurile de încercare mă­rite cu 30-50 la sută față de rulmenții executați după pro­iectele inițiale. De asemenea, la rulmenții cu role butoi, laminarea inele­lor­­ interioare și exterioare - prin care se realizează îmbu­nătățirea raportului dintre rezistența inelului și orie itarea fibrelor oțelului, a dus la obținerea unei capacități portante dinamice mai mari, deci la o creștere a durabilității lor, res­pectiv a calității acestora. Un pas înainte — foarte mare­­ făcut pe spirala ascen­dentă a calității îl constituie introducerea pe scară mare a operației de superfinisare la o serie de elemente de rulmenți, operație executată pe mașini speciale, cu abrazive extrem de fine, care îmbunătățește macro și microgeometria suprafețelor de contact a elementelor superfinisate. In prezent, în acest an determinant în realizarea cincinalului în patru ani și jumătate, lupta pentru ridicarea calității s-a intensificat, preocupările în această direcție mărindu-și sfera de acțiune. Menționez cîteva exemple mai semnificative prin care realizăm, în acest an, îmbunătățirea calității rulmenților. Astfel, execuția rulmenților pentru camioane în construcție îmbunătățită permite, prin creșterea diametrului și lungimii ro­lelor cât și prin mărirea numărului de role, o sporire a capa­cității de încărcare și implicit a durabilității cu 20—30 la sută față de rulmenții normali. Asimilarea și introducerea în producția de serie a rulmen­tului special pentru autoturismul „Dacia 1300", cu performanțe­le ridicate și unele caracteristici speciale (număr de role mă­rit, fără colivie, deci gabarit redus, capacitate portantă mare etc.) constituie încă o „bătălie" cîștigată în lupta pentru ridicarea calității rulmenților. In același cadru de preocupări actuale privind îmbunătățirea continuă a calității rulmenților noștri se încadrează și reali- Ing. RADU LAZAR (continuare în pag a 3-a) I BlBLlui tCA CfiNTRALÄ UNIVERSITARA ,M. EMINESCU* ÍA5I —P-roleiafí-dHi taate téfiilh, unifi-vó ! ■4* Sesiunea specială a Consiliului U­na dintre problemele care la această dată ar fi trebuit să fie rezolvată, pentru ca în anul curent unitățile a­­gricole cooperatiste să poa­tă obține producțiile planificate, constă în procurarea și pregăti­rea sub toate aspectele a semin­țelor necesare. Dorind să vedem în ce măsură cooperativele agri­cole din consiliul intercooperatist Solești se achită de sarcinile care le revin în acest sens,, am ini­țiat, pe data de 20 martie, o dis­cuție cu tovarășul inginer Min­u Alexa, președintele amintitului consiliu intercooperatist. — Am dori, pentru început, să ne spuneți în ce proporție a fost asigurat materialul seminal care în apropiata campanie urmează să fie introdus în sol, de către cele cinci cooperative agricole din consiliul intercooperatist.­­—. Pot să precizez că la So­lești a fost asigurată în între­gime sămînța pentru suprafețele planificate a fi cultivate cu floa­­rea-soarelui, coreandru și cinepă, la Ferești cele cu mazăre, fasole, ovăz, și legume, la Văleni cu mazăre și ovăz, la Miclești cu floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, ovăz, fasole și mazăre, iar la Știoborăni, cu ovăz și fasole.­­ Observ că, în comparație cu mărimea suprafețelor și cu nu­mărul speciilor planificate, în pri­vința procurării și pregătirii se­mințelor, există anumite restan­țe. — Din păcate, lucrurile așa stau. La C.A.P. Solești, dur 71 ton­e de porumb pentru sămînță au fost asigurate doar 8,6 tone, din 5,2 tone de ovăz — 3,4 tone, iar la fasole din 5 tone nu a fost adus din baza de recepție nici un bob. In același timp, la Ferești nu a fost procurat nimic din 11 tone de porumb, cite una tonă de floarea-soarelui și cinepă, 4 tone de in pentru ulei . La Văleni, tot nimic din 15 tone de porumb, 1,4 tone de floarea-soarelui și 3,6 tone de cinepă . La Miclești, de asemenea, nimic din 8 tone de in, 1,8 tone de cinepă și s-au a­­dus 5 din 14 tone de porumb, iar la Știoborăni — nici un bob din 600 de kg. de cinepă și doar Consiliul intercooperatist Solești 7 tone din 15 prevăzute de po­rumb, două din 36 de mazăre, 5 din 8 tone de in și 6 din 8 kg. de ceapă pentru sămînță. — Care sînt, după părerea dv., cauzele care au determinat o a­­semenea situație ? — Intr-o măsură ne-a împiedicat și timpul, mai cu seamă zăpada abundentă din ultimele zile. In cea mai mare parte, insă, vina ne aparține nouă, celor care răs­pundem de