Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1852-02-21 / nr. 67
... 67. Abonamentu. Iașii mi ținuturi: Prețul ne unu anu 75 lei - șese luni 40 —— înștiințerilor ne unu rându este 25 parale. Astă sone esă Lunea mi Goiea xs dose suplemente in 8. ne fiecare lună, Iaș Joi in 21 Fevruarie 1852. -- - c -- - -- -- - D N 4. Abonnamentul. Ce face în lami, la Podargica în Tipografie la Buciumului Pomane la ținuturi pe la Domnii Profesori, mi pu Bucărești la libreriea D. Ioapidi, cu preți de doi galbini și unu Ivanțigu pe anu. Portul Gazetei prin ținuturi să suple pe rinți pr GGGient este 26 lei me anu. Anși II Coitula Rriinia. Șirile de la Constantinopoli din 5 Fevruarie anunță, că pricina Locurilor Sfinte care dupre zilele din urmă era ca pusă la cale, acum mai multu de căzu ori și căndu este nesigură; nimică încă nu arată o deslegare deplină a acestei întrebări. Monitoriul din 17 Fevruarie au publicat decretul atingătoriu de presă(spațiu). Toți giurnaliștii s'au cuprinsu de spaimă văzindu niște asemenea măsuri de totu aspre, numai romanurile foiletoane nu săntu supuse unei timbre (plată) spețială, despozițiile decretului săntu aura de aspre nn cătu nu se putea crede. Vuetul se respăndise în 20 la Parisu cu oare care încredințare, că puterea recunoscăndu însuși ea neputințimea de a mai pute ființa presa subu unu regimu așa de aspru, are să modifice legea de totu. - Totu în 17, s'au publicatu o pots care desadeverește oficialu toate vitetele de rezbelu ce se respăndise de curăndu. Toate partizile opoziției se pare a se fi înțălesu în Parisu pentru de a'și pune candidații la alegerele din 29 Fevruarie, între aceștiea ce numeră: cadidații precum, unu complotu, vizite casnice, aceste din urmă au și urmatu de nu în Parisu, dară desiguru în Departamente pe la mai inforut, Cavaniacu, o, Viudo, Domnul una lintre care un De La Steri, și Carnon, pe lăngă aceștiea se înseamnă și Domnul Șarasu. Se încredințază că bugetul din 1852, carele în momentul desfacerei Adunărei din urmă încă nu era, votatu nu se va supune Corpului Legislativu, dar se va încuviința prin unu decretu al Prezidentului. Arestarea D. Boșeru, administratorul averei familiei Orleane, au pricinuitu o foarte vie senzație și de îndată au isbucnitu o mulțime de vitete multe persoane însemnate, aceste vizite însă s'au făcutu înaintea arestărei Domnului Boșeru. Această arestare se zice a fi avăndu de pricină mai multu SEL mai puținu sigură, că vechiul acesta administrator al averilor familiei Orbeans, aru fi datu mai multe documente favorabile acestei familii. v în ședința Camerei Comunilor din 16 Fevruarie, Lord Palmerstone în mijlocul aplăudărilor adunărei propuse ștergerea cuvăntului legală ce se afla proectulu atingătoriu de Miliție, cu scopu ca această măsură în înprejurare de rezbelu să poată garantui nu numai apărarea gliterei, daru a tuturor părților Regiei unite. În ședința din 18 Deapsapre Camera Comunilor s'au îndeletnicitu cu proectul de lege atingătoriu de religie, și cu toată opintirea Guvernămăntului, camera au primitu propunerea Lordului Palmerstoun țintitoare de a înlocui Milițiile locale prin care să se întindă asupra Scoției și Prlandei Ka și asupra Englitezei. fu primitu cu 136 în contra a 125 și chear a doua zi după unu triumfu ce căpătasă Guvernămăn- . După mai multe coresarse, se arată unu fiuiu tar, prestarea staturilor Romane subu întreitul punctu de videre religiosu, politicu, și economu. Fanatizmu, apăsare și tristă administrație de finanță zugrăvescu marșa guvernămăntului pontificalu. Coresponden Hamburgului ce va face nu la 10 Martie după cum se anunța să dară la 5. Rasburgul însfărșitu nu este fortereță federală, și ea Ba primiunu garnizopu Danezu. Înprotivirea Regelui Danemarcei în această privință au fostu nei învinsă. —< Ce inființază că guvernorii din provințiile Spaniei aru fi trimisu ministeriului provlamațiuni prinse, care toate ținteau la o schimbare putincoasă a Guvernămăntului. Aceste proclamațiuni au ajunsu prin deosebitele provinții în 2 Fevruarie, căndu in Madritu urmă atentatul lui Merino. Rusiea. Sant-Petersbugu 7 Fevruarie. General Maiorul din suita M. S. I. Prințul Bariatinschi, s'au înaintatu la gradu deleitenantu generalu spre răsplătire a faptelor strălucite ce au desăvărșitu la bătăliile în contra Muntenilor, păstrănduși încă comanda ad inlepim a diviziei a 20a de infanterie, și direcție a aripei stăngi de pe liniea Caucazului, ce s'au fostu încredințată iar lestepantului Colonelu prințul Sarp- Witgenstain-Ghervedorugu, din regimentul de dragoni a R. prințul Regalu de Wirtembergu, adiotantu a comendantului anșefu peste uuluție