Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-11-19 / nr. 41
G Es Abonamentul. Abonamentu. predepșii și ținuturi: Prețul pe unu anu 75 lei. 7 pese luni 40 - înșțtiințerilor ne unu rându este 25 parale. Astă sone esă Lunea mi Goiea cu dese suplemente in 8. ne fie care lună. A ÏEER Anul II. Ce face în Iași, la Pedagiea în Tipografie a Buciumăului Romanu la ținuturi pe la Domnii Profesori, și în București la librerica D. Ioanidi, cu prețu de doi rassini mi unu Ivanțigu pe anu. N E 3337 --------- -- MOADABIE A. - Denaptamentsa Cultului și al învățăturilor prin piresa cu No. 5432 nu pofteșe a da o întinsă publicitate următoarei înșiințări aliniatoare de confrații noștrii (rărsilearA3.3 neni, carii au perăstit nensinspale meerdieni - viruiații zee pntăi în 27 Sept. pe persempătoare mijloace ale vieței. Redacțiea în- mul stăntu al Sunsei pubu ordinile și maicunoștințaza pe publicul filantropu, de a în pelui Variatinschi Muntenii perdură 200 de tinde daruica sa măna wi acum ca toiu Depuna,oamini și vr'o sută de cai. Cea a doua s'au Jonisconu Romănescu, de religie Ortodocsă, in Transilvaniea, supuindu prea Înalțatului Domau, tristele întămplări din anii 1948 și 1849 căndu prin resboiul civil urmatu; acele, s'au arsu 40 biserici, 319 ce jăfuiră, se uciseră mai mulți Preoți, și chearu rezilența Episcopală ce prădă; in privirea acestora s'au rugatu, a se face aice în Pripcinatu, o colectă de agiutoriuri, prin care să se poată rădina Sfintele lacașuri din căderea in care au agiunsu, și are ca caine vaza și cinstea bisericei noastre coreligionare de acolo. Această cerere încuviinț indusă de Înălțimea sa, și indreptată fiindu spre punerea în lucrare Departamentului acestuia al averilor bisericești și aa învățeturilor, Ka Leziaun de îndemnare, prin organul acestei folerii al acestui atătu pre venerabilului Principatu, cătu și tuturor zeloșilor Creștini, a contribuit după putință, cu agiutoruri bănești, în favorul bisericei todoasă din Transilvaniena, binevoindu persoanele din ținuturi, a inspectinya sumele ce vor voi, în primirea prebucernicilor Protoierei, și pe la Domnii Profesori ai școalelor publice, cărora Departamentul leau datu căte o foae de subscripție; iar acei din Capitalie pe la osebite persoane de încredere, și au acestu Departamentu, în a cărue Cameră, încă s'au deschisu o asemene Colectă.” | | | la, noaptea in 30 Sept. Mai multe Proate Franției alte harte au urmatu: Revista DMisiei. „Presfințiea sa Arhiereul Andreiu Șaguna, căștigatu de cătră leitenantul generalul Saoadovici comandantu apariției drepte, aproape de cetățuea nouă pe malurile pentru cvestori, după o desbatare sgomotoasă ce făcu cu 408 în contra a 300 de voturi. Această propunere de cvesteri făcu- După cele mai din urmă știri de la Cată de D. Lasteini țintea de a numi înadinsu ocazii, trupele rusești au căpătatu dese no- persoane care în imep regurările de față să se îngrijască de siguranța Adunărei. Măsurile ce se iau pe fiecare noapte prin cazermele din Parisu, săntu niște simtoame foarte îngrijitoare. - Guvernul Napoletanu au fostu refuzatu de a înnvoi D. Teco reprezentantul piemontezu lăngă Poarta Otomană, ca să desbarce la uscatu pe timpul cătu steamerul pe care se afla acestu diplomatu era la Neapoli. După unu corespondentu se zice că cabinetul sardu au cerutu, pentru aceasta esplocațiuni guvernului Napoletanu, precum și o venerațiune însămnătoare. Totu acestu co-respondentu zice că în audiența dată de rexgele Emanoil trimisului papolitanu la Curdesbate propunerile din 25 Noem. pentru toate partizile oficieală a Adunărei, fiului ReÀ Octomvrie, care făcute în Adunarea 31 maiu, s'au trimisu comisiilor de organizațiea din năuntru, spre cu aricul atingătoriu de alegeri, totu se modifiase deosăbitu de legea comunală. Starea actuaală a Franției este dezorganizarea maiorităței, de abea alcătuită, unu nou conciliu între puterea executivă și Adunare, pentru propunerea chestorilor; o aprindere profundă între eată tablonul cel esacru a stărei de astăzi. Neprimirea a D. Blondel la Miniștea de Turim, fu cu totul departe de a cerestatornici o deplină înțelegere între aceste două guvernuri. Criza ministerială din Copenhaga urmează din nou, pentru că cabinetul nu se poate înțelege de a face unu programu față în față fiindu cu pretențiile puterniciilor streine. Miniștrii de resbelu, marină și giustiție au să se retragă. Alegirile în Portugaliea