Ziarul Ştiintelor Populare şi al Călătoriilor, 1922 (Anul 26, nr. 1-51)

1922-03-28 / nr. 13

154 - No. 13 ZIARUL ŞTIINŢELOR POPULARE ŞI AL CĂLĂTORIILOR Marţi 28 Martie 222 me ud­ât agatîe*. Un buzunar la fel, dar dintr'un material cu mult mai fin şi prins numai din­tr‘o parte îl vom întrebuinţa, la capturarea fluturilor şi hymeno­pterelor. Un sac de spate la viitoarele em­isii n‘ar strica dar se poate înlocui printr’un ghiozdan obiş­nuit. De la drog­u­­r­ie cumpărăm e­­prubete „cât mai groase­’ şi mici. In aceste sticle vom pune ani­malele ce nu se omor, ci servesc la studii biologice. Presupun că o daltă şi un bri­ceag ordinar posedă fiecare şi de aceea e necesar să le avem în­totdeauna în ghiosolan. Următoarele obiecte trebuiesc avute în buzunar la excursii, o sticlă cu benzină şi una cu spirt pentru anesteziarea insec­telor, o sticluţă cu amoniac pentru neutralizarea h­yme­­nopterelor, (albinelor, viespe­­lor, bondarilor) o lupă pentru micele lavre, pe cestă pentru re­coltarea larvelor şi indivizilor suspecţi şi un carnet cu creion. Acasă căutăm cutii neîntrebu­­siinte, fie chiar de bomboane, pe fundul căreia lipim mai mul­te bucăţi de postav vechi şi o foaie de hârtie albă. Dacă ope­raţia a reuşit hârtia pare ade­­tmiru fund, stratul de postav înfigem insectele în ace, având grija să turnăm din când în când puţi­nă benzină. Când plecăm dese­ori presărăm naftalină. In modul acesta scutim o chel­tuială foarte mare, cut­ile cu geam care costă cât© 100 lei ! Când toate acestea sunt gata aşteptăm venirea soarelui, topi­rea zăpezei şi atunci o pornim la excursie. Botanica. In timpul v­ternei ne mărginim a ceti despre plante şi de a ne aproviziona­ cu câte­va unelte. Manualul de cl. VI, de­ orice autor, ne dă primele moţiuni de botanică supperioară. Cele câteva, volumaşe apărute în ediţia Ca­sei Şcoalelor despre plante şi vitaţe­lor, ni 1* compl­etează. Se găsesc şi manuale streine. „Initiation botanique“ din bi­blioteca „Initiation sciinţifique" şi „Le naturaliste herborisateuri" (Cartea de aur), costă fiecare câ ■ te 30 lei. Cel di­n urmă dă, ex­plicaţii «espr­e terminii erba­ciului­. Toate manualele streine cât şi cele privitoare la zoologie dacă nu se mai găsesc se pot coman­da prin „librăria franceză“ fran­cul cotat 7 lei. Pentru plante nu ne trebuie decât o cutie de herborizat dal­tă şi un curent. Cutia se poate înlocui printriun ghiozdan. Formarea herboniului se ştie aproape de către toţi, deci în­­triun articol viitor va trata des­pre­ excursiile propriu zise şi mersul unei epoci de studii na­turale condusă de un elev. Mircea Gh­eliade Cunoştinţe folositoare Sub acest titlu a inceput să apară o bibliotecă de popula­rizare ştiinţifică sub îngrijirea redacţională a colaboratorului nostru, Dl.­­ Simionescu pro­fesor la Universitatea din Iaşi. Broşurele apar săptămânal, în trei seri. Până acum sunt puse în vânzare, pe preţ­ de 2 lei fiecare, următoarele broşuri. Seria A. (Ştiinţă pentru toţi) . I Simion­scu Omul pri­mitiv. Cum era /. Smvonescu Vieaţa omu­lui primitiv. /. Simionescu Oazele na­turale. Seria 8. (sfaturi pentru gos­podari) Pr I. C. Moraş. Creşterea păserilor­:­bjectC Dzo/z Tovărăşiile ţărăneşti. Dr I. Cheorghiu Scarla­tina şi alte boli. C. Gheorghiu Livadă din sâmburi. Seria C. (Din lumea largă) : G. Nastase Ucraina. /. Simionescu Cehoslo­vacia. /. Simionescu Finlanda. Se pot face la „Cartea Ro­mânească“ Bd. Academiei 3 Bucureşti şi abonamente, tri­­miţindu-se 45 lei pentru 25 de numere. Recomandăm această bibliotecă folositoare numero­şilor noştri cetito­ri. CETIŢI V­ESELIA Ziar umoristic DE TOATE DIN MÂNUŞI VECHI, MÂNUŞI NOUA Sunt multe mijloace de a scoate petele de pe mănuşi. Dar totul nu e să scoţi petele