ancazu, s'au numitu adiotantu al M. S. Împăratului. Cardariu Mirza-Mohamentu Huseinu în cinatul estraordinaru al Șahului Persiei pe lăngă M. S. Împaratul, fa sositu în capitaliea la 3. Fevruarie. Blepmaniea se cetește în giurnalul de Francfortu din 18 Fevruarie. Însărcinatul Britanici pe lăngă curtea Austriei de ori mire intervenție în astă chestiune. Îii încredințază că dacă ocupațiea Franau declaratu că, în cea ce se atinge deceză și Austrieană va înceta, mai multu de confiscarea avutului familiei de Orleans, cătu ori căndu este de temutu o resculare, guvernămăntul său nu ce va îndepărta de La 18 Denpsapre trupele Prusești de prima ea cotărăre, adecă că ce va stăpăni șărtașă ducatele. Cele Austriene aveau a începe mișcarea retragerei lor în 22și Ice socoate că dear depărtarea deplină a Oorigepii Austrieni ce s'au dusu în Persiea, după cererea Iahului, spre a diregia = TE - -. D. tt fe-tiiinr- zub- --- -- --- FOILETONUL ZIMBRULUI DANTE. $ Ș. Beilul. (Urma.) nau omul acesta, aista'i acel ce se duce în eadă, se întoarce căndura, și aduce alte noutăți de acolo. În adevăru așa este, respinse alta, nu vezi cum qi pelea de nearos din pricina focului qui a fumului. Dante auzi vorbele acele mi surise. Ași îi plăcea o viață aspră; plăcerile mesei n'aveau nici unu gustu pentru dănsul; posomorătu și tăcutu, el nu vorbea de cătu căndu îl întreba cineva, și înainte de a respunde, se uita căteva secunde foarte țintitu la acel căruil vorbea. Înamoratu cu pasiune de singurătate, dacă vinea cineva să'l întrerumpă în preuna din melitațiile sale Statia lui Dante era de mijlocu; căndu agiunse spre al întreba ceve, (de aru fi fostu chiaru femeea în vărsta cea coaptă, spinarea i se îndoi puținu; e o iubea) pui respundea demersul său era greu și încetu, veștmintele simple ideea începută în imaginațiea sa. .. și serioase, zicăndu astfeliu; nasul său era coroe- pla daru și la masi, ba și în drumu, fiindu cu ticu, fața lungăreață, fălcile mari și patrate, bu amicii sei. Iisipea lucrului nu era la dursul o za dedesubtu eșită mai nainte de cătu cea de depasiune, ce o furie, o turbare; studiile sale cuprinasupra, trăsătură văditoare de disprețu-ltișremădeau toate, istoriea, limbele, cu aceste colorul feții gălbiu, varba și părul neșiea; nu se făceau o aflare nouă pe care gru, deșu și crețu, fisionomiea gănditoare și menuți vroitulești. Se zice că Capuzi întrăndu lancolică, ceea ce'l făcea să fie o ființă o într'o spițerie la Siena, in întămplare și sa si depe, mine care nu o putea cineva întălni pe carte ce de multu o căuta; el o neasteag stradă, fără să se întoarne și să se bă se mai stăpănească, o pune ne contoara tejgh, ne a o privi. Se istorisește că, într'o zi căndu se pre sprijină în cotu și se pune la cetitu. Însă puămbla în Verona (Divina sa Comedie și mai cu satinu după aceea trecu pin stradă niște trupe, actori, mă la Cantica eadului se făcuse acum cunoscută,) instrumente, pentru o serbare generală, apoi se ase 'a tămplă să treacă ne de'naintea unor femei dună înaintea singeniei, muzicanți, dănțuitori, core ședeau pe pragul unei uși. Una din acele remedieri, care își esecutau giocurile la aplausele u REmei zise atunci înceta cătră celelalte: ea uitauă cele multe a numeroșilor spectatori, Dante nu'și luă ochii de necarte mi șezu acolo în cotu de la nouă oare de dimineață și pănă căndu o sfărși, adică pănă seară. Amicii sei înștiințănduse despre aceasta, îl întrebără cum de au pututu să se ție de ani se uita la aceea serbare?-- N'amu văzuto, respinse el. Ce ființă mai e aceea la care imaginațiea are o așa putere de absorbire, în că tu amorțește toate simțurile! ce sufletu care poate astfeliu, prin puterea meditației, să se retragă de videre, de auzu, de piptitu, mi să se 'ntrunească cu totul în crieri! Unu omu care poate să se facă surdu, mutu și orbu după voință! Mi frică de acesta, zicea Cesar, vorbindu despre Caesius, pentru că'i palidu și vorbește încetu. Asta provine din aceea că, ființele aceste care ierbune din năuntru mi săntu simțite ne din afară, au nite patimi foarte înfricoșate care căndu isbucnescu, săntu ca niște vulcani, plmi vorbi de oameni iuți la mănie, furia lor scade în porniri zilnice. Însă porniții cei liniștiți mi serioși săntu ca avarii răsipitori, care străngu bani lăngă bani și nu deschidu măna, de căzu spre a lăsa să cadă unu milionu. Dante era unul dintre aceștia. Subu figura acea lungă și rece, fericeau pasiunele cele mai pornite. Am văzutu ce era amorul pentru omul acesta; ei sine! el iubea poeziea ra ne Beatrice, zugrăvitura ka mi poeziei, muzica Ra zugrăviea, mi Boca ce zice încă, că se cunoștea de la dănsul căteva melodii