Zori Noi, septembrie 1959 (Anul 12, nr. 3650-3675)

1959-09-01 / nr. 3650

PngTna 2-a în vederea deschiderii noului an școlar Pe întreg cuprinsul re­giunii noastre se fac în această perioadă intense pregătiri pentru deschide­rea noului an șc­olar. Co­piii oamenilor muncii din 66 de comune și sate, prin­tre care Marginea- raio­nul Rădăuți, Suharău, ra­ionul Darabani, Bunești, raionul Fălticeni, vor în­cepe acest an școlar In localuri noi, construite fie din fondul central al sta­tului, fie prin contribu­ția și munca voluntară a cetățenilor [UNK] Prin grija co­mitetelor executive ale sfaturilor populare. In majoritatea comunelor au fost create condiții din ce­le mai bune pentru des­fășurarea procesului de invătamint. Astfel, la ma­joritatea școlilor s-a asi­gurat combustibilul nece­sar, s-au efectuat repara­ții la 87 școli. Pentru mobilier nou și material didactic, l­ a bugetul sfatului alocat din popular regional suma de 4.400.000 lei. Anul aces­ta, numărul cadrelor di­dactice din regiune v­a crește cu 125 profesori și 40 de învățători. In vederea politehnizarii Invățamlntului, pe­ângă mai multe școli din re­giune, odată cu deschi­derea noului an școlar, vor lua ființă noi ateliere unde elevii vor avea po­sibilitatea să îmbine cu­noștințele predate în școa­lă cu activitatea practică. ZOR! NOI CARTEA - important mijloc de culturalizare a maselor Cartea ocupă un loc im­portant în munca de cultura­lizare a țăranilor muncitori. Conștient de acest lucru, co­lectivul bibliotecii noastre, a­­vînd sprijinul organizației de partid, s-a preocupat in per­manență de atragerea a cu­ mai mulți cititori, de popu­larizarea și răspîndirea cit mai largă a cârtii. Ca urma­re a muncii depuse, s-au ob­ținut o seamă de realizări demne de menționat. Mai întîi, trebuie să arăt că, de unde în anul 1953 bi­blioteca avea doar 2.566 de volume, astăzi ea cuprinde peste 7.000 de volume. Intre acestea, peste 4.300 sunt cărți de literatură beletristică, 1.200 cărți ideologice, 350 cărți agrozootehnice, 232 cărți de știință popularizată etc. Cum însă simpla existen­ță în bibliotecă a unui număr mare de cărți nu este sufi­­cientă pentru a avea și citi­tori, colectivul nostru a desfășurat o largă muncă de popularizare a cărții. Prin­tre metodele folosite în acest scop a fost și organizarea unor expoziții de cărți. Aces­te expoziții­ organizate în sala căminului veau o tematică culturală a­­precisă în legătură cu anumite eveni­mente sau acțiuni. Așa, de pildă, s-au organizat expo­ziții avînd ca temă campania însămînțărilor de primăvară, creșterea animalelor etc. De asemenea, au fost organiza­te expoziții și cu ocazia unor anumite evenimente cultura­le ca­­ Decada culturii și ar­tei bieloruse“ și altele. Cărțile noi apărute sunt popularizate la un panou care înfățișează coperțile acestora. Totodată, cărțile sunt popu­larizate prin discuții purtate cu cititorii cînd aceștia vin la bibliotecă. Ținerea periodică a unor recenzii a contribuit mult la popularizarea cărților. Re­cenziile asupra romane­or „Baltagul“ și „Setea“ — spre exemplu — au atras la biblio­tecă numeroși cititori. Foarte apreciate de cititori sînt însă serile literare pe care le organizează colecti­vul bibliotecii. La seara li­terară avînd ca temă, -Moș Ion Roată și Unirea“, de pil­dă, au participat peste 60 de oameni. Alte