Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 1584-1661)
1973-06-10 / nr. 1644
V u* IAȘI Proletari â În toate țările, unifi-vat Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expoziția jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluția din 1848 în România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii și graficienii de pe întreg cuprinsul țării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintași, celor ce au purtat steagul mișcării revoluționare pașoptiste, luptînd, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam și țară, pentru libertate și progres, pentru unitatea și independența națiunii române. La vernisaj au luat parte tovarășii: Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilinci. De asemenea, erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Sunt de față participanții la Conferința națională a Uniunii Artiștilor Plastici, mulți dintre ei prezenți cu opere în expoziție, critici de specialitate și alți oameni de cultură. ■ Este ora 12,15. La intrarea In sala expoziției, secretarul general al partidului este întâmpinat de Ion Jalea, președintele de onoare al Uniunii Artiștilor Plastici, Brăduț Covaliu, președintele U.A.P., de membrii Biroului de conducere al U.A.P. Creatorii plastici, care timp de trei zile au dezbătut în cadrul Conferinței lor naționale problemele majore ale artei căreia i s-au dedicat, au ținut să fie prezenți la această festivitate. Ei au făcut o călduroasă și însuflețită primire tovarășului Nicolae Ceaușescu, exprimîndu-și satisfacția pentru prilejul de a se întîlni din nou cu conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, sunt invitați să viziteze expoziția, care are drept „motto“ cuvintele pline de semnificație rostite de secretarul general adunare al partidului la recenta populară de la Iași : „Sărbătorind împlinirea a 125 de ani de la Revoluția de la 1848 din Țările Române, cel mai înalt omagiu pe care-l putem aduce memoriei acelora care au ridicat și ținut sus, în acele vremuri grele, steagul luptei pentru libertate națională, pentru unitatea și progresul patriei este de a ne angaja cu toții să muncim cu toată energia și priceperea pentru înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului, pentru edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate în România". De o parte și de alta a panoului unde este înscris citatul, se află, într-o simbolică alăturare, un grup sculptural reprezentînd mai mulți revoluționari pașoptiști și un bust, realizat în bronz, al tovarășului Nicolae Ceaușescu. Sunt parcurse sălile expoziției, care reunește circa 300 de lucrări, selecționate din cele peste 1000 prezentate juriului. Numărul mare al exponatelor, valoarea lor artistică și educativă, tematica bogată ilustrează revelator largul și viul ecou pe ca VJSRSITARAI ntîlnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu participanții la Conferința națională a Uniunii Artiștilor Plastici, cu prilejul vizitării expoziției „125 de ani de la Revoluția din 1848 in România“ Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori să încep — deși sînteți la sfîrșitul lucrărilor conferinței — prin a vă adresa salutul și felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat și guvernului ale mele, personal, pentru încheierea cu succes a conferinței pe țară a Uniunii Artiștilor Plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschiderea Conferinței. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem și aici unele inovații, să ne întîlnim în cadrul acestei expoziții alcătuite de artiștii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoarece, vizitînd expoziția, am putut căpăta o imagine a ceea ce ați realizat, a ceea ce puteți realiza atunci cînd vă propuneți să dați expresie unor momente importante din istoria națională, să înfățișați eroismul, lupta pentru o viață mai bună, mai dreaptă, pentru progres și civilizație, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o despre expoziție este bună. Sunt înfățișate, prin imagini variate, momente importante, în stiluri deosebite. Ceea ce constituie însă caracteristica generală a expoziției, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea și de Conferința