Zori Noi, iulie 1958 (Anul 11, nr. 3291-3317)
1958-07-01 / nr. 3291
m ma £ MÉrÍÁmMa Sărbătoare în satele raionului Fălticeni Festivalul culturii și sportului, a stîrnit un viu interes în rîndul tuturor cetățenilor din satele raionului Fălticeni. Dornici de a-și asigura condiții bune pentru desfășurarea activităților din cadrul festivalului, tinerii din sate, la îndemnul organizațiilor de bază U. T. M., au amenajat prin muncă voluntară 27 terenuri de fotbal, 36 terenuri de volei și alte baze și instalații sportive ca: terenuri de oină, piste cu obstacole, gropi de sărituri etc. Pentru dotarea formațiilor artistice și a colectivelor sportive cu materialele necesare, sfaturile populare comunale au alocat din fonduri extrabugetare, suma de 322.000 lei. Comitetele comunale U. T. M., în colaborare cu căminele culturale, sub conducerea comitetelor comunale de partid, au reușit să mărească numărul formațiilor artistice, prin crearea a peste 30 formații noi, pe lângă cele 158 existente. Comisia raională de organizare a festivalului a trimis la sate un număr de 20 echipe sportive din oraș, de la colectivele „Foresta“, „I. C. Frimu“, „Horticola” și altele care au - - -------jucat cu echipele locale. In vederea desfășurării festivalurilor, toate comunele și satele raionului au fost sărbătoresc pavoazate. La Rișca și Dolhești, la Baian (unde cu această ocazie s-a inaugurat și noul sediu al căminului cultural), la Huși, la Bănești, și în alte sate din raion, deschideriea festivalului a constituit o adevărată sărbătoare. Semnificativ este faptul că în comune au venit cu această ocazie și delegați din raioanele xemplu, la vecine, De e Rîșca, au venit peste 100 muncitori de la S.M.T. Pașcani. Numărul mare, de peste 5.000 tineri, care au participat la întrecerile sportive organizate pînă acum , în cadrul festivalului, precum și numărul mare de cetățeni tineri și vîrstnici veniți să asiste, dovedesc cît de atrăgătoare sînt astfel de manifestări. Prima parte a festivalurilor comunale s-a sfîrșit. Tinerii din raionul Fălticeni sînt hotărîți ca la fazele următoare să participe în număr mai mare și mai bine pregătiți. VASILE PATRAU CEANU secretar al comitetului raional U. T. iM. Fălticeni. PE SCURT De curînd a avut loc la casa raională de cultură din Botoșani un spectacol de estradă, dat cu concursul colectivului de teatru în limba idiș și a cercului de balet de la casa de cultură. Spectacolul s-a bucurat de un mare succes. Sala de festivități a casei de cultură devenise neîncăpătoare. Pentru pregătirea acestui spectacol, s-a depus o muncă stăruitoare. Este demn de remarcat felul cum au reușit să interpreteze rolurile, în scenetele după textele de Pereț și Steinberg, tovarășii Iancu Segal și Moscu Ghizela. Nu mai puțin au fost aplaudați și micii artiști în prezentarea dansurilor „Grădinarii“ și „Dansul florilor“. CorespTERINEANU ★ Tinerii din comuna Romînești, raionul Trușești, au inițiat o serie de acțiuni frumoase în cadrul festivalului culturii și sportului. Astfel, ei și-au organizat o echipă de cor compusă din 40 persoane, care în prezent se pregătește de zor pentru faza intercomunală. In această echipă activează în afară de tineri țărani, oameni vîrstnici și intelectuali. In cadrul festivalului se țin o serie de conferințe pe teme internaționale, de popularizare a științei, sau cu caracter agricol. Recent, profesorul de științe naturale Leiteniuc Constantin, a ținut conferința „Hrănirea plantelor și aplicarea îngrășămintelor chimice“, la care au participat un număr mare de țărani muncitori. PRIN MUNCA VOLUNTARA g in orele lor libere, •ute'fy X: ‘Miștii de La basa de ati- x § laje a întreprinderii „Lupkta pentru pace“ din Dororohoi, amenajează prinx <| muncă voluntară locul ^ X din fața atelierului me- X 4 canic. 