seri literare au avut ca temă -Lupta ță­rănimii în trecut pentru pă­­mint“, romanul -Mama“ de Gorki ș.a. Ca urmare a muncii de popularizare, numărul citito­rilor la bibliotecă a crescut mult. In acest an, biblioteca a înregistrat în fișele de evi­dență 550 cititori care au luat aproape 3.000 de diferi­te volume. Printre cititorii mai activi putem aminti pe țăranul muncitor Cojocâreanu Zaharia în vîrstă de peste 60 de ani, pe bătrînul Budaca Constantin, mare pasionat al operelor maestrului Sadovea­­nu și alții. Și tineri ca l­n­­gureanu Alexandrina, N­e­­gheș Nicolae ș.a., sunt citi­tori pasionați. Numeroși ti­neri au participat la concur­si „Iubiți cartea“. In preajma zilei de 23 August, apr­ope 40 din aceștia au primit insigna -Prieten al cărț­i­i In urma îndrumării dată de biroul organizației de partid, au fo­st organizate și 10 biblioteci de casă în c­i­­cumscripțiile cele mai înde­părtă­te. ION APALAGHIE responsabilul bibliotecii comuna Panaci- raionul din Vatra Dornei :«M»: Animalelor­­ cît mai multe furaje însilozate * Pentru asigurarea­­ pa­lcului de însilozare, colecti­viștii din Ciomîrtan, comu­­na Zamostea, raionul Siret, au luat măsuri din timp, con­struind un siloz cu o capaci­tate de 60 tone. De curînd, tind au constatat că vj­ura­­bul este tocmai bun de însi­­lozat, colectiviștii s-au a­pucat de treabă. In cîteva zil­e, datorită hărniciei cu care lucrat, întreaga suprafaț­­ă de porumb furajer a fost recoltată, plantele fiind trans­portate, tocate și însil­ozate In amestec cu trifoi. Rezul­tatul final al muncii lor: 60 tone furaje însilozate in bu­ne condițiuni. Coresp. V. D. IONESCO tsr Conducerile gospodării­lor colective din comuna A­dășeni, raionul Saveni, ma­nifestă o deosebită grijă pentru furajarea animalelor. Ceea ce stă acum, în atenția lor este însilozarea porumbu­lui Colectiviștii pun o mare bază pe nutrețurile murate, de avantajele cărora s-au convins pe deplin. Pînă în ziua de 28 august la cele 3 gospodării colecti­ve din comună se însiloza­­seră deja peste 550 tone po­rumb. Membrii G. A. C .Gheorghe Doja“ din satul Dimitrie Cantemir își înde­pliniseră planul la însilozări. Cele mai mari cantități de porumb însilozat le ar» G.A.G» »Olga Bancic“ din Adășeni — 250 tone. IV EDITURA POLITICA A apărut în limba romînă Numărul 9 pe 1959 al revistei „Probleme ale păcii și --------— soc“ In acest număr al revis­tei „Probleme ale păcii și socialismului“ sunt publi­cate articolele: -Cind popo­rul devine stăpin pe soar­ta sa" de N. Ceaușescu" •Premisele economice ale înaintării satului sovietic pe calea comunismului“ de A. Rumeanțev­ .Contradic­țiile economice din cadrul blocului anglo-american“ de J. Wiliamson: •Denatu­rările revizioniste ale te­oriei cooperației“ de A. Sat­tler. Rubrica "Popoarele războiul" cuprinde artico­li­lele: »Cu privire la carac­terul celui de-al doilea răz­­boi mondial" de E. Ba­zin, G. Deborin; »Adevărul des­ pre anul 1939“ de A. Nec­­rici, V. Truhanovski: »Pa­­cea nu se așteaptă, pacea se cucerește“ de J. Dienne; »Zece milioane de jertfe Intr-o singură generativă de A. Kuzin. Rubrica ,ln partidele ar­muniste și muncitorești­** conține un bogat material informativ cu privire activitatea unor partide fră­ța­rești. 