Zori Noi, iunie 1958 (Anul 11, nr. 3266-3290)

1958-06-01 / nr. 3266

apărut Pag. Z-g COPIII- FLORILE VIEȚII >00000000­000000000 La marile întreprinderi din regiunea noastră ca uzi­^ unele textile »Moldova" și fabrica de confecții și tricotaje dmx »Botoșani, la combinatul forestier ..Bernat Andrei“ din Va­<>­atra Dornei, ca și la fabricile de cherestea de la Frasin,O .Moldovița și Fălișeni, datorită grijii pe care o poartă statul^ pentru copiii oamenilor muncii, funcționează creșe și că­^ >mine de zi unde sute de copii sugari și preșcolari sunt înd țgrijiți, educați și primesc totodată asistența medicală ne-<>­ecesară. ^ v Clișeul de jos reprezintă un aspect de la căminulu >de zi al combinatului »Bernat Andrei“. <> >00000000 OOOOOOOOO­0 In jurul bătrînului huțuî Daniil Serafeș-­­I­a­co, din comuna Moldova Sulița, care de­ S­us curînd a im­p­ut % de ani s-au strîns pio­i» & nlerii Lucantu Mihai, Lazar Maria și Se­ X­a­nocico Sav­ta. lai povestește-ne ceva moșu­$ Ș le­­ l-au rugat el. Intr-adevăr moșul are X & multe de povestit din timpul regimului ^ & burghezo - m­oșieresc cînd în satele cu X <» populație huțulă nu existau școli ca acu­ t>­s­­ma , cii despre cămin cultural, sau casă^ â de naștere nici vorbă nu putea fi pe a­ S­­­tunci. Era în floare zicala ..decît huțul, mai și bine cîine“. Astăzi, sub regimul democrat­­ - popular, huțulii se bucură de aceleași drep­t­a­turi pe care le au ceilalți cetățeni ai pa­­­l­a­triei noastre. Ca urmare, satele huțule, via­­­a­ța acestor oameni atît de urgisiți altădată,v­ă înfloresc pe zi ce trece. l Pe un loc viran, gos­t­­­podinele din comisia de £ 1 femei a cartierului „Elena#­­ Pavel" din orașul Suceava ? au amenajat prin muncă­­ voluntară un frumos sala­r nu pentru copii.­­ La con­cursul «Cin­tec de pri­măvară, cu participarea formațiilor artistice din cadrul coo­­­perației meș­teșugărești, au partici­pat și aces­te două mici —■ concurente surorile Klinger, copii ai u­­nor mește­șugari coo­peratori. iOOOz „ Lupta de clasă“ nr. 1958 In numărul 5 — mai 1958. ..Lupta de clasă“ re­produce articolul »Cu privire la proiectul de program al “Uniunii Comuniștilor din Iu­oslavia“, apărut în ..Scînte­­i“ nr. 4218—4219 din zilele £ I de 18 și 20 mai 1958. Din cu­p­rinsul revistei mai fac par­­e articolele : »Pentru dez­voltarea cercetărilor științi­fice în domeniul agriculturii“ 'de prof. u­niv. N. Zamfirescu și ing. N. Anghel, »Revoluția din 1848 in Transilvania“ 'de prof. univ. V. Cheresteșiu, »Ciclul capitalist postbelic și neputința criticilor lui Marx“ de Pavel Dan și »Orientarea ideologică a filmului documen­tar în discuția adunării de partid“ de R. Susan. La rubrica „Din mișcarea muncitorească internaționala“ ssînt publicate materialele: „Calea Austriei spre socia­lism“, „Actuala situație poli­­­tică din India“ și „Din presa­­ partidelor comuniste și mun­citorești despre Congresul al­­ yil-lea al U.C.S.“. Rubrica de ..Critică și bi­bliografie“ cuprinde articolele: «Două lucrări de istorie a e­­conomiei naționale“ de V. Axeniuc, "Un studiu util in domeniul istoriei filozofiei“ de P. Beraru și T. Bordeia­­nu, »Despre culegerea de po­ezii din operele lui Brassai Viktor, Józsa Beta, Korvin Sándor și Salamon Emo“ de Jánosi­ Janos. „Notele“ din acest număr înfățișează probleme ca: »Observații de cititor cu pri­vire la înfățișarea în litera­tură a comuniștilor (Virgil Cazacu), »Studierea econo­miei politice și actualitatea“ (L. Melinte), »Exigență față de articolele de propagandă în presa locală“ (Al. Popes­­cu). Din revistele străine sunt reproduse următoarele artico­le : Szigeti József — «Legă­tura dintre concepțiile filo­zofice și politice ale lui Lu­kacs György“, »Nova Myst“ — »Pentru unitatea indestruc­tibilă a rîndurilor comuniste“, J. R. Campbell — «Depresiu­nea americană apasă asupra Angliei“ și Roger Garaudy — »Inițiere în marxism sau ini­țiere în revizionism“. „Prietenii cărții“ Zilele trecute un grup de participanți La