Zori Noi, octombrie 1959 (Anul 12, nr. 3676-3702)

1959-10-14 / nr. 3687

» 2-n­etium**La881*aPeBS ¥*B^ FĂLTICENI ȘIRET In cadrul Lunii prieteniei romîno - sovietice, în orașul Fălticeni au loc numeroase manifestări cultural - artisti­ce. Printre acestea se nu­­­mără și conferința ținută de­­ tov Ion Tudose, președinte al sfatului popular orășe­nesc, despre :Realizările pri­­­mului an al septenalului“­. Conferința a avut loc sîmbă­­tă 16 octombrie ax­, la Casa raională de cultură din Făl­ticeni, în fața a numeroși oameni ai muncii. După con­ferință a urmat un bogat pro­gram artistic, prezentat de formațiile artistice ale școlii medii nr. 1 din localitate și căminului cultural din co­­m­una Hîrtop. „Rolul femeii în construi­rea comunismului în U­RSS“ — este titlul conferinței ex­pusă de tovarășa Ștefania Vi­zireanu, secretară a comite­tului raional al femeilor. Formații artistice ale Spita­lului de copii din Siret au prezentat, apoi, un intere­sant program artistic. / SUCEAVA In aceste zile, numeroși oa­meni ai muncii se opresc în fața expoziției deschisă luni, 12 octombrie ax. de Consi­liul regional A­ R­ S.U­S. Expoziția este intitulată «Aspecte ale dezvoltării în­dustriei grele în U.R.S.S. în anii septenalului“­ ♦ [UNK]M .....—-----------------­ Cărți care vor Lunii prieteniei Cu prilejul­ desfășurării Lunii prieteniei romîno-so­­vietice, editurile vor scoa­te, pe lângă volumele apă­rute recent, numeroase alte lucrări de literatură, ar­tă, știință și tehnică, tra­duse din limba rusă. Astfel, printre lucrările care vor apare în dome­niul literaturii politice se numără : volumul 38 din Operele lui V. I- Lenin «Despre tineret“, »Articole și cuvîntări“, de P. A. Dzerjinski și altele. Editura de stat pentru Literatură și Artă, va edi- apare în cadrul romîno-sovietice la la rîndul ei o seamă de volume de beletristică ale scriitorilor ruși și so­vietici. Printre acestea a­­mintim volumul IX din o­­perele lui A. P. Cehov, „însemnările unui parti­zan“ de P­ Ignatov, „Cînd se unesc rîurile“ de P. Kă­trovca, „Omul își schim­pierea“ de B. lasen­­ski, „Versuri alese“ de M. Aligher, „Poezii și poeme“ de S. Esenin, „Articole a­­lese“ de B. Asafiev, „Sku­­tarevski“ de L. Leonov, volumul II din „Studii“ de V. StasiV etc. 105 ani de la nașterea compozitorului OPRIM PORUMBESCU Se împlinesc 105 ani de la nașterea lui C­orian Po­­rumbe­scu, creatorul primei operete romînești, despre care C. Morariu, un bun prieten și coleg al fon­ de studii superioare, scria că avea o „dragoste fierbinte și simțire aducă pentru tot ce e bine, frumos și nobil". Cel către avea să devină unul din cei mai mari ar­­tiști ai țării noastre s­a născut la s­pat­ele Sucevii, la 14 octombrie 1854. Tatăl său, Iraclie Porumbescu, a fost un aprig susținător al ideilor înaintate ale pașop­tiștilor, un luptător pentru o viață mai bună a po­­porului. După o copilărie senină, petrecută la pipotele Su­cevii și mai apoi la Stupea (azi comuna Ciprian Po­rumbescu), nu e are posi­bilitatea să cunoască și să îndrăgească cîntecele și dansurile noastre populare. Ciprian este trimis la Su­ceava, pentru a studia l­a Gimnaziul superior grec­o­ ortodox de aici. In gimnaziului, cunoaște anii pe compozitorul Ștefan Nosie­­vici și leagă, totodată, o strînsă prietenie cu Grigo­­re Vindireu, vest­iul vătaf al lăutarilor suceveni, cel care „cinta