'x k IN CLIȘEU: Un grup X x de tineri, aranjînă ron ^ ăourile cu flori din fața k X atelierului mecanic. k t7~t------:=^SE5Vga,: ZORI NO I In legătură cu conferința sindicală mondială a muncitorilor agricoli și forestieri Anul acesta, între 16—19 octombrie, va avea loc la București cea de-a 11-a Conferință sindicală mondială a muncitorilor agricoli și forestieri. Sesiunea Biroului Executiv al Uniunii Internaționale a sindicatelor muncitorilor agricoli și forestieri care a avut loc la Praga a adoptat tezele conferinței și ordinea de zi. La conferință se va discuta raportul asupra activității Uniunii pentru întărirea unității oamenilor muncii în lupta pentru îmbunătățirea salariilor și asigurărilor sociale, pentru drepturi sindicale și pentru îmbunătățirea condițiilor de viață la sate, pentru dezarmare și pace în lumea întreagă. Va fi prezentat de asemenea un raport privind unitatea oamenilor muncii de pe plantații în lupta împotriva dominației monopolurilor străine, pentru independență națională, pentru cucerirea și lărgirea drepturilor economice și sociale, pentru libertate și progres. Totodată vor fi alese noile organe de conducere ale Uniunii Internaționale a sindicatelor muncitorilor agricoli și forestieri. Comitetul Central al muncitorilor din agricultură Sindicatului și silvicultură a R. P. Romîne a întocmit un plan de măsuri pentru întîmpinarea conferinței. (Agerpres). Un nou lăcaș de cultură Lucrările de construcție al căminului cultural din Vorniceni, raionul săveni, se află într-un stadiu avansat. Pînă acum au fost ridicate zidurile, s-a executat centura de beton, au început lucrările la șarpanta acoperișului și finisajul interiorului. Locuitorii comunei se străduiesc ca sediul căminului cultural să fie dat în folosință în cinstea zilei de 23 August. Pe șantierul viitoarei stații de preparare a manganului (urmare din pag.la) de producție. Astfel, paralel cu lucrările de pe șantier, a fost mărită sursei energetice capacitatea instalate local. De asemeni, in prezent se execută lucrări de dezvelire pe șantierele miniere, pentru a asigura rezerve sărace în minereu necesare stației. Instalațiile sanitare, alimentarea cu apă potabilă și industrială — condiție de bază a noii construcții — sunt și ele probleme în curse , rezolvare. In anul 1958, cînd stația va intra în funcțiune, vom putea trece la schimbarea metodelor de exploatare în mine și se va înregistra o simțitoare creștere a productivității muncii pe șantiere, iar manganul ăornean va avea mai bune însușiri calitative. Și ceva despre oamenii șantierului. Desigur că despre dulgherul Dionisie Balint, despre fierarul betonist Constantin Țușcaru, săpătorii Manoil Terăea Mihai sau Gheorghe, Chirilă Spiridon merită să se scrie la ziar. Munca lor anonimă, plină de însuflețire, cum ar fi de pildă cea a dulgher Julich Bálint, care a pregătit cofrajul pentru 300 m. p. beton într-un timp foarte scurt, poate fi dată drept pildă. Merită a fi menționat și proiectul celor două blocuri a cite 4 apartamente ce vor fi construite în vecinătate pentru familiile personalului care va deservi stația. ANDREI VALEANU ★ O wm o o DUPĂ 40 DE ANI DE ACTIVITATE Cadrele didactice de la cele 7 școli din comuna Zvorîștea au sărbătorit de curină împlinirea a 40 de ani de activitate didactică și 60 de ani de viață a învățătorului comunist Haralambie Sfichie la școala din satul Buda. La ședința festivă a luat parte tov. Rotaru Mircea, delegatul comitetului sindical raional Dorohoi al muncitorilor din învățămînt și cultură — fost elev al școlii din satul Buda — comuna Zvorîștea. De asemenea la festivitate au luat parte și reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Cu această ocazie, au luat cuvîntul mulți învățători și profesori care au vorbit despre activitatea didactică și social - culturală a învățătorului Haralambie Sfichi și l-au felicitat pentru succesele obținute. Foști elevi ai învățătorului Haralambie Sfichi sînt astăzi ingineri și medici, învățători, ofițeri superiori etc. Sărbătoritul a luat cuvântul și a aus calde mulțumiri partidului, tovarășilor lui de muncă, angajindu-se totodatât să depună toate forțele lui pentru cultura Uzarea maselor de țărani și pentru instruirea și educarea fiilor lor. Coresp. I. VASILICA ... sfaturile populare comunale Dolhasca și Liteni, din raionul Fălticeni, s-ar îngriji de curățirea și desfundarea șanțurilor de pe marginea șoselei raionale care trece prin satele Poiana Răftivanului și Corni ? Atunci apa provenită din ploi s-ar colecta în aceste șanțuri, iar ogoarele țăranilor muncitori ar fi ferite de inundații. ... felcerul Bulat Constantin din satul Borolea, comuna Frănești, raionul Săveni, ar acorda mai multă atenție asistenței medico-sanitare a cetățenilor ? In acest fel, țăranii muncitori nu ar mai fi nevoiți să plece pentru