concursul „Iu­biți cartea“ din raionul Ră­dăuți s-au prezentat în fața comisiei raionale de examina­re. In urma discuțiilor pur­tate, comisia a hotărit să a­­corde insigna de­ „Prieten al cărții“ unuui număr de 9 par­ticipanți, printre care T. Bot­­nariuc — muncitor la între­prinderea „6 Martie“, I. Scap­caniuc de la I.F.E.T. Put­na. Cei ce s-au clasat pe primele locuri au primit premii in bani și în cărți. Din cei 16 concurenți din Suceava care s-au prezentat la examinare în cadrul con­­cursului „Iubiți cartea", 15 au obținut insigna de „Prie­ten al cărții“.. Printre ei se numără D. Bălineanu de la Sfatul popular regional, Vir­ginia Gherasim de la O.C.L. produse alimentare, Aurelia Comănescu de la spitalul u­­nificat, Coresp. /. BROASCĂ ' o seară de basm Pe sălile și culoarele școlii medii „Ștefan cel Mare“ din Suceava, mare zarvă. Sute de elevi din clasele I—IV de la școlile din oraș au venit aici la o seară de basm, organizată de colecti­vul bibliotecii centrale re­gionale. Cîteva minute în sală dom­nește zgomotul. Participanții se așează pe scaune, priete­nii se strigă unul pe altul­­ apoi totul se liniștește. Pri­virile se îndreaptă spre po­vestitoare, tovarășa Stela Ro­șu, care povestește basmul „Prîslea ăl voinic și merele de aur“. . . .»A fost odată ca ni­ciodată“ ... cu aceste cu­vinte a început a se depăna firul povestirii. Deși cea mai mare parte din școlari a mai auzit acest basm, as­tăzi ei îi pătrund mai adinc tîlcul. După ce s-a terminat povestirea, s-a prezentat dia­­filmul. Imaginile de pe ecran îi poartă pe copii cu privirile în grădina cu mere de aur. Pentru cîteva minute s-a făcut iar lumină. După a­­ceasta rulează din filmul „Ur­sulețul Martinică“. Sălile s-au umplut din nou de freamăt. Mergînd spre ie­șire, copiii comentează bas­mele ascultate. I-a amuzat povestea lui Martinică, și din ea, au tras învățăminte de folos. INFORMAȚII — INFORMAȚII — INFORMAȚII Subsecția D.C.A. din co­muna Bosanci, raionul Su­­­ceava înregistrează succese în acțiunea de contractare a linei. Astfel până zilele tre­cute, țăranii muncitori au în­cheiat contracte pentru livra­rea cantității de 5.000 kg. lună de oi. In cadrul subfilialei Fălti­ceni a Societății Științelor Medicale a avut loc acestea, în localitate, o zile de șe­dință cu cercul medicilor din Spitalele orașului. A vorbit cu această ocazie conferențiarul dr. Marcel Burdea, de Institutul Medico - Farmaceu­ta­tic din Iași : „Diagnosticul hr poliomielită“. La sfîrșitul lunii iunie a.c., vor avea loc în orașul Cîmpu­lung lucrările conferinței in­terregionale privind probleme­le de tuberculoză. Conferința va fi organizată de către Societatea Științelor Medica­le din R.P.R., Societatea de Medici și Naturaliști și Sa­nepidul regiunii Suceava. Cei mai buni ftiziologi din țară și din regiunea noastră vor susține referate și comu­nicări. La clubul combinatului fo­restier „Bernat Andrei” din Vatra Dornei s-a organizat un curs de inițiere și alfabe­tizare muzicală pentru co­riști și componenții brigăzii artistice de agitație „Omul care a văzut moar­tea” este piesa interpretată cu succes de formația de teatru a msei raionale de cultură Botoșani pe scena căminului cultural din Li­teră. Publicul a răsplătit pri­mii­ aplauze pe inter­preți. In scopul unei mai bune deserviri a consumatorilor din regiune, secțiunea comer­cială a Sfatului popular regio­nal Suceava și sindicatul co­merț și cooperație organizea­ză începînd din ziua de 15 iunie, cursuri de calificare pentru lucrătorii din comerț. Secțiile vor fi predate de către cei mai buni tehnicieni ai comerțului de stat și coo­peratist din regiunea noastră. In comuna Cajvana, din ra­ionul Gura Humorului, se construiește un nou local de școală. In prezent, lucrările se află în stadiul finisării, ur­mind ca noua construcție să fie dată în folosință odată cu deschiderea noului an șco­lar. Pe lângă cele 7 săli de clasă și sala pentru profe­sori, școala va mai cuprinde un laborator de fizică, chimie și științe naturale și o sală de gimnastică. ZORI NV1 ........