cu aceeași vir­tuozitate și dansurile popu­lare romînești și „Car­­navalul din Veneția” de Paganini”. De la Suceava, Ciprian Porumbescu plea­­că la Cernăuți, unde își continuă studiile, avînd ca profesor pe eminentul pe­dagog muzical Isidor Vo­­robchievici. La Cernăuți, Po­rumbescu este membru al societății cultural-politice „Arboroasa”. Prin interme­diul acestei societăți, sta­­bilește legături cu elemen­tele înaintate ale intelec­tualității române, printre care D. Onciul, V. Alecsan­­dri și T. Cipariu, împreună dflectaă&n cu care luptă pentru do­­bândirea drepturilor româ­­­­ilor la autodeterminare, la eliberarea de sub jugul habsburgic. La Viena, unde își conti­­nuă studiile, Ciprian Po­rumb­escu trăiește ani de mari privațiuni materiale, dar și de maturizare consi­­derabilă a talentului său. Aici devine membru al so­cietății „Romin­a Juni” și publică acea renumită ,,Colecț­une de cintece so­ciale pentru studenții ro­­mîni”. ..Colecțiunea”, pu­blicată in 1880, întrunește 20 de cintece, cu adine ca­racter patriotic, mobiliza­tor, întors in țară, determinat de mizeria materială, Ci­­prian Porumbescu ocupă postul de profesor de mu­­zică la școlile centrale ro­­pline din Brașov. In acest oraș, el compune prima o­­peretă româneascâ, „Crai nou”, care, pe drept cu­­vînt, în epoca modernă a însemnat o nouă orien­­tare spre creația strins le­­gată de năzuințele poporu­­lui. Opereta, jucată ime­diat la Brașov, s-a bucurat de un imens succes, ceea ce i-a dat compozitorului, fie și pentru puțină vreme, liniștea sufletească de care avea atîta nev­o­e. Căci, după cum se știe, la 6 iu­­­nie 1883, tuberculoza, care-l rodea de mai mult timp, îi răpune, la vârsta numai de 29 de ani. Creatorul „Cra­ului nou", autor a peste 200 de lu­­crări muzicale,­­ printre care unele au flăcărate arme deven­i în­de luptă împotriva asupririi națio­­nale, iar pe melodia „Cintec de pr­iăvară“ s-a ridicat apoi acel „Marș de .,1 Mai” al patrioților re­­gali­ști. Ciprian Porumb­es­cu a rămas mereu v­u în sufletul poporului nostru ca un artist m­u­tant, ca­racterizat pr­ntr-un larg registru de expresii, speci, fie artiștilor legați de po­por. F. B. In anii puterii populare, la Dornești, raionul Rădăuți, a fost construită o m­are fabrică de prelucrare a inului­ Itt clișeu: vedere de la intrarea în fabrică. j £ ö­R­I­N & l Filmele saptaminii de la 12 la 18 octombrie Cinematograful „23 Au­gust” Suceava 12—16 octom­­brie, „Ultima aventură a lui Don Juan”, 17 octombrie „Koeiubei”, 18 octombrie, „Pentru 100.000 de mărci”. Cinematograful lui” Suceava 12—18 „Tineretu­octom­­brie „Ivan cel Groaznic“­­,e. 1. a I și II; Cinematograful ,7 Noiembrie“ Botoșani 13—18 octombrie „Dragoste pe note“; Cinematograful „30 Decembrie“ Botoșani 13-18 octombrie „Nevasta cintă”; Cinematograful meu ,10 Decembrie” Dorohoi 12—14 octombrie „Urmașii lui Kao”, 15—­18 octombrie „Oleko Dandici”; Cinematograful „23 August" Cîmpulung 12— 16 octombrie „Umbrela Sfîntului Petru“; 17-18 octom­brie „Pagini de vitejie”; Ci­­nematograful „M. Gorki” Cîmpulung 12—16 octombrie, „ Cîntecul matrozilor“. 