de pe mănuşi, ci să faci ca mănuşile să-şi recapete lu­crul pe care-l aveau când e­­rau nouă. Iată un procedeu: după ce sau uscat, presară peste mănuşi praf de talc (fe dervais) şi lustrueşte-le cu o bucăţică de flanelă. Pentru a face operaţiunea mai cu înles­nire îmbrăcaţi mănuşile. * * * Poliţia New-Yorkului are 100 de avioane la dispoziţie Dacă s’ar considera vechile capitale europene, s-ar remarca că se găsesc destul de înapoiate din punct de vedere al între­buinţării avioanelor pentru po­liţia aeriană deasupra Capi­talei Statelor­ Unite. Aceasta­ este dotată cu o poliţie aeriană, ale cărei servicii sunt foarte necesare In New-York, toţi poliţiştii aerieni sunt voluntari. Ei au gradul de ofiţer şi sunt în nu­măr de top. Corpul, care a fost organizat în 1­918, are misiu­nea de a călăuzi acţiunile pom­pierilor, de a descoperi pe con­trabandişti, de a urmări pe criminali, etc. De altfel, corpul a organizat o şcoală de aviaţie, unde se instruieşte gratuit tineri ama­tori înainte de a fi aduşi la acest curs, candidaţii trebuie să treacă­ la o severă vizită me­dicală. * * * Etnoel Un trandafir uriaş In Londra s’a deschis actual­mente o expoziţie de trandafiri în care o roză produce o adevă­rată senzaţie printre vizitatori. Caliciul are treizeci de centi­­metri lungime. Petalele floarei variază de la roş aprins până la toate nuanţele galbenului. Max Silber mm * * * Sticla cea mai solidă Un tehnician de mare va­loare din Londra a arătat de curând într’un cerc de specia­lişti de acolo o invenţie a sa. E vorba de o fabricaţiune de valoare ştiinţifică şi indus­trială a une sticle, care să re­ziste loviturlor celor mai pu­ternice. O sticlă care nu se mai sparge. Ca să deosebească solidi­tatea compoziţiunei inventate de dalisul, technicianul a făcut o serie de experienţe. A luat mai întâi o bucată mare de sticlă obicinuită de cinci c. m. şi a dat asupra ei drumul unei ghiulele de fier de 1 kgr. greutate. Sticla s-a fă­cut praf. Aceiaş ghiulele i-a dat dru­mul peste o bucată de sticlă de sârmă (sticlă pusă pe o re­ţea de sârmă) şi a plesnit-o. A luat un glob făcut din com­poziţia cea nouă şi­­ a izbit puternic cu ghiuleaua de fier; globul a răsunat mut, fără însă a se sparge sau măcar a se crăpa. A luat o foaie din aceiaş com­poziţie, groasă de un deget şi a descărca în ea un glonte cu­­puşca; glontele a căzut, fără să poată pătrunde sticla cea nouă, numai două trei crăpături u­­şoare a făcut în ea, deşi aceiaş glonte, tras dela aceiaş depăr­tare, trece uşor printr’un lemn gros de 6 degete. Nici diamantul nu poate tă­ia sticla cea nouă. Al. Ionescu Vom purta încălţăminte de aluminium. Aluminium este un metal foarte uşor şi îndestul de rezistent pentru a fi suscepti­bil să primească numeroase a­­plicaţiuni practice în industrie şi in particular pentru constuc­­ţia automobilelor şi aparatelor electrice. D. Curcoff, după ce a studiat toate brevetele luate până aci, pentru confecţionarea papuci­lor de aluminium, şi-a luat la rândul său unul insă ,pentru un sistem de încălţăminte articu­lată, care permite mersul chiar picioarelor celor mai sensibile. Papucul obligă la un drum pe care nu-l poţi suporta­­ multă vreme şi apoi fie spus, n’ai fi văzut niciodaă picioarele deli­cate străbătând bulevardele noastre cu papuci, fie ei şi de aluminium. Noua încălţăminte este articulată şi permite miş­carea foarte uşor. Greutatea ei e de 100 grame. Iată dar o invenţie susceptibilă de a rea­liza încălţăminte durabilă, ief­tină şi uşoară. * * * O Orchidee de 65.000 franci. Această floare botezată cu nu­mele ciudat de Cyprepenkim Euchentres, a obţinut premiul întâi la expoziţia „Royal Hor­ticultural Hall“ din Londra. Este o Orchidee din specia cu

Next