s'au făcutu în capitală în favorul septembristilor. Partida moderată fu învinsă în persoana ducelui de Tercera, înaintea căruia chiaru în localitățile unde influează cu autoritatea sa, a alesu unul dintre corifeii revoluționari. Se încredința la Lisabona că ducele Saldanna ca legea din spre ceauna au custatu viiața la mai mulți Cir“ați de cătu Ruși. o însămnătate, cabinetul acesta ce crede ca și șortu. Totu Parisul ș 16 Noem, s'au avants în mișcare, din pricina tragerei unei mari loterii. Între numerile căștigătoare cel întăiu care au căștigatu, 1,200,000 de lei este No. 2,59%,115. Unu lotu de 75,000 de lei fu căștigatu de unu gvardistu republicanu ce ce afla de serviciu în timpul tragerei. Lotul al 13 de lei merul-- Respingerea propunerei atingătoare terioade de finanțe. Ce afla acolo se pare a nu avea nici ani chiaru la Cercu de 15,000 ce căștă de unu tănăru de 15 în sală căndu Îe și nu de care însuși cam el începu a se îngriji rezultatele tîrziu despre pu se aștepta, din țară va fi de de și aceste și că amu fi vorbitu Reginei dona Mariea despre nevoea a desființa nuei Cortezi, dacă și rămășița alegerilor totu așa de amenin N PAUTONUI ZIMBRULUL DE LA PARIS LA ATENA - ---. PARTEA A DOUA-GREPȘA. - — Jili de care, amu auzitu de la părinți că puindu piciorul în ea, trebue să chemi ajutorul lui Hristosu. Săntu dară hoți pin locurile acestea. Nu, făcu cu desprețu grecul, pin Megarida nu se pradă nimene. Pentru cine, apoi? Pentru faunii care nu voescu rău pentru că nu'i mai adorămu, Scoseiu atunci unu hohotu de risu și Fernandu făcu totu ca mine. Conductorul aruncă asupra noastră o privire deșirare și de neîncredere. — Așa strigaiu, ne vrei să zici cu asta? creștinu ești D ta sau nu? - să fu creținu. - Și apoi crezi în fauni? - fără'ndoeală. Hristosu este Dumnezeul cel de acunu, dară Faunii au fostu zeii mai de demultu. Replicăciunea avea în cine originalitate fără săși nime și noi nu puturămu à de mai stăpăni: - il crezi tu fără a mai găndi r ezistența adivinități fabuloase pe care le adorau strămoșii tăi? - fără îndoială. - Diduiu din umere. Grecul mă văzu mi începu vorba cu grațuitate. Boi sănteți necredincioși, veți vide că asta ape au muritu, au muritu? făcu Grecul dacă v'așu spune, n’agi pide săntu în adevăru, sine, noi nu cerimu alta de cătu să ne încredințezi. Vorbește. Doi Englezi, urmă Grecul, descărcară în luna lui iunie mi ceru săi duri locul unde su Flușrii. bătrănu care știe Stefano păscariu multe ba mi dracul, Je zise să'și facă sămnul crucei ca se scape de spiritile rele ale strungei, pPi ei ca mi voi iisără. Torentul era mare mi ce rostogolea cu unu vuetu mi poticneau la fiecare pasu. Englezii noștri mergeau șuerăndu mirizindu Englezii aveau Poftimu, zise unul din doi țintindu paserea, eată Căci, în aces țară frumoasă a Greciei, ori cătu de creștină este ea, ponorul au moștenitu superstiții de la strămoșii lor și, creștiniemul n'au pututu nici odată a ce câtorcei desănărșitu, în oarecare norme lăurate de superențiile cele păgăne. Naiadele, Hamadriadele, Faunii și Silvanii, au ne jui și cele căte unu colțu de altariu în vr'uru cotunu nebăgatu în seamă, și îi învoacă căndu și ctndu numai să ns ce peardă de totu ditma. Conductorul ce'l luasemu de la Milanizera in tocul acesta de credințe. Din momentul căndu întrașu pintre strămtura muntelui, el își făcu cruce. - Me ci? îl întrebaiu: - Îmi facu cruce. Unii mei căutară fără a soi vre-o cruce isolată, vreunu colți de stăncă, vreunu proschinitariu. - Pentru ce? qi ziseiu nevăzăndu nici-una din acestea. . u - DC-ui faonul. - Jicnipe că acum întrămu în strunga cea Neagră, să vă aducă nenorocire, ba wiilor doi Burnezi' Dădu soru, paserea căzu în torentu, stricasă . , dădu unu esemplu destul de ciudatu despre ames- Mi băete, zise Fernando nu cumva ești smintitu? potreane care noi mergemu acumu, astfelu în cătu - Nici de cum, catării lunecau ! Ei bine? cestor din anul trecutu cum de Fluri, mi - e Ei pirei dfătului, cum vă conducu - Și - Ea - Cum - să! - ! ce trecutu iute pe care Stefano îi conducea preși eu agi ca pe boi, li s'au întâmplatu- mi fugi sburăndu. asternuul torentului se smețe, de unde că ei la Malanizera la Atena prin Megara, o vară, căndu opasere cunsă într'o tufă rădică totușa ne la Ei erau tineri a- înfricoșitoru. Apa lui era și ploile mi tulbure din luna de scaiu la voi dove ca din cauza trecută, nici tovoi și așa toto neagră ce era de de 23