17—13 octombrie „Taina lui Zems­kov“; Cinematograful „Lu­­mina“ Gura Humorului 15—18 octombrie „Pe drumu­rile României”; Cinema­to­graful „M. Gorki” Siret 15—18 octombrie „Mingea”; Cinematograful „7 Noiem­­brie Rădăuți 14—18 octom­­brie „Ivan Brovkin se în­soară“; Cinematograful „Uni­­rea“ Rădăuți 12-16 oct­omane „Căi greșite”, 17—18 octom­brie „Evadare cLn umbră“; Ci­nematogr­aful „Dorna” Vatra Dornei 15—18 octombrie „Pe drumurile României”; Cine­matograful „7 Noiembrie” Vama, 15—18 octombrie „Prima zi”; C­nematograful „Vasile Roaită” — Burdu­­jeni 15 — 18 octombrie „Campionul lunii“; Cinema­­tograful „Octombrie Roșu” Darabani 15 — 18 octomb­rie „Vraja dragostei”; Cinema­tograful „Mihail Emines­­cu” Moldovița 12—14 octom­brie „Lissy“, 15—18 octom­brie „Pavel Korceaghin”; Ci­­nematograful „Victoria” Tru­­șești 12—14 octombrie „Star­tul tinereții”, 15—18 octom­brie „Pe drumurile Romi­­niei“; Cinematograful „Mine­­rul” Iacobeni 12—14 octom­­brie „Acțiunea Sabia Teuto­nă”, 15—18 octombrie „Răs­fățatul”. O inițiativă bună SAVENI (De la subre­­dacția voluntară a ziarului nostru). Intr-o adunare genera­lă, comitetul organizației UT­M din clasa a IX-a de la Școala medie din Săveni a propus ca, pentru termi­narea străzii din comună, în timpul liber, să participe voluntar la muncă și utemiș­­tii de la această școală. Pro­punerea comitetului a fost pri­mită cu entuziasm de către elevii clasei respective. Și, în una din zilele trecute, în frunte cu dirigintele clasei a IX-a, prof. Ilie Ibănescu, peste 20 de utemiști au ieșit la muncă voluntară, contri­buind la amenajarea a circa 100 m.l. de stradă. Printre cei care s-au evidențiat în mod deosebit se numără u­­tomiștii Aurel Sîrbu, Vasile Onu, Ștefan Brici și alții. FLOREA MUMA in ultimii ani. In regiunea noastră, vinatul a luat o mare dezvoltare. , In clișeu: Casa de vînătoare „Cerbul“ din raionul Cîmpulung. Foto: D. VINTILAI Alegerile iai organizațiile de partid COMUNIȘTII AU CUVÎNTUL ’Atît darea de seamă cît și discuțiile s-au reient, în primul rirnd, la succesele ob­ținute în întreprindere în timp de un an, sub condu­cerea organizației de par­tid. Pe primele opt luni ala anului 1959, planul produc­ției globale a fost realizat în proporție de 102,4 la su­tă, iar planul producției m­amfă cu 102,2 la sută. Randamentul la cherestea a crescut la 65,92 la sută — cel mai înalt indice atins pînă acum în combinat. Productivitatea muncă a crescut cu 12 la sută, iar prețul de cost a scăzut cu 5 la sută. S-a scos în evi­dență creșterea rolului de conducător politic al orga­nizației de part­i, munca largă desfășurată de aceas­ta în rîndul muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor în s­opul mobilizării lor la in­­deplin­rea sarcinilor de pro­ducție. O mare parte d­e dezbateri s-au referit la îm­bunătățirea vieții interne de partid, la intens­ficarea mun­cii de educație comunistă a me­mbr­ilor și candidaților de partid. Participanții la discuții au vorbit cu vădită mân­­drie despre realizări Dar, ei n-au trecut cu vederea nici lipsurile, ci le-au dez­văluit cu curaj, criticînd prin­cipia, pe cei vinovați­ In adu­narea de dare de seamă și ale­­geri, comuniștii de la com­binatul forestier „Bern­at Andrei“ din Vatra Dornei, au dovedit prin combativi­tatea, pHn poziția lor par­tinică, principială, că fac cu adevărat parte din de­tașamentul de avangardă al clasei muncitoare. Dar, să le dăm cuvintul. — Noi — a spus, printre altele, comunistul Va­si­le Babiuc, muncitor la de po­­r,tul de cherestea — vorbim despre economii, despre rea­lizările pe care le-am ob­ținut pînă acum în această privința. Pentru