1 Rubrica •Schimb de pă­reri“ cuprinde materiale cu privire la rolul burghe­ziei naționale In mișcarea de eliberare din tarile A­­siei, Africii și Amercii la­­tin­e. La rubrica •Cărți și re­viste“ sunt publicate arti­colele; »Realismul împo­triva absurdității masive“ de E. Brown; »Polonia pe fondul economiei mondia­le“ de D. Sokolov; »Istoria unei uzine“ de Șt­aan Stan; »Weg und Ziel — in­strument de luptă al co­muniștilor din Austria­“ di F. Strobl. Numărul 9 conține și note bibliografice. La »Scrisori și note“ aim publicate articolele: »In jurul evenimentelor din statul Kerala“ de D. Hant­­•Să fie anulată sentința ne­dreaptă"I Revista »Probleme ale păcii și socialismului“ ana­­te lunar In limbile alba­neză, bulgară, cehă, chi­neză, coreeana, franceză, germană, engleză, italia­nă, japoneză, mongo­ă, o­landeză, poloneză, romînă, rusă, spaniolă, suedeză, un­gară, vietnameză. E­xpoziție filatelic» Cercul filatelic "Ciprian Porumbescu" din orașul Su­ceava, in colaborare cu mu­zeul regional din localitate, a organizat de curînd o expo­ziție filatelică. Expoz­i­a, care a fost deschisă timp de 4 zile în clădirea muzeului, a fost vizitată de numeroși oa­meni ai muncii din orașul Su­ceava. Au fost mult apreciate de către vizitatori panourile cu timbre pe temele : "Priete­nia romîno - sovietică"­­„U.R.S.S. — azi“. ..Festivalu­rile mondiale ale tineretului" etc. Deschiderea acestei expozi­ții constituie o frumoasă rea­lizare a b­­ateriștilor din ora­șul Suceava. Coresp. A. CALANCEA Fruntaș în difuzarea cărții CIA­PULUNG (De la sub­­redacția voluntară a ziarului nostru). In acțiunea de difuzare a cărții în rindul tineretului din raion, Mih­ai Balota, lă­cătuș la Depoul C.F R. Gîm­­pulung-Est, a obținut rezul­tate demne de toată lauda Prin diferite mei de ca­ po,­l­­alizarea unor carți, organi­zarea de discuții cu tovară­șii de muncă asupra cărților citite etc., el a reușit să di­fuzeze cărți în valoare de 5.600 lei. Mulți dintre munci­torii complexului C­F­­R. Câmpullng-Est au fost ajutați să-și alcătuiască biblioteci personale cu un num­ro mare de cărți. V. VRANAU Nr. 3650 La noua stație de preparare a manganului (urmare din pag, l­a)­jor Floarea mi-a declarat: .S-a început, tovarășa Buha­­riuc, ca și mine de altfel, a rămas uimită de complexi­tatea instalaț­ei. Dar, trep­­tat, s-a ob­șnndt. In primul fina, eu i-am arătat cum funcționează mesele osci­lante, explicindu-i care este rolul lor in procesul de pre­par­are și concentrare a mi­nereului de mangan. Noi producem mai multe clase de minereu concentrat. La keraj se produc clasele 1­­ 3, 3 _­­ 5—9, 9—15, iar la me­sele oscilante se prepară mi­nereuri cu o granulație sub un milimetru. Cu ochiul l­ber ab.­a poți observa bobițeie de mangan, atit de mici sint, in curînd, se va deschide cursul de calificare. Tova­rășa Aurora va avea posibi­litatea să învețe și mai m­ult. Î n biroul inginerului Mir­­cea Leonte intră grăbit muncitorul de la elevato­rul principal. — Tovarășe inginer, nu-mi place* cum lucrează ciurul vibrator. Aud un țiru­t care îmi că­de bănuit, spuse o­­mul in grabă. Inginerul n-a mai stat pe Qindari. L-a chemat urgent pe maistrul Dumitru Duțu și to­t trei au urcat in grabă scările elevatorului. La o cer­cetare mai amănunțită, s-a const­­at că sitele de la du­ ? ul vibrator erau plesate.