Națională ale partidului este că folosindu-se stiluri și maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conținut menit să servească educării poporului. Cred că această expoziție a reușit în mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice), înțelegeți că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în fața tuturor celor care au expus aici, să exprim preferințele mele. Pot spune însă că, în general, atît ca orientare, cît și ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucrările. De aceea, aș dori să-i felicit călduros pe toți artiștii plastici care au contribuit la realizarea expoziției, care au creat lucrări consacrate acestui eveniment — chiar dacă ele nu sînt expuse aici — propunîndu-și ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, și să se urez succese și mai mari în viitor. (Aplauze puternice). Desigur, așa cum se întîmplă întotdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretențios. Aș putea spune că în această situație mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziția pe care am văzut-o tot aci, cu cîțiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut pași foarte mari, mai cu seamă în direcția redării unui conținut bogat de idei, într-o mare varietate de expresii. De aceea, aș dori să nu-mi luați în nume de rău dacă voi folosi momentul încheierii conferinței dumneavoastră și al deschiderii acestei minunate expoziții, pentru a-mi exprima dorința, dorința conducerii noastre de partid, a întregului popor, de a vedea noi opere de înaltă valoare educativă și artistică. Avem în față o serie de mari evenimente legate de istoria luptei revoluționare a poporului nostru. Sărbătorim chiar în aceste zile 25 de ani de la naționalizare. Desigur, în cîteva zile nu se mai poate face nimic, dar chiar și peste un an lucrările inspirate din acest eveniment vor fi bine venite. Sper că vă veți angaja să faceți ceva în această privință. Anul viitor vom sărbători 30 de ani de la victoria insurecției naționale armate antifasciste. Așteptăm ca arta plastică să fie, de asemenea, prezentă la această mare aniversare, cel puțin cu același succes ca și la expoziția prezentă. Am dori, chiar, mai mult. Realizările, preocupările de astăzi ale României socialiste, munca de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, eroismul cu care întregul popor înfăptuiește politica partidului nostru sunt, fără îndoială, bogate și inepuizabile surse de inspirație. Sunt convins că vă veți strădui să puneți în valoare acest bogat material faptic, acest puternic entuziasm de masă. După părerea mea, arta plastică are posibilități nelimitate de a realiza aceasta. In politica internațională au loc, de asemenea, mari schimbări. Se obțin succese spre destindere, spre intensificarea colaborării între state. Iată, chiar ieri, la Helsinki, s-au încheiat cu succes lucrările pregătitoare ale Conferinței general-europene, stabilindu-se data de 3 iulie pentru conferința miniștrilor de externe, începe deci conferința pentru securitatea europeană. Acesta este un succes deosebit de important al națiunilor europene — deci și al națiunii române — al tuturor națiunilor lumii. Ar trebui să vă gîndiți să dați expresie prin arta dumneavoastră și acestor schimbări, năzuințelor popoarelor spre o lume mai dreaptă, mai bună, spre o lume a păcii. Iată ce surse de inspirație vă oferă viața. Am dori ca, așa cum ați reușit acum să prezentați în această expoziție momente din trecutul mai îndepărtat al patriei noastre, să realizați in anii următori noi expoziții în care să fie oglindite momente din istoria de astăzi a poporului nostru, din prezentul vieții și muncii sale, imaginea felului în care se realizează programul partidului nostru. Totodată, să redați succesele popoarelor în lupta ce se duce astăzi pentru o lume mai bună, mai dreaptă, pentru destindere și pace pe plan internațional. Sper că atît cei mai în vîrstă, cei de vîrstă mijlocie cît și cei tineri — care s-au întrecut, aș putea spune, pentru a prezenta opere cît mai valoroase în această expoziție — se vor lua în continuare la întrecere pentru a da poporului opere și mai bune, și mai valoroase, pentru a contribui și pe această cale la ridicarea