■­............... Bibliod­ecile sătești în întrecere Concursul între bibliotecile din mediul sătesc, organizat de Ministerul Invățămîntului și Culturii pentru perioada 23 august 1957 — 31 decembrie 1958 se găsește în cea de a treia etapă a desfășurării sa­le. In regiunea Suceava — ca și în întreaga țară — con­cursul a determinat un avînt al muncii cu cartea la sate. Axîndu-și activitatea pe o­­biectivele concrete ale con­cursului („Nici o casă fără cititor“, o largă difuzare a cărții științifice și agrotehni­ce, 30 la sută din locuitorii comunei să fie cititori, iar dintre aceștia cel puțin 50 la sută maturi) — bibliotecarii sătești au reușit să ridice mun­ca lor la un nivel mult su­perior celui din anul trecut Biblioteca sătească din Bră­ești, raionul Dorohoi, spre exemplu, care desfășura anul trecut o activitate mediocră și nu reușea să difuzeze car­­tea agrotehnică, are în­ pre­zent rezultate deosebit de bune : cei 660 de cititori au citit pînă acum aproape 5.000 de cărți dintre care circa 2.000 sunt cărți agroteh­nice și științifice. Și al­te biblioteci sătești, ca de pil­­dă cea din Arborea - Ră­dăuți, cele din Sulița, Vla­­deni și Bucecea - Botoșani, Ștefănești - Trușești, Dolhas­­ca - Fălticeni, etc. au găsit forme­­ mai variate de mun­că, reușind să atragă mult mai mulți cititori decît în anii trecuți. Unele biblioteci ale cămine­lor culturale și-au îmbunătă­țit de asemenea activitatea. Numeroase biblioteci au intro­dus graficul de urmărire a rit­mului în care se traduce în viață lozinca „Nici o casă fă­ră cititor“. In satul Mano­­leasa - Volovăț, raionul Să­­veni, și în majoritatea cir­cumscripțiilor electorale din comuna Vama - Cîmpulung și din satul Roșiori comuna Ră­­chiți — raionul Botoșani, a­­acest obiectiv a și fost rea­lizat. Celelalte biblioteci, —­ cu puține excepții — se apro­pie de realizarea lui. Nu întâmplător s-au obținut rezultate bune în munca bi­bliotecilor. încă de la înce­putul acestui an, secția regio­nală de învățămînt și biblio­teca regională Suceava și-au îndreptat atenția spre întări­rea muncii de îndrumare me­todică a bibliotecilor și au urmărit îndeaproape întrece­rea. Consfătuirile regionale cu bibliotecarii sătești au dez­bătut miezul problemelor mun­cii cu cartea. Schimbul de ex­periență organizat la biblio­teca sătească Vama (dețină­toarea, pentru a doua oară, a steagului de fruntașă pe re­giune) a dus la extinderea ce­lor mai bune metode de lu­cru. Pe baza unui plan spe­cial de acțiune, anul acesta asemenea schimburi de expe­riență vor mai avea loc și la alte biblioteci (Brăești — Dorohoi, Dolheștii Mari fost mult neglijată. G. A. — Fălticeni, Sulița — Botoșani, Arborea — Rădăuți­ avînd ca tematică îndeosebi problema metodelor de popularizare a cărților agrotehnice și știin­țifice Zilele trecute, biblioteca re­gională a trimis bibliotecilor sătești un instructaj („Nici o casă fără cititor“) care îm­părtășește tuturor biblioteca­rilor realizările din regiune și le dă indicații pentru îm­bunătățirea muncii în viitor. Cu toate că nu reușește să cuprindă toate aspectele esen­țiale ale concursului, acest instructaj scris este o inițiati­vă bună. El constituie doar începutul unei informări perio­dice și sistematice a bibliote­cilor asupra aspectelor con­crete ale întrecerii. Este sar­cina bibliotecii regionale ca, în preocupările ei metodice să acorde mai multă atenție muncii cu cartea în bibliotecile din colțurile roșii ale G.A.C., unde pînă în pre­zent îndrumarea cititului și îndrumarea bibliotecarilor Școală nouă în cătun Ani de-a rîndul, copiii din cătunul Balaban, comuna Hi­­lișeu, raionul Dorohoi, erau nevoiți să meargă la școală, în satul Cloșca, cale de vreo 3 km. Cu puțin timp în urmă, ță­ranii muncitori din acest că­tun au hotărît să constru­iască, cu posibilități proprii un local de școală. In acest scop s-a consti­tuit și un comitet