Zori Noi, ianuarie-martie 1952 (Anul 5, nr. 1303-1379)

1952-01-03 / nr. 1303

Pagina 2-a DIN UNIUNEA SOVIETICA Extinderea metodelor rapide de tăiere a metalelor la toate întreprinderile de transport Inițiativa patriotică a lui Evghenii Savici, muncitor la mașina de frezat de la uzina „ Kirov” din Leningrad, care a aplicat la toate piesele și operațiile metodele rapide de tăiere a metalelor, a găsit un larg răsunet în întreaga țară. Recent, Stepanov, minis­tru adjunct al construcției de mașini de transport a comu­nicat corespondentului zia­rului TRUD următoarele: — Până în prezent la uzi­nele noastre lucrau după me­tode rapide numai unii strun­gari sau numai anumite bri­găzi. Inițiativa lui Savici pu­ne problema trecerii la mun­ca rapidă a unor sectoare, secții și ateliere întregi. S’a hotărît ca propunerea lui Evghenii Savici să fie discutată de conducerea sin­dicatului muncitorilor de la construcția mașinilor de tran­sport. Institutul de proiectări teh­nologice „O­rgtransmas”a pri­mit însărcinarea să studieze experiența lui Evghenii Sa­vici, astfel ca într-un viitor apropiat să se trimeată des­crierea amănunțită a metode­lor sale la toate întreprinde­rile pentru construcția de ma­șini de transport. (Agerpires).­ ­ In anii puterii sovietice RSS Kirghiză s’a transfor­mat într’o rep­ublică cu o in­dustrie desvoltată. Sutele d­e întreprinderi industriale,­­— Uzine și fabrici, mine și schele petrolifere, — con­struite în această perioadă data țării cărbune și petrol, mașini agricole și strunguri, țesături de mătase și lână,­­piele și încălțăminte, con­serve și zahăr.­­ Industria acestei republici­­eontinuă să crească și să se des­vol­te. Pe an ce trece se construesc mereu noi între­prinderi, se reconstruesc și se lărgesc cele vechi. In­f­­ișierarea Rebad­e este în curs de construcție Un mare com­binat pentru prelucrarea scărnii.­­Aici s-a terminat con­strucția­­ unei uzini electrice, a unui frigider și a unei secții p­entru prelucrarea cărnii­­ și a grăsimii. O par­te a acestui combinat func­ționează livrând țării prime­le sale produse. Se lărgeș­te­­ și combinatul pentru pre­lucrarea cărnii din orașul Frunze, care se înbogățește cu un frigider și utilaj nou.­­ In republică se constru­iesc dease­meni câteva fabrici noi pentru prelucrarea­­ un­tului și brânzei. Pe una din­­ păș­unele alpine ale regiunii Isc-h­ulski, s’a terminat de curând construcția unei fa­brici de brânzeturi, care va­­ prelucra anual circa 1.000 to­ne de lapte. In această în­treprindere toate procesele d­e fabricație sunt mecaniza­te. Se termină deasemenea construcția fabricii de pro­duse lactate din Oșa și a fa­bricii de unt de la Kzîl-Ki­­rsk. In 1952 la Ananiev va începe construcția unei fa­brici de unt și a altor în­treprinderi pentru prelucra­rea laptelui.­­ In raionul Panfilov, re­punea Frunze a început con­strucția primei fabrici de iu­tă din republică. Se lărgeș­­jte considerabil capacitatea fabricii pentru prelucrarea scânepii din orașul Frunze. (Agerpres). In 1950, guvernul Uniunii­­ Sovietice ia adoptat hotărîrea­­ cu privire la construirea Prin­cipalului Canal Turomen, a Canalului Amu-Daria—Cras­­novodesc, care va iriga și aproviziona cu apă pămân­turile din raioanele sudice ale șesului pericaspic din partea­ de Vest a Tu­rememei și a cursului inferior al flu­viului Amu-Daria, precum și a părții de Vest a deșertului Karakum. Planul mai preve­de construirea la Tahia-Taș, a unui baraj și a unei­­ hidro­centrale. Actualmente se des­fășoară în ritm rapid munci­le de proiectare și de­ cerce­tări ale solului. IN CLIȘEU: Pompă de noroi instalată pe șantierul nodului hidraulic de la Tahia- Taș, în funcțiune în golful uzinei pentru repararea va­poarelor.