nivelului de cultură al maselor, la elevarea spirituală, la formarea gustului pentru frumos al oamenilor, la realizarea unei vieți mai bune pe pămîntul patriei noastre. Sînt convins că ne vom întîlni la noi expoziții și mai mari și mai frumoase. Vă urez succes în activitatea dumneavoastră, urez comitetului pe care l-ați ales, succes în îndrumarea activității de creație. Aceste succese depind de munca tuturor artiștilor plastici, de felul în care fiecare înțelege să servească poporul, prin tot ceea ce face. Văd că, într-adevăr, pe acest drum vrea fiecare să meargă, in felul său, servind poporul, cauza socialismului și păcii. (Aplauze puternice, prelungite). (continuare în pag. a 3-a) r 1 | Idealurile \ patruzecioptiste | j pe traiectoria j J a cinci pătrare \ I de veac 1 \ ________| ( Pagina a 2-a j I * # « # • «i Urgente pe agenda lucrătorilor de pe ogoare Preocupări VULTUREȘTI In incinta C.A.P. Vulturești l-am găsit pe contabilul șef al cooperativei, Ioan Comandaru, împreună cu C. Ursa, secretarul biroului organizației de bază de la secția de mecanizare. Ei ne-au vorbit despre importanța care se acordă pregătirii campaniei de vară, recoltării cerealelor păioase, transportului acestora la bazele de recepție și depozitării corespunzătoare a cantităților ce vor rămîne în C.A.P. Astfel, au fost luate măsuri pentru repararea celor 860 de saci ce se află în stoc, iar zilele acestea se vor primi 700 de saci noi, pentru a se completa necesarul de 1.500 de bucăți. Caroseriile autocamioanelor au fost reparate, pentru a se evita pierderile, iar magaziile destinate depozitării griului se eliberau, urmînd ca, în două-trei zile, să fie dezinfectate. La rîndul lor, mecanizatorii au pregătit cele 6 combine C1 și C3, combina C12 „Gloria", 3 balotiere, remorcile. „Capacitatea de transport trebuie mărită — avertizator. C. Ursa deoarece, în acest an, secția a fost dotată cu o combină C12, pentru care sunt necesare patru mijloace de transport. Din discuțiile purtate aici am desprins seriozitatea cu care privesc mecanizatorii și cooperatorii campania de recoltare, hotărîrea de a-și respecta angajamentele luate, pentru a nu se pierde nici un bob din recolta acestui an. PUNGESTI Intensificîndu-și eforturile la întreținerea culturilor, mecanizatorii de la S.M.A. Pungești se pregătesc și pentru campania de recoltare a cerealelor păioase. Pînă în urmă cu cîteva zile, erau complet pregătite patru combine C 1 și C 3, patru cositori și o greblă mecanică. Alte două combine de mare randament „Gloria" abia sosiseră de la uzina producătoare. O parte din utilaje se pregătesc în cadrul secțiilor, iar unele ansamble în atelierul mecanic al S.M.A. Băcești. Au fost asigurate, pentru campania de c. s. vînătoru (continuare în pag. a 3-a) si Ila zi rm I8i ■ v! > îi Întreținerea culturilor prășitoare Strîngerea și depozitarea nutrețurilor timpurii Stropitul în vii în grădini—respectarea graficelor de irigare, îngrijirea plantelor și valorificarea produselor Pregătirea campaniei de recoltare REZULTATE SUB POSIBILITĂȚI Stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii le revin sarcini deosebit de importante, privind efectuarea — pe suprafețele mecanizabile — a întregului volum de lucrări planificat în unitățile pe care le deservesc. Anul acesta, S.M.A. Oltenești și-a propus să execute lucrări de întreținere a culturilor — cu cele 20 de cultivatoare din dotare — pe următoarele suprafețe : 400 de ha., cultivate cu floareasoarelui, 2.600 cu porumb pentru boabe și siloz, 440 cu lucerna și 20 cu sparcetă, cultivate pentru baza furajeră. Cum se vede, pentru sezonul actual, gama lucrărilor C. BUJOREANU (continuare in pag. a 3-a) La S.M.A. Oltenești 'IA V în pagina a 4-a: Regulile de procedură privind desfășurarea Conferinței europene pentru securitate și cooperare I 1948 11 iunie 1973 Un sfert de veac de la naționalizarea picipalelor mijloace de producție inplinirea unui sfert de veac de eveniment la naționalizare, de importanță istorică, găsește economia țării în plin progres. In această evoluție ascendentă, un loc important a revenit și revine industriei ușoare, chemată să satisfacă cerințele mereu crescînde ale întregului popor cu produse industriale de