Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1851-02-26 / nr. 62
à. “ad 246 . (tIMBRUL. » ,„Toate lucrările guvernului, toate cuvăntările, toate actele publice ale Noastre „sunt dovadă în faptă de ocrotirea ce Ne „silimu a aduce neguțătorilor, și orășani„lor de obște, nici un fel de dajdie nouă „pu s'au pus, chipul abuziv cu care ce îm„sinea pănă acum dăjdiile legiuite din vechime, am căutat a'a îndrepta prin opisuri„le cu No. 1710 și 1742, spre a depărta împilrire ce pănă astăzi ce urma. Contribuirea în bani pentru că am rădicat'o cu totul prin ofisul Nostru de la „12 Innvuatie No. 57, care dar prilej au putut avea jăluitorii . .. din partea „guvernului cugetare de a'i înmpovăra cu „dejii, care însuși nu știu să le spețificeze, și care prin ghidu puteau trecut? nu suntem dar la îndoială, că cei ce au asemenea neînființate amenințări la făcuto cu cuget de a aduce neodihnărmanilo, și ură către Stăpănire, și „n povățuin a ce feri de amăgiri, al căr„ora scop nu e altul, de căt acela a șri» cinui turburări. Coat pentru clasificația caselor am pomaiiu, și cu osebită stăruință am ceru„po, atăt pentru o bună mi dreaptă cumpă„pire la orănduirea cvartirurilor militare, „căt și ba o lucrare de neapărată trebuință, în orice vreme, și iu orice guvern bine regulat.” Cătră Departamentul Credinței. Termenul moșiilor și ale altor acareturi a mănăstirilor închinate la Co. Mormănt, precum și celor închinate la patriarhia Alecsandriei, împlininduse echimn la Co. Gheorghie viitor, arenduirea se va face prin licitație cu legiutele ferme. Strigările la mezat se vor urma în sala Maghistratului din București față cu Logofătul Credinței, cu fețele bisericești ce înfățioșază aici interesele patriarhilor Ierusalmului și ale Alecsandriei și cu toți pumeii mănăstirilor respective. Strigările pentru moșiile mănăstirii Zlăpatriarhia Alecsandrii, ce vor face de trei ori, la 8, 16 și 22 Fev. iar pentru ale Sf. Mormintei 24, 28 Fev. mi 4 Martie. Cu acea orinduială se va urma treptat și Garîndul pentru moșiile celoralalte mănăstiri Rumelioticești, Sinaiticești și ale Sf. Agorii, ale cărora termenul arenzii se va împlini acum, avînd ace hotări arenda asupra celui ce va da prețu mai folositor la a 3-ia strigare. Condițiile contractelor sînt acelea întocmai care sunt de obște cunoscute pentru orenduirea moșiilor mănăstirești. Dpent aceea, Logofețica Credinții va lua de loc măsurile cuvenite despre aceasta, publicănd tot într'o vreme ci dindin cunoștința publicului, ca mușterii să se înfățioșeze la locul orînduit la terminele însemnate, însoțiți de asigurarea cerută., Rusiea Mitropolitul tuturoru bisericilor catolice din Rusiea Cazimiru Dmonosci Arhiepiscopul de Moxi eeva au muritu în San- Petersburgu în 12 Fev. Austriea. Triestu 13 Fev. juțgerea iscată între guvernul austrieanu și Enghitera în obiectul consulatului, încă nu s'au terminatu. Austriea nu voește a da edecuatorul consulilor de cătu căndu ei ar rezida într'o poliție maritimă. Unu consul și au și așezatu rezidențiea sa la Venețiea Însă guvernul englezu stărue a ține consulul seu la Milano. Totuși D. Dardi nu au declaratu că el și-aru statornici la Venețiea rezidenție a sa, însă Austriea nu voește ca să rămăs nici cea mai mică urmă a unii consulatu englezu la Milano. Ce cetește în Debate următoarele: „Se scrie de la Biena din 13 Des. că cele mai de pe urmă novele sosite din Italiea au determinatu pe guvernul nostru de a recomenda Mareșalului Raderci o privigere mai activă spre a conține elementele revoluționare de care Paltea este plină cu toate duși în începutul ei orice resculare la întămplare căndu propaganda din Londra, avăndu în cruțte pe Mațini, s'aru însușăta să facă in primăvara viitoare vreo tulburare in Ialiea. Rescularea se zice că are să înceapă în Neapoli și in Siciliea și de acolo a se întinde asupra întregei peninsule. Demagogii sperează cu atăta mai multu a iebuti, cu cătu Florentina, Roma și Livurnul foescu de nemulțămitori, și că la Turinu auțătorii își iau o poziție mai sumeară. Numai după ce vor pune focu părței de giosu a peninsulei, se va chema Lombardiea la arme, căci se știe că aceasta și partea cea mai grea a acestei Guvernul au hotăritu de a mai împuternici armata din Ptaliea, și trupele ce plecaseră din Lombardiea spre a ce înturna în Boemiea au primitu ordinu de a întra in mpese dentele lor garnizoane.. .3. Arată dată Banul Ianicki pau duiuială în Viena avu o lungă convorbire cu Prințul Șo șiamintite întreprinderi, decătu o singură zi după ce repbergu în ziua pornirei sale la Dveeda. Vanul totu atuncea, sara au pricesu la Agramu, unde ființa sa se crede neapărată din pricina tuturărilor din Boemea, și numai aceste au adusu pe Banul în .