­­ Orginii stația, ordonă in­ginerul. O manevră de manetă, apăsare pe buton și uriașele­­ instalații au tăcut la coman­dă. Maistrul Dumitru Duțu a chemat urgent echipa de lăcătuși. Tovarășii Nicolae Buzilă, încercat montator, Petru Ivaniuc și Mihai Vij­cînschi s-au și prezentat la locul defecțiunii. — Ce ne facem tovarăși, că nu mai avem site cu ase­menea dimensiuni, trăgindu-și răsuflarea, spuse, mâ­­nceonerul care venise in fugă. — Cum? Nu mai sunt site?, Ce facem, tovarășe Duțu? —> grăi inginerul Leonte. — Singura soluț­i e <să modificăm cadrul ciurului și să montăm celelalte site care au dimensiuni mai mari. — O idee foarte bună, a­­probă inginerul. Ce-ar fi dacă l-am prelungi și l-am­ monta încă o sită? — Ar fi chiar foarte bine« De fapt, m-am­ gândit și eu, la asta răspunse maistrul. La 30 m­. înălțime, oamenii lucrau de zor. De sus, că­­­deau in mii de steluțe, sevi­­letle de foc. F­ecare secun­dă era folosită din plin. Păi la orele 22'munca continua, cu același zor. Pe fețele oa­­menilor curgeau broboane de sudoare. In sfirș­t, și ultimul șurub a fost prins. — Atențiunet Pornim sta­*­utat și la o comandă, a început deodată să dubu­e toată insta­lația. Ciurul funcționa de rg­in­une. La stație au sosit și conducătorii Intrepr­iderii miniere. Inginerul Mircea Buzilă, directorul întreprin­derii, și inginerul șef Emilian Antonesei, i-au felicitat pe harnicii muncitori care in luptă cu secundele, au reușit nu numai să înlăture defi­­­c­ența produsă, dar să aducă în același timp o îmbunătă­țire simțitoare funcționări elevatorului. Corul casei raionale de cultură „Vasile Alecsan­­dri’­’ din Siret In timpul prezentării unui spectacol pe scena Teatrului de noră „Eliberarea” din Suceava. V. DUMITRESCU IN RAIONUL TRUȘEȘTI Pregătirile pentru însămi­nțările de toamnă trebuie In raionul Trușești, raion cu agricultura rară, s-a terminat cooperativ s­­tre ierișul păioaselor, iar acum, colecti­viștii și țăranii muncitori în­tovărășiți au început o nouă bătălie, aceea de a asigura o bază trainică recoltei viitoa­re.­­­­ Experiența anilor trecuți i-a convins pe țăranii munci­tori că obținerea unor recol­te bogate la grîu, orz etc. depinde în mare măsură și de felul cum sînt pregătite și executate însămînțările de toamnă. Faptul că toamna trecută întovărășiții din co­muna Dobîrceni au întîrziat cu semănatul griului, a făcut ca anul acesta ei să aibă pier­deri de recoltă. Colectiviștii din Mihălășeni, care au se­mănat griul în prima jumă­tate a lunii septembrie, au ob­­ținut cîte 500—600 kg. gri­! la hectar mai mult decît în­tovărășiți­ din Durnești- Ritmul arăturilor de vară nu-i pe măsura posibilităților Se știe că buna pregătire a terenului are o mare influen­ță asupra producției cereale­lor de toamnă. De aceea, este necesar ca arătura grîu să fie făcută cît pentru mai repede după recoltarea plan­tei premergătoare. Solul tre­buie să fie bine fărîmițat și îngrășat, îndrumați și spri­jiniți de organele agricole raionale, colectiviștii și ță­ranii întovărășiți din raionul Trușești, avînd ajutorul SMT- urilor Dîngeni și Albești, dar folosind și atelajele proprii, au reușit ca pînă în prezent să execute arături de vară pe suprafața de aproape 9.000 ha. Gospodăriile agricole co­lective din comunele Tru­șești, Mihălășeni, Socrujeni, Todireni și Romînești, sunt deservite de către care bri­găzi permanente ale celor două S.M..T.