buna organizare și desfășurare a muncii in coopera­tivele agricole vizate , mie per­sonal, președinților și inginerilor șefi din unități, șefilor secțiilor de mecanizare — care tre­buie să ne ajute cu mij­loace mecanice de transport. Găsesc necesar să fac și preciza­rea că, in plus, iată de ce am relatat mai sus, la Miclești, o parte din răsadniță a fost dis­trusă de zăpadă și deci aproxima­tiv 300 de m.p. trebuie sa fie reînsămînțați, iar sămînța nece­sară lipsește, și, o altă, proble­mă o reprezintă faptul că, pe întregul consiliu, din cele 150 de tone de cartofi pentru sămință­, abia s-au asigurat 70 de tone, iar restul nici nu știm de pe un­de îi vom procura. Discuția purtată cu interlocuto­rul amintit a fost mai amplă, in­­cluzînd și alte aspecte. Ne li­mităm însă la reproducerea doar a dialogului de mai sus, întru­­cît el ni se pare suficient pen­tru a ne forma o imagine asupra problemei. Desigur, imaginea la care ne referim ni-i arată, pe factorii de răspundere din cadrul consiliului intercooperatist So­lești, ca pe niște oameni care nu au acordat atenția cuvenită procu­rării semințelor necesare pentru apropiata campanie agricolă de primăvară. De altfel, în toate u­­nitățile agricole, campania este ca și începută. Și, cu toate a­­cestea atît de multe semințe ur­mează să fie procurate de acum în­colo ! Fără prea multe comen­tarii, situația creată denotă că nici comitetele de partid pe coo­perative și comitetele comunale de partid nu au privit cu răs­punderea cuvenită problema asi­gurării semințelor. De asemenea, observații critice, în legătură cu aceleași aspecte, se cuvine să formulăm și la adresa acelor to­varăși din partea organismelor județene de specialitate, care răspund de unitățile din zonă. C. S. VÎNǍTORU­ L Campania agricolă bate la ușă, dar semințele nu au fost încă în întregime asigurate­ de Securitate COTIDIENE Doamne, ci­ poate stringe omul în viața lui ?!! Iaca îmi amin­tesc de vecinul meu Vi­­sarion. Mare colecționar era ! Un cui, o mutelcă, o aripă de giscă, o labă de iepure, un ciocălău desghiocat, mă rog, ori­, ce îi pica sub ochi în drumul lui prin sat, ri­dica cu evlavi­e, sufla o­­­biectul de colb și-l pu­nea în buzunar. „Ehe, cine știe la ce-mi tre­­buiește! Las’ că-i bun!“ Avea moș Visarion un gîrlici de pivniță plin cu ce-ți trece și nu-ți trece prin cap. Nu știu dacă toate acestea i-au folosit vreodată la ceva sau nu, dar el le-a strîns. După ce a murit, un nepot de-a lui le-a valorificat pe categorii de deșeuri: fierul deoparte, hîrtiile deoparte, penele deopar­te și tot așa. Cu banii luați, s-a tras in lanțuri la iarmaroc o zi și o noapte­ . •. Istorioara aceasta mi-a venit în minte după ce mi-au trecut prin fața ochilor mirați niște gră­mezi de lucruri, așa un fel de balast, de care unele întreprinderi pur și simplu nu mai pot scăpa, deși între aceste strîngătoare de potcoa­ve și moș Visarion exis­tă o mare nepotriveală. Moș Visarion punea în grilici lucruri găsite, pe cind anumiți funcționari de la aprovizionare pun in magazii obiecte cum­părate cu bani grei. In ce scop ? Aici se asea­mănă cu moș Visarion. „Să fie acolo!“ Dar cind Filiala Băn­cii Naționale i-a strîns de cingătoare, urmașii lui Moș Visarion au scos totul la licitație: care mai vrei, care mai iei! Opritori cu bilă, ză­­voare de uși, chit, spriț, nituri de butoaie, praf de cretă, șaibe, bucșe, încuietori de­ geamuri, minere, carbit, ulei de in, burghie, balamale (10.000 buc), țeavă ele tot felul, nitroemail (2000 kg­), riiufe, sîrme fel de fel, stîlpi telescopici, grătare, hirtie gumată, cîrlige de vînt, lanterne de vînătoare, cuie, mer­­denele, broscuțe (23001), profile PVC (104.525 lei­) PAL (130.000 lei), PFL (175.000 lei), meta­­card (50.483 lei) și cite alte drăcovenii, da tot din cele scumpe, că nu plăteau din buzunarul domniei lor, ci a viste­­riei industriei locale din Vaslui și Huși ! Acu­ ce să mai zicem, că vorba lângă sărăcia omului. Ca și lipsa spi­ritului gospodăresc, cam tot pe acolo te aduce.. .! C. HUȘANU Urmașii lui moș Tisarion Aspect din interiorul magazinului de prezentare a mobilei al O.C.L. „Produse industriale" Vaslui. în pagina a 4-a: « CONSULTĂRILE DE LA HELSINKI O nouă întrunire a grupului de lucru ||! CIUDAD DE PANAMA La Birlad al Constituirea Consiliului municipal de control muncitoresc activității economice și sociale Conform hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972 