orice tratament medical la spitalul din Săveni. ...conducerea cooperativei de consum Verești, raionul Suceava, ar lua măsuri împotriva gestionarei Ana Bosînceanu de la magazinul din satul Bursuceni, care manifestă o comportare nejustă față de consumatori, nu respectă orarul de funcționare a magazinului și uneori obișnuiește să vîndă mărfuri cu suprapreț ? Așa s-a întîmplat cu tov. Anghelul lor medie, care, pentru o lămîie în greutate de 45— 50 grame, a dat galionarei 2 lei. Nr.ML Aprovizionarea cu legume și zarzavaturi în orașul Suceava (urmare din pag. I-a) permanență proaspete și aranjate cu gust. Din păcate însă nu peste tot e la fel. Există o serie de lipsuri la baza cărora nu stau cauzele obiective, așa cum le invocă conducerea Aprozarului în răspunsul trimis redacției pe marginea anchetei publicate, ciexistența lor se datorește neglijenței și nepăsării de care dau dovadă uneori chiar conducătorii Aprozarului. In nenumărate rînduri s-a observat că multe gospodine ocolesc chioșcurile nr. 3 și 4, (responsabili tov. Ion Iiciuc și Gh. Matei), pentru că nu le place cum se face deservirea la aceste unități. Gestionarii respectivi servesc în condițiuni neigienice, legumele sunt lăsate în soare și se vestejesc, tejgheaua este în permanență murdară. Același lucru se petrece și la unitatea nr. 2, (responsabil tov. Iacob Chichișan). Despre aceste probleme răspunsul conducerii O. C. L. A-prozar nu pomenește nici un cuvînt. Lipsuri se manifestă și în aprovizionarea unităților de alimentație publică. Este inexplicabil de ce acum, din minimalul restaurantelor și bufetelor lipsesc salatele de castraveți, salatele de vinete, roșii etc. Ba mai mult, lipsesc mmîncăruri preparate cu cartofi noi. De această situație nu sunt străini conducătorii Aprozarului și ai T.A.F.L.-ului. Serviciul de aprovizionare a T.A.P.L. nu întocmește notele de comandă cu 24 ore înainte, iar cei de la Aprozar livrează uneori mărfuri de calitate necorespunzâtoare care, pe drept cuvînt, sînt respinse de către recepționeri. In consecință, T.A.P.L.-U1 este nevoit uneori să-și procure o parte din legume și zarzavaturi de pe piața liberă, ceea ce mărește prețul de cost al produselor. Regiunea Suceava are condiții bune pentru frărirea producției de legume și zarzavaturi. Aprovizionarea orașului depinde însă de felul cum se organizează munca de achiziție. In prezent, sortimentul produselor este încă sărac. In unitățile de desfacere trebuie aduse mai vinete, ardei, iar multe roșii, lucrătorii care răspund de recepționarea produselor de la furnizori, au datoria să refuze mărfurile de proastă calitate. Conducerea Aprozarului trebuie să combată tendința unor lucrători de a muni ci superficial, să tragă la răspundere acele persoane care nu înțeleg să satisfacă în mai bune condițiuni cerințele oamenilor muncii. Este bine ca în scopul imbunătățirii muncii și extinnderii celor mai bune metode folosite de vînzătorii fruntași, să se organizeze schimburi de experiență, consultații, consfătuiri. Există de fapt foarte multe mijloacaj de a îmbunătăți activitatea Aprozarului. Ele trebuie căutate, studiate și aplicate in practică. SERICICULTOREI »IN STROESTH Jefuitorii primesc Au fost complectate ultimele piese la dosar. Sentința a rămas definitivă, neschimbată. Hotărîrea justă a instanței judecătorești corespunde intereselor statului, dorinței unanime a oamenilor muncii, care urăsc și disprețuiesc pe acei ce fură din avutul obștesc. Jeau pe banca acuzaților stădoi cetățeni. Ascultau acuzațiile și răspundeau la întrebările puse. Sunt doi foști salariați la Ageracoop Dorohoi: Șt. Balan și Ștefan Constantin. Tovarășii lor de muncă aveau încredere în ei, deoarece se dovediseră într-un timp a fi buni muncitori. Dar, tot tovarășii lor le-au descoperit intențiile și faptele de răufăcători. Având în primire cantități importante de furaje pentru hrana porcilor, în mintea celor doi salariați a încolțit o idee dăunătoare, care i-a dus la fapte necinstite: au început să sustragă din furaje, ceea ce a avut repercursiuni asupra creșterii animalelor îngrășătoriei de porci a Ageracoopului, și asupra îndeplinirii sarcinilor economice ale unității respective. Oameni cinstiți i-au descoperit și i-au dat pe mina justiției. Pentru furt din avutul obștesc, ei au fost condamnați la câte 