-uri din au executat arături de raion, vară pe întreaga suprafață culti­vată vara aceasta cu păioase. In aceste unități socialiste, pe tarlalele cultivate cu plan­te care s-au recoltat timpu­riu, pînă la 10 septembrie se va însămînța atît griul cît și orzul. Fruntași la executarea arăturilor de vară sînt și în­­tovarășiții din comunele Ri­­piceni, Trușești, Movila­­ Rup­tă, Răuseni, Dîngeni și altele. Totuși, în raionul Trușești, unde trebuiesc executate a­­rături de vară pe suprafața de 18.000 ha., ritmul execu­tării acestor lucrări nu se desfășoară pe măsura posibi­lităților existente. SM­T-­­urile Dîngeni și Albești sunt înzestrate cu tractoare și ma­șini agricole dintre cele mai moderne și au posibilitatea ca, într-un timp scurt, să fa­că arături pe o mare supra­față de teren. Conducerile acestor stațiuni însă nu asi­gură folosirea la maximum a capacității de lucru a trac­toarelor. E drept, aceste uni­tăți au îndeplinit planul în campania de vară, dar, dacă se organiza lucrul în două schimburi la toate tractoare­­le, s-ar fi putut ca în aceeași perioadă de timp să se exe­cute un volum mult mai ma­re de lucrări. In multe comune din raio­nul Trușești nu se folosesc la arături și atelajele proprii ale întovărășiților. Acest fapt a făcut ca, în comuna Dur­­nești, bunăoară, din 1.400 ha, să se are doar 380 ha. De asemenea, și în comunele Hlipiceni, Santa­­ Mare, Rîn­­ghilești și altele s-au luat alături de vară pe efec­su­prafețe foarte mici. Mai multă atenție pregătirii semințelor In toamna anului trecut, în unele comune din raionul Trușești, însămînțările de toamnă au întîrziat din cau­ză că sămînța nu a fost a­­dunată și pregătită din timp. Ami acesta, s-a reușit ca să­mînța să se adune direct de pe arie, în majoritatea înto­vărășirilor agricole. Astfel,­­în 2.560 tone sămînța — cît este necesară întovărășirilor agricole din raion, s-au a­­dunat și depozitat în maga­zii 2.100 tone. întovărășirile din comunele Călărași, So­crujeni, Rău­seni, Hlipiceni etc., au adunat de la alte în­treaga cantitate de sămînță. In comunele Dobîrceni și Movila - Ruptă această lu­crare însă nu s-a făcut. Deși însămînțările bat la u­­șă, în raionul Trușești se constată totuși o slabă preo­cupare pentru asigurarea unor semințe de bună calita­te. Dacă la gospodăriile co­lective a existat preocupare pentru oprirea celor mai bu­ne boabe pentru sămînță, probele pentru analiza de la­borator încă nu s-au trimis. In comunele Movila - Ruptă, Lunca, Rînghilești, Trușești și altele, tr­oarele nu au fost duse la aici în timpul treie­­rișului, pentru condiționatul semințelor, iar acum, de ase­menea, ele stau nefolosite. In comunele Todireni și Tru­șești se află trioare și selec­toare defecte­ iar de repara­rea lor nu se ocupă nimeni. Toate acestea au făcut ca din cele 2.100 tone sămînță să se condiționeze pînă acum doar 254 tone. Întovărășirile agricole din raionul Trușești trebuie să schimbe la bazele de recep­ție 1.100 tone sămînță, dar pînă în prezent n-au schim­bat decît 354 tone. Pentru tratarea seminței, la U.R.C.C. Trușești există o cantitate suficientă de sub­stanțe antimălurice, dar pînă acum U.R.C.C-ul nu a dis­tribuit aceste substanțe la cooperativele sătești. Despre semănători și îngrășăminte Semănatul griului cu ma­șina aduce după sine mari sporuri de recoltă. Conduce­rile stațiunilor de mașini și tractoare Dîngeni