de iniția­tivă în frunte cu deputatul Constantin Bortă și din care fac parte țărani vrednici gospodari ca Dumitru Pom­și­pas, Dumitru Balan, Sur­mei Ion, Ursuleanu Cons­tantin și alții. Hotărîți să transpună în viață hotărîrea lor, locuito­rii din cătunul Balaban au și confecționat 1.600 chir­pici, au extras și transpor­­tat voluntar cantitatea de 10 m.c. piatră pentru funda­ție precum și 10 m.c. mate­rial lemnos. Curînd vor în­cepe lucrările de construc­ție pentru ca în această toamnă noul local de școa­lă care va avea două săli de clasă și cancelarie să fie dat în folosință. a Nr. 3266 Roadela consfătuirilor de producție la ü. I. L Poprița (urmare din pag. l-a)­ măsuri tehnico - organizato­rice luate în urma consfă­tuirii de producție și anu­me: reducerea la strictul ne­cesar a consumului de ma­teriale tehnice, ca: uleiuri, sîmmă etc. Această economie se oglindește în scăderea­ prețului de cost în trimes­trul I cu 1 la sută față de plan. Un deosebit dru îmbunătățirea interes pen­procesu­lui de producție îl manifes­tă mecanicul Sabie Dragoș* de la fabrica Sadova, rete­­zătorul Coca Ioan Rațiu* din depozitul de bușteni, ga­teristul Ionel Teodor, strun­garul Rusu Vasile și alții, care de fiecare dată ridică în consfătuirile de producție probleme importante. Ca urmare a propunerii făcute de tov. Sabie Dragoș, de a se îngriji în mai buni condițiuni utilajele, la fabri­ca Sadova, au fost eliminate complect stagnările în pro­ducție din cauza nefuncțio­­nării utilajelor. La consfătuiri se fac și alte propuneri interesante« Așa de pildă, la ultima cons­­fătuire s-a discutat mult a­­supra protecției și securită­ții muncii, muncitorii luîn­­du-și angajamentul să res­pecte întru totul normele existente. Consfătuirile de produc­ție au dus la îmbunătățirea disciplinei în muncă și la în­deplinirea ritmică a tuturor indicilor de plan. Rezultatele bune obținute pînă în prezent, la U.I.S. Pojorîta, ca urmare a cons­fătuirilor de producție, i-au determinat pe conducătorii întreprinderii să acorde toa­tă atenția acestui mijloc e­­ficace de răspîndire a meto­delor bune și de îmbunătă­țire a procesului de produc­ție, iar pe de altă parte, au sprijinit încrederea muncito­rilor care participă mai ac­tiv la buna desfășurare a consfătuirilor." Coresp. A. IGNATESCU, Orar nepotrivit Consumatorii care vin la cofetăria din Suceava găsesc un bogat sortiment de prăji­turi și al­te produse zaharoase. Tot aici, în zilele mai căldu­roase, sînt puse la dispoziția publicului consumator răco­ritoare și înghețată Atît ca­litatea produselor cît și fe­lul de deservire satisfac oa­recum cerințele consumatori­lor. Considerăm însă că pro­gramul de funcționare al a­­cestei unități este nepotrivit cu orariul de vară. Cofetăria este deschisă între orele 6.30 —22.00. Ținînd seama că la orele 22.00 circulă încă mul­­­ți cetățeni, este de dorit ca­ orariul de funcționare a cofe­­­tăriei să fie prelungit măcar pînă la ora 23. E o cerință justă și T.A.P.L.-ul are dato­­­ria să studieze posibilitatea rezolvării ei în mod favorabil. Și pentru că e vorba de cofe­tăria din Suceava, ecoul consumatorilor ne facem solici­­tind personalului de acolo să acorde o atenție mai mare­­ curățeniei meselor, aspectu­lui general în local. Răcoritoare... calde Acum e vremea cînd res­ponsa­bilii chioșcurilor ali­mentare sînt mult vizitați de către consumatorii de ră­coritoare. Dacă la orice chioșc alimentar se găsesc can­tități indestul­ătoare de răco­ritoare, aceste răcoritoare — oricît de ridicol ar părea — sunt totuși.. calde. Cauza e cunoscută: apa gazoasă sau apa ghiață minerală nepăstrate la nu pot fi niciodată reci... mai ales vara. Deși în­ Suceava se găsește gheață în cantități suficiente. La chioșcurile alimentare ea este puțin folosită. Și aceasta, spun gestionarii, pentru că prețul gheții este prea... «în­călzit“ și decît să-și micșore­­­­ze remiza, renun­ă să și-o pro­cure. Ce are de spus O­ C.L.-Ali­­mentara ?,

Next