­­ Noi fabrici și uzine în R. S. S. Kirghiză Înflorirea culturii in satele colhoznice O puternică lumină elec­­­trică luminează seara străzi­le largi ale satului Nicolscoe din raionul Cuzneți, regiunea Penza. Un număr de 3 sta­țiuni hidroelectrice furnizea­ză curent electric fermelor pentru creșterea vitelor, în­treprinderilor auxiliare, insti­tuțiilor sătești și unui număr de 1.280 de locuințe ale col­hoznicilor din artelul agricol „Drumul spre comunism”. Colhoznicii acordă o mare atenție desvoltării culturii. In sat funcționează o școală medie și două școli de 7 ani, 2 cluburi, 3 biblioteci, 2 sta­țiuni de amplificare colhoz­nice, care deservesc 800 de abonați. Locuitorii satului primesc peste 300 exempla­re de ziare și reviste. In anii regimului­­ sovietic jumătate din numărul popu­lației mature din satul Ni­colscoe a absolvit școli me­dii și superioare și și-a îmbo­gățit cunoștințele, urmând la diferite cursuri. (Agerpres). <4. I ZORI NOI _________________________________________ La una din clădirile înalte ale Moscovei , în piața Smolenscaia, pe cheiul Cotelnicescaia și în cartierul „Crasnîe (Porțile Roșii) din Vorod­a” orașul­­ Moscova s­unt în curs de ter­­­minare­­ primele blocuri înalte ale capitalei. Coresponden­tul ziarului „Literaturnaia Gazeta” la vizitat șantierul unui bloc de 27 etaje ce se înalță în Piața Smolensca­­ a. Intrând în acest bloc, s’ar­­ părea că aici totul e încă i­n curs de construcție: în vestibul se lucrează la fățu­­irea pereților, plafoanele au slujit încă complect gata, se­ montează scările care duc jos ispjrie garderobă. Con­structorii au început finisa­rea definitivă de la etajele­­ s­up­erioare, coborînd treptat. Astfel că primul etaj mai sparte încă un șantier. Această clădire va avea circa 1.000 de birouri. Aici vor funcționa câte­­­va instituții de stat, și tot­­ atâtea încăperi auxiliare. Bi­rourile au o suprafață de­ 16,30 și 60 metri pătrați. Pe­­­reții sunt vop­siți în culori, deschise­­și odihnitoare. Du­lapurile sunt instalate în pe­reți. întreaga instalație elec­trică, de­ telefon, radio și te­leviziune ,este îngropată în sprereți care sunt literalmen­te „înțesați” de diferite con­ducte și țevi. Multe birouri­ ­vor layea aer condiționat. In încăp­erile blocului se remarcă numeroase țevi stră­lucitoare, aflate la o mică distanță de podea. Sunt „ștu­­furile” sistemului central pen­tru inspirarea prafului. Cu­rățirea celor 2.000 de încă­peri este astfel efectuată în jmod automat. In această clădire se a­­­menajază­­un centru de te­leviziune propriu, o centra­lă telefonică automată pre­cum și alte numeroase insta­lații. Dirijarea acestei tehnici complicate este concentrată la centrala de coordonare­­ care seamănă cu sala unei mari Uzini electrice. (Agerpjres). Desvoltarea orașelor din regiunea Principalului Canal Turcmen Odată cu construirea Principalului Canal Turc­­m­en se transformă înfățișa­rea m mu­ltor orașe din Cara- Calpachia și Turcmenia de­­ Nord. Orașul Nukus, capitala R­A.S­ S. Cara-Calpacă se desvoltă în ritm rapid- In­­ ultimul timp, aici s’au con­struit zeci de case de locuit și clădiri administrative, s’au­­ executat imp­ortante lucrări de amenajare. A început re­­construirea vechiului oraș turcmen Tașaul,care a deve­nit astăzi unul din centrele cheie de unde va porni asal­tul asupra pustiului. Aici se vor construi numeroase clă­diri, întreprinderi industria­le, institute de învățământ,­­precum și instituții de cul­turalizare. In acest oraș se intensifică circulația autobu­selor și se creaiază noi parcuri și scuaruri. (Agerpres) Venituri de milioane, date de livezile de fructe In anul 1929 colhoznicii ar­­utelului agricol „Hrușciov” ra­ionul Poltava, regiunea Pol­tava, au plantat primele hec­tare de livadă. Astăzi col­hozul posedă 235 hectare de livadă cu pomi roditori. A­­­nul­­ acesta brigada horticolă, condusă de Ruban, a obți­nut o recoltă bogată de fruc­te. Această brigadă a predat statului peste 7.000 de pu­duri de mere, pere, prune și vișine peste cota prevăzută în angajamentul luat. In a­­fară de aceasta, colhozul a preparat câteva mii de litri de zemuri și vin de fructe. Numai din livezile sale col­hozul va realiza un venit de 1.200.000 ruble. (Agerpres). Aproape 1.000.000 colhoznici kirghizi au frecventat anul acesta teatrele din orașul Frunze Circa un milion de colhoz­nici kirghizi au asistat a­­­nul acesta la spectacolele de operă și teatru și la concer­tele din orașul Frunze — ca­pitala Kirghiziei. Colhoznicii vin la teatru în grupuri mari, cu propriile lor automobile ,sau cu cele pus­e la­­ dispozi­ție de către conducerea col­hozului. (Agerpres).

Next