și s-au preocupat și au Albești repa­rat din vreme toate semăna­­torile existente. In multe comune, pentru executarea la timp a semănatului se vor folosi și semănătorile cu tra­­­țiune animală. Dar starea de funcționare a acestora nu cunoscută de către secția a­­­­gricolă raională, de către sfa­tul popular raional. La Iu­­rești, 6 semănători stau a­­runcate, unele din ele fiind stricate. Semănători care ne­cesită reparații găsești și in comunele Trușești, Ștefănești etc. Gunoiul de grajd, atît de necesar pentru sporirea ferti­lității solului, este aruncat la marginea șanțurilor, iar teh­nicienii agronomi de la mine stau nepăsători și co­nu îndr­um­ea­ză întovărășiții să transporte gunoiul de grajd pe cîmp. Insămînțatul pe tarlale mari sporește recolta Anul trecut in multe comu­ne din raionul Trușești mai însămînțat griul în s­a o­goare răzlețite, din care cau­ză nu s-au putut aplica toate regulile agrotehnice. Produc­ția obținută de pe aceste o­­goare a fost mai mică. Pen­tru a înlătura acest neajuns, încă din primăvară, comitetul raional de partid și sfatul popular raional au luat mă­suri în vederea comasării te­renurilor pentru însămînțări­le de toamnă. Convinși că însămînțatul în tarlale mari duce la obținerea de recolte bogate, întovărășiții, în adu­nări generale, au hotărît ca toamna aceasta să însămîn­­țeze toate păioasele în tar­lale mari. Tehnicienii secției agricole au sprijinit concret conducerile întovărășirilor în fixarea tarlalelor. De aseme­nea, gospodăriile agricole co­lective nou înființate primesc acum un prețios ajutor din partea tehnicienilor secției a­­gricole raionale, în comasa­rea și organizarea terenuri­lor destinate însămînțărilor cerealelor de toamnă și a ce­lorlalte culturi. In raionul Trușești, grăbi­rea ritmului arăturilor prin folosirea tuturor mijloacelor (tractoarelor, atelajelor), pu­nerea în funcțiune a trioare­­lor, semănătorilor, schimba­rea la bazele de recepție a seminței necorespunzătoare, vor face ca pregătirile pentru însămînțările de toamnă să se termine în zilele ce urmează, iar însămînțările să poată începe la timpul op­tim. M. BORZA grăbite ☆ In­cadrat­­ dameniul o­ficial ce-l întreprinde prin­ regiunea noastră> Teatrul de stat »Victor Ion Popa“ din Birlad, prezintă in ziua de 11 septembrie a.c., orele 17-30 in­sula »Ciprian Porumbes­­­cu“ din orașul Suceava, co­media in trei acte »Take, Ianke și Ion Popa. Cadir“ de Victor Regia artistică este semnată de Aurel Cer­­bu. ☆ Cooperativa »Tehnolemn“ din orașul Botoșani a deschis de cur­rnd, pe strada »Calea Națională“ nr. 170 din loca­litate, un centru de primire a comenzilor și desf­ace­re obiectelor tapițate de lucră­a­torii acestei cooperative. Ei execută lucrări de tapițer­e la mobile și auto. ☆ Teatrul evreiesc de stat din București va prezenta in ziua de 10 septembrie a.e.1 orele 20-30, în sala cinema­tografului „Popular“ din ora­ș­șul Fălticeni, comedia „Her­­șale Dubrouner“ (Get ments in taifi) piesă în 3 acte — 4 tablouri de Jacob Gordin. •Pr­in scopul înlesnirii vi­zitării focurilor pitorești din țară de către oamenii mun­cii, s-au luat măsuri pentru reducerea de la 0,3 lei pe km. la 0,15 lei pe km. a cos­­­tului biletului de călătorie cu autobusele I.R.T.A. grupurile de persoane pentru din întreprindea și instituții care, pleacă in excursiis

Next