3 ani închisoare corecțională. Sunt doi oameni care au pierdut sentimentul cinstei și al datoriei, care au nesocotit încrederea ce le-a fost acordată, însușindu-și din bunul obștesc. Și ei și-au primit pedeapsa meritată. Oamenii muncii pătrunși de dragoste fierbinte pentru avutul poporului, ajută organele miliției să-i descopere pe infractori. Intr-una din zile s-au prezentat la moara Unirea“ din Broscăuți cetățenii Gh. Chelaru și Gh. Maxim din Ibănești - Dorohoi. După ce au măcinat și au început să încarce oamenii care erau de sacii, față, au observat că aceștia încarcă doi saci cu făina de grîu din uiumul morii. Prinși asupra faptului și dați pe mina justiției, hoții n-au putut tăgădui. Instanța i-a condamnat pentru delictul de furt din avutul obștesc la cîte doi ani închisoare corecțională. Pedeapsa dată acestora ,este privită cu deosebită satisfacție de țăranii muncitori din partea locului. ^r Locuitorii din satul Stînca, comuna Zvorîștea, și-au îndreptat mînia spre faptele comise de fostul gestionar de la magazinul cooperatist, numitul Constantin Macoveiciuc. In sat există magazin creat ca urmare a cerințelor țăranilor muncitori. Magazinul a fost și este aprovizionat tot mai taine. Dar din cauza lipsei vigilență și de control, vunurile obștești au încăput pe mîini rele. Gestionarul necinstit și-a însușit prin delapidare aproape 22.000 lei. Fapta sa nu a rămas nepedepsită. Tribunalul popular raional Dorohoi l-a condamnat la 6 ani închisoare corecțională. Sentințele pronunțate au un puternic rol educativ. Ele contribuie la ascuțirea vigilenței oamenilor muncii, apărători ai avutului obștesc, la demascarea și pedepsirea tuturor celor care lovesc în economia tării avutului obștesc în pedeapsa cuvenită ★ © . Vizitnd școala de 7 ani din comuna Stroești, rarionul Suceava, ai prilejul de a lua cunoștință despre creșterea viermilor de mătase, din ale căror gogoși se obțin firele de borangic. Învățătorii acestei școli au înființat o crescătorie” ", viermi de mătase unde fac cu elevii lecții practice. In același timp învățătorii popularizează în rîndul țăranilor muncitori, prin conferințe la căminul cultural, importanța economică a creșterii viermilor de mătase. IN DIN STINGĂ : Elevul Romanovschi Alexandru cai-ghid frunze de dud, hrana necesară viermilor de mătase. I » CLIȘEUL DIN MIJLOC: Mîncăcioșilor viermi de l «ialse li se servește una din numeroasele „mese“. fiind IN CLIȘEUL DIN DREAPTA: Silvia Fărtăiș, urmă îndeaproape felul cum viermii de mătase își însușesc hrana. Foto-text D. VINTILA Cărți pentru școlari și pionieri CEI TREI FĂRĂ NOTA TREI de V. DRUGOV șî M. TOVAROVSKI Cartea, tradusă din limba rusă, aduce în fața cititorilor, întîmplările unor copii, care alcătuiesc o echipă de fotbal și, datorită unor antrenamente îndelungate și făcute cu multă seriozitate, precum și datorită respectării disciplinei necesare pentru a deveni buni fotbaliști reușesc să-și învingă toți adversarii. Fiind buni fotbaliști, eroii cărții nu se lasă mai prejoși nici la învățătură, menținîndu-se mereu in fruntea clasei. Cititorii se vor împreună cu eroii înveseli cărții, care trec printr-o sumedenie de întîmplări, care piau de care mai hazlii. MARIA SA PUIUL PĂDURII de M. SADOVEANU „Măria Sa Puiul Pădurii“ este istorisirea duioasei întimplări a doamnei Genoveva, prințesă de Brabant, care în urma unei nedrepte învinuiri a fost lăsată în mijlocul întunecatului codru; aici, luptînd cu tot felul de greutăți, doamna Genoveva și-a crescut copilul, apărinsebit de plăcută, du-l de jivinele codrilor, pînă în clipa fericitei revederi cu iubitul ei soț, Cornițele Sigfrid. Documentarea atentă, împletită cu binecunoscuta măiestrie artistică a maestrului Sadoveanu fac din această carte o lectură deo POVESTIRILE UNCHIULUI MEU de MARIN IORDA Volumul este alcătuit din unsprezece povestiri, vădind condeiul unui talentat povestitor. Tematic, cartea prezintă o mare varietate. De pildă, unele din povestiri preamăresc munca, izvor de bogăție și de mulțumire („Licuiind pe prichici“, „Cele șapte dorințe“), altele ilustrează ideea că „Unirea face puterea“ („Berbecii deștepți“ etc.) sau trezesc interesul pentru învățătură („Povestea scînteiatelor“ etc). Cartea este adresată școlarilor mici și este însoțită de ilustrații semnate de Panțu Stelian. V