- 1 Inprriei. Ei au pututu căpăta dreptul ca “in Croațiea să poată purta În viitorime costtumul naționali, căndu pănă acuma prin o lege gebuia a se purta pe acela Sșiului; astă concesie (îngăduință) pura întărzie a se da și Ungariei. Germanica. giurnalul de Frankăortu cuprinde, în obiectul conferențiilor de la Dresda, articulul următort: uogia pria „prezitenții ministeriilor osebitelor Stapi ale Confederației ce vor duce în cursăptămănei la ai asista la ședințele pripare ale Conferenției, ale cărora lucrări pregătitoare asupra chestiilor urgente suptu prea înaintate pentru ca să poată cineva să și facă. în acesta obiectu o lotărire definitivă, tarii și pentru alte acareturi ce atărnă de măsurile luate spre a le combate, și a înă- A a--- - -- - -pe zizriei cu dănsul, oamini ER. Brigadierului făcu semnul crucei, ce puse la masă, și începu a ataca spata acea de oae ca unu omu a căruea conștiință e prea liniștită, și care știe că au făcutu, într'o înpregiurare grea, totu ce unu soldatu bravu poate face. Briunu ținu bine și negreșitu, văzindu cineva pe acești doi ii o mac», bându dintr'o butelcă scoțindu dintr'unu talgeru, nu fi zisu că, fiecare pe răndu, în cursul unei oare, au făcutu și unul și altul totu ce au pututu pentru ca să se omoare. Au fostu o minută de tăcere produsă, giumătate din ocupațiea însemnătorre la care ce dedau oaspeții, giumătate din preocupațiea spiritului lor, Paolo Tomazi o rupgie cel întăiu spre a esprima duplul găndu ce'l preocupa. Kamapade, zise el, masa dumitale € pună, trebue să mărturisescu; ai binu vinu, e adepvăratu. Dla faci onoarele mesei ka unu bunu clepe, e prea frumosu; însă ați mărturisescu că le-ași găsi toate aceste mai bune, dacă ași ști căndu poin eși de aice. - Dară ce aru măine dimineață, pare-mi-se. - Runa dară nu mă ții prizonieru ? !Prrivonieru! mi ue dracu prei să facu cu Dla? — Cum, zice prigadierul, Iată ceva ne nu e prea rău. Dară urmă el cu o sfieală vizibilă, asta nu pre unu. ..despre unu oarecare furgonu. Iată cuvăntul scăpatu! - Este în ogradă, zice Briuno, privindu mi el lampa pintre sfeclă - Nu mă îndoescu despre asta, respinse brigadierul; dap înțelegi, eu nu potu să me ducu fără furgonul meu. Pe cei duce cu dănsul. Pn neatinsu? -Aunăm vise Briuno, prea vi-sa lipsi în pic— N'air pixs, zise Briuno, iată-le. -A mare serviție mi faci că mi ai doi înnapoi. — Da, zise Briuno, o înțălegu, căci m'amu încredințatu despre importența lor, cea întăi este decretul Dlale de brigadieru, și amu pusu pe dănsul © apostolic adeverindu că te-ai purtatu îndestulu de bine pentru ca să te înaintești la gradul de cvartiru-maistru; a doua e sămnalementul meu, amu îndrăsnitu face întrănsul oarecare șici îndreptări, de esemplu la osebitele semne; amu adănțitu incantato sfermecatu. însfărșitu a treia e o ciprcoape a Eselenției case viteregelui cătră contesa Gemma de Castel-Nuovo, și amu prea mult viața sumei, nu voiu de care amu neapărată nevoe. lua mai de țeea e totul. - Ce este încă? zise Briuno, turnându'i de băutu. - Ecte, este, urmă brigadierul, privindu lampa dintre sfecla ei; este asta, e o crestie cam delicată, vezi Dla. — Dorbește, eu te asculta. -Nu te vei supăra ? - Pare-mi-se că aru trebui să'mi cunoști caracterul. — Ada unu adevăru, nu te superi nici cum, o știu. Spuneamu dară că este, ori KB era... că eu nu eramu singuru pe drumu. - Da, da, erau patru gandarami. - Oleu nu vorbescu despre dănști, vorbescu des- Și ... eu tape strimtoritu ? Inlai șgrebuescu dose mii de uncii. - Nu-i multu zise brigadierul, și mulți oamini n'aru fi atătu de delicați ca Dla. Și apoi, fii liniștitu, gi, poiu da unu rețepisu, zise Briuno, fiindu că e vorba de regiepisu, respinse prigadieriul sculănduse, să le întrebu ceva: eu anpeamu nișe hărtii emn. | mon cCN