și a Legii nr. 15/1972, recent a avut loc ședința de constituire a Con­siliului municipal de control mun­citoresc al activității economice și sociale. Din consiliu fac parte următo­rii tovarăși : ing. Sever Milan­­covici, secretar al municipal de partid, Comitetului economist Ion Helgiu, activist la Comitetul municipal, Marcel Albescu, direc­torul T.A.P.L., ing. Ion Berlea, di­rectorul F.E.P.A., ing. Iosif Ber­­covici, șeful Șantierului 5 con­strucții, ing. Maria Botezatu, pre­ședinta cooperativei meșteșugă­rești „Progresul“, Gheorghe Bă­buță, director la Banca pentru a­gricultură și industrie alimentară, ing. Emil Copceac, inginer șef F.C.B., Ion Condurache, director Banca de investiții, Constantin Costin, președinte al Consiliului municipal al sindicatelor, Ion Ca­racaș, muncitor zidar Șantierul 5 construcții, Dimitrie Cantemir, muncitor turnător I.E.I.L., Virgil Giușcă, secretar al Comitetului municipal U.T.C., Ecaterina Gor­gan, responsabil unitate C.C.L. A­­limentara, Marcu Moscovici, di­rectorul Filialei Băncii Naționale, ing. Ștefan Moldoveanu, ing. șef investiții F.R.B., Dumitru Maftei, economist, ing. Diomid Năstase, ing. șef concepție F.R.B., Stelian Pandele, șef Stație C.F.R., Mendel Stainberg, planificator Consiliul popular municipal, ing. Mihai So­lomon, vicepreședinte al Consi­liului popular municipal. In prima sa ședință, consiliul a ales biroul executiv format din­­ Sever Milancovici, președinte, Ion Helgiu, vicepreședinte, Diomid Năstase, Ion Condurache și Mar­cel Albescu, membri , patru co­misii de lucru și a aprobat planul de activitate pe trimestrul II 1973. Raid prin cîteva circumscripții medicale sătești Cînd lipsește spiritul gospodăresc în societatea noastră socia­­listă, asistența medicala gratuită, este un drept al fiecărui om al muncii de la orașe și sate. Și, în acest sens cadrele medicale obțin suc­cese din ce în ce mai mari, dăru­ind oamenilor încrederea în via­ță, în propriile lor forțe, senti­mentul și certitudinea utilității fiecăruia în familie și în societate. Dar, apărarea sănătății omului nu poate fi concepută in afara unui anumit sistem organizatoric, și în afara unei anumite discipli­ne necesare nu numai în marile unități spitalicești, ci și in orice punct sanitar sau circum­scripție medicală. De acest lucru ne putem convinge pășind — fie și din curiozitate — pragul dife­ritelor spitale și circumscripții sa­nitare din Vaslui, din Birlad ori din Huși, unde medici și alte ca­dre acordă oamenilor, zi de zi, îngrijirea cuvenită. Ne-am convins și noi de acest lucru, vizitînd — însoțiți de doc­tor Zamfir Grigoriu, din cadrul Laboratorului epidemiologic din Birlad — Centrul de sănătate din comuna Tutova, localitate care are în componența sa zece sate. Este vorba deci de o comună cu foarte mulți locuitori, în raza că­reia, pe lingă această unitate me­dicală, mai funcționează și un spital, teritorial, încadrat cu per­sonal de specialitate și dotat cu tot ce-i este necesar. La centru, cum era și firesc, am întîlnit pe șeful acestei insti­tuții și anume pe dr. Octavian O­­prea, un medic cu multă expe­riență, care lucrează aici de pe­­­ste șase ani de zile, timp în care a militat neobosit pentru apăra­rea sănătății oamenilor, care cunosc ca pe unul de ai lor, res­­us­pectîndu-i pentru faptele sale, pentru munca sa. Că, intr-adevăr așa stau lucrurile ne-o dovedesc nenumăratele cazuri duse la bun sfîrșit, dar și indicile de mortali­tate infantilă, destul de scăzut situat cu mult sub limita admi­să de obicei în practica medicală. Trebuie să amintim că in acest centru de sănătate își desfășoa­ră activitatea un număr de trei medici — doi în circumscripția din Tutova, și unul în cea din Pochidia ■— precum și 13 cadre medii și auxiliare de diferite spe­cialități, ceea ce reprezintă un colectiv de muncă destul de nu­meros care poate asigura o com­petentă asistență medicală. Nu lipsesc de aici medicamentele tre­buitoare, instrumentarul adecvat și, în general tot ce este necesar într-o asemenea instituție, con­­firmînd încă o dată faptul că circumscripțiile medicale de sate dispun de toate condițiile ne­le­cesare­ desfășurării normale a practicii medicale. CORIOLAN PÂUNESCU (continuare In pag­a 3-a) I în dezbatere publică PROIECTUL LEGII PRIVIND DEZVOLTAREA CONSTRUCȚIEI DE LOCUINȚE ȘI PROIECTUL LEGII PRIVIND ADMINISTRAREA FONDULUI LOCATIV în pagina a 3-a

Next