larg consum, într-o gamă cît mai variată și la un înalt nivel calitativ. Dezvoltarea industriei ușoare se caracterizează printr-o dinamică ascendentă, rezultat al activității partidului nostru, al politicii sale clarvăzătoare, științifice de industrializare socialistă a țării, de dezvoltare și întărire continuă a forțelor de producție. Pentru a ilustra această dezvoltare este suficient să arătăm că aproape numai în 10 zile ale anului 1973 se realizează în unitățile industriei ușoare o producție echivalentă cu cea a anului 1938. In perioada 1950—1972 valoarea producției globale a industriei ușoare a crescut într-un ritm mediu anual de 10,5 la sută, ritm caracteristic întregii noastre economii. Creșterea valorică a producției a fost posibilă ca urmare a realizării an de an a unor cantități tot mai mari de produse. La sortimentele principale producția din 1972 a fost de 3 pînă la 20 de ori mai mare, față de realizările din anul 1950. In scopul asigurării condițiilor materiale de realizare a nivelelor și creșterilor de producție prevăzute în perioada care a trecut de la naționalizare, industriei ușoare i s-au alocat fonduri importante de investiții, pentru dezvoltarea și modernizarea capacităților existente, ca și pentru crearea de noi capacități. Subliniem faptul că noile obiective au fost amplasate în localități și județe mai slab industrializate, contribuind prin aceasta la ridicarea potențialului lor economic. Ca pretutindeni în țară, această orientare a vizat și județul Vaslui, făcînd să strălucească și pe harta sa economică salba de lumini a fabricilor și uzinelor moderne. In ansamblul economiei vasluiene, industria ușoară este puternic reprezentată de fabricile de mobilă și de confecții, precum și de noile obiective în curs de construcție la Huși : fabrica de ciorapi și filatura de bumbac. In cei 25 de ani care au trecut de la naționalizare, producția industriei ușoare a județului a cunoscut o impetuoasă dezvoltare. Au fost reutilate, dezvoltate și modernizate aproape toate întreprinderile existente, ceea ce a condus la dublarea sau chiar triplarea capacităților de producție ale acestora. Totodată, prin lucrările de modernizare și dezvoltare a întreprinderilor existente, s-au creat și condiții deosebite de lucru pentru muncitori, incomparabile cu cele care au existat în trecut. Urmare a diversificării și îmbunătățirii calității produselor, a ridicării continue a nivelului de trai al oamenilor munci — obiectiv central al politicii partidului și statului nostru — a sporit an de an și volumul de mărfuri livrate fondului pieței. Astfel, la acest indicator în 1972 s-a realizat o creștere de 82,3 la sută față de 1960. Pentru o mai mare adaptabilitate a producției nevoile și exigențele mereu crestacînde ale cumpărătorilor au fost luate o serie de măsuri ca de exemplu : folosirea de metode moderne de prospectare a cererilor de consum ale populației, prin organizarea de expoziții, parăzi ale modei, dezvoltarea unei rețele proprii de magazine de prezentare și desfacere. Necesitatea acoperirii importurilor proprii de materii prime, materiale și utilaje, cît și participarea la activizarea balanței de comerț exterior a țării noastre au dus la creșterea an de an a exportului industriei ușoare. Numai în ultimii cinci ani, exportul produselor noastre a crescut de peste trei ori. Ele sunt livrate în prezent în multe țări de pe toate continentele din care multe cu tradiții în producerea de produse industriale de larg consum. Este un titlu de mîndrie că printre produsele industriei ușoare destinate exportului se numără, și nu printre ultimele locuri, produsele fabricilor de mobilă și de confecții din județul nostru, bucurîndu-se de bune aprecieri. Ridicarea nivelului tehnic al întreprinderilor, folosirea rațională a fondurilor fixe, aplicarea de noi tehnologii, calificarea și specializarea cadrelor, organizarea mai bună a producției și a muncii au făcut ca productivitatea muncii să crească în 1972 pe total industrie ușoară de peste 4 ori, față de realizările anului 1950. Demn de remarcat este și faptul că din sporul total de producție, peste 83 la sută s-a realizat pe seama creșterii productivități muncii, și numai 17 la sută pe baza sporirii LEONTE DUMITRU (continuare în pag. a 3-a) Mărturii la un act ale unor participanți revoluționar hotăritor pentru destinele clasei muncitoare 0% In pragul împlinirii unui sfert de veac de la actul naționalizării principalelor mijloace de producție, am stat de vorbă cu doi dintre primii muncitori deveniți directori care au funcționat în Bîrlad : Maria Gheorghe și Constantin Goghie. Iată ce ne-au declarat : MARIA GHEORGHE, actualmente pensionară : „Lucram de la vîrstă de 13 ani în Fabrica de tricotaje „Viitorul" Bîrlad. Munca era grea, istovitoare și ținea cite 10—12 ore pe zi. Patronul, Adolf Cahane, introdusese un regim aspru de amenzi și bătaie. Imediat după 23 August 1944, el a început să demonteze unele mașini și să le ducă la București, o parte din muncitori trebuind să fie dați afară. Atunci, in toamna lui 1944, am organizat prima acțiune sindicală, silind patronul să aducă mașinile înapoi, in preajma actului de la 11 iunie 1948, împlineam abia 25 de ani. La județeană de partid ni s-a spus că fabricile în care lucrăm vor deveni ale noastre. Noi le vom conduce. M-am reîntors la fabrică, am adunat toți muncitorii și le-am comunicat marea veste. Actul a fost primit cu mare entuziasm, cu urale și aplauze. Eu am devenit apoi directoare. Festivitatea instalării n-a durat mult. Oamenii, știind că fabrica era acum a lor, munceau cu însuflețire, conștienți că o fac pentru ei, pentru o viață mai bună. Personal, uitam că sunt director, mă așezam la mașină și lucram cot la cot cu tovarășele mele. Am fost certată și mi s-a spus că mai important este ca eu să conduc decit să lucrez. Am înțeles acest lucru, dar după orele de program, în timpul liber, tot continuam să lucrez la mașină în schimbul celălalt. O dată cu înlăturarea patronului de la conducerea fabricii, am introdus și unele drepturi democratice : ziua de lucru de 8 ore, am desființat amenzile etc. După naționalizare, numărul muncitorilor crescuse la circa 30—100, iar producția noastră era de bună calitate. Intre timp am făcut și un curs scurt de directori unde am învățat despre economia planificată, despre organizarea muncii, despre prețuri. Am stat in această funcție timp de 3 ani pînă cînd fabrica noastră a fuzionat cu unele unități din lași și Sibiu. Mă bucură mult tot ce-am făcut noi, atunci, în 1948. Este oare nevoie să mai spun ce a urmat ? — a concuis Maria Gheorghe, prima femeie director de fabrică în Bîrlad. CONSTANTIN GOGHIE - pensionar . „Cînd s-a înfăptuit actul revoluționar al naționalizării, lucram ca mecanic la Fabrica de vată din Bîrlad, aparținînd proprietarului Avram Glasberg. Munceam în această întreprindere din 1934. Se B. CORNIȘA (continuare în pag. a 3-a) --------------------- - V. La Ivănești, în aer liber A VI-a premieră a Teatrului bîrlădean Astăzi, ora 16, la Ivănești, cu un spectacol in aer liber, Teatrul „V. I. Popa" din Bîrlad prezintă cea de a VI-a premieră a stagiunii: „Ochiul babei", comedie, după Ion Creangă, de George Vasilescu. In distribuție — Marina Banu, Maria Tivodaru, Smaranda Herford, Ligia Dumitrescu, Valy Mihalache, Gheorghe Gheorghiu, Elefterie Mihalache, Decebal Curta. Regia poartă girul unui colectiv, scenografia aparține lui Al. Olian, iar muzica lui N. Balan. IS Spectacol de gală al cîștigătorilor concursului județean Joc și cintec vasluian Astăzi, la Vaslui are loc spectacolul de gală al cîștigătorilor concursului județean „Joc și cintec vasluian“, organizat de Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă și Centrul județean de îndrumare , a creației populare și a mișcării artistice de masă. In prima parte a zilei, publicul vasluian va putea asista, pe străzile orașului, la o veritabilă paradă a portului popular din această zonă a țării, care va fi urmată de spectacolul „Busuioc de Vaslui“, susținut de formațiisale cîștigătoare, pe estrada din grădina „Copou“. In după-amiaza aceleiași zile, pe scena Casei de cultură a Sindicatelor din Vaslui se va desfășura spectacolul de gală propriu-zis.. Spectatorii vor avea prilejul să urmărească unele dintre cele mai reușite „numere“ ale artiștilor amatori din județ, formații și interpreți individuali binecunoscuți din confruntările anterioare. ti /