a înde­pl­ii însă angajamentul luat­ pe întregul anu — economii în va­lare de 1.466 000 lei — trebuie să descoperim și să punem în valoare unor re­zerve interne. Să înlăturăm, în primul rînd, lis­pa de bani care se mai face. la­tă, de pildă, la investiți,. A fost construită o rampă care a costat mulți bani și a­­cum trebuie uărima­t, fiind prost amplasată. Nu se pu­tea avea în vedere acest lucru de la bun început ? Sau­ să luăm situația de la cantină. Aci lucrează, pen­tru că așa prevede schema, două femei de serviciu și patru funcționari. Deci, doi funcționari la un om care muncește efectiv. Poate că situația se prezintă la fel și in alte locuri de mun­că- Vedeți deci, posibilități necercetate și nefolosite pî­nă acum... — Vedem cu toții, tova­răși, că aprovizionarea cu materie primă se desfășoa­­ră d­estu de defectuos in ultima vreme și, dacă nu se iau măsuri din timp, aceas­ta ar putea să provoace neajunsuri în producție. In brigada noastră oamenii ne spun: voi sînteți comuniști și avem încrederea că o să rezolvați această problemă. Este de datoria noastră să răspundem încrederii mun­citorilor. Eu propun să se treacă, în pr­oiectul de ho­­tăriri al adunării, luarea de măsuri pentru îmbunătăți­rea neîntîrziată a aprovi­zionării combinatului cu materie primă. De aseme­nea, propun să se prevadă în­ proiectul de hotarîri și înființarea unei comisii care să întocmească o evidență clară a economii­or ce realizează pe­­ secții, pe ma­se șini și pe oameni în parte­.. Aceste cuvinte le-a spus comunistul Vasile Leicu, mu­ncitor la depozitul de bușteni. — Activitatea organiza­ției de partid — a spus comunistul Victor Ruscanu, depinde de felul cum mun­cesc membrii și candidații de partid. Noi ne mîndrim cu faptul că majoritatea co­muniștilor sînt fruntași in muncă, asemeni gateriștilor Potîngă Gheorg­he și Șușcă Toader, a circular­ stei Vă­­tafu Maria, a retezătorului­ Leicu V­aside, a cărătorului Babiuc Vasile și alții. Pen­tru a ne respecta însă an­gajamentele luate este ne­cesar ca toți comuniștii să fie exemplu în muncă, să arate celorlalți muncitori prin fapte cum trebuie să lucreze. Mă refer, de pil­dă, la tovarășul Ursu Ion, care conduce o brigadă de tineret la gatere. In bri­gada lui se manifestă in­disciplină, iar sarcinile de plan nu sunt îndeplinite în­totdeauna. Dumneata, to­varăș ! Ursu, ești în stare să vorbești și două ore în șe­dință, să spui vrute și ne­­vrute,­ dar cînd treci la treabă o lași mai... încet. Părăsești deseori mașina s te plimbi prin combinat, în­tocmești tot felul de pla­nuri și plănuiețe, dar numai de lucru nu-ți vezi. Cum dai dumneata, în calitate de comunist, exemplu ce­­lorla­ți muncitori ? Ca tova­rășul Ursu mai avem și alții. Noul birou al organi­­zației de bază va trebui să se ocupe mai îndeaproape, să-i ajute pe acești tova­răși iar, de va fi cazul, să-i tragem la răspundere. A vorbit apoi comunistul Ștefan Vecinschi­­. Progresul tehnic, pro­blemele noi care se ivesc zi de zi, cer din partea noastră o pregătire superi­­oară, ne impune să învățăm în permanență, să ne ridi­căm calificarea profesională, să ne in­sușim cît mai multe cunoștințe de cultură gene­­rală. Darea de seamă scăpat din vedere acest lu­­­cru. Or, participarea mun­citorilor noștri la cursurile de cultură generală este scăzută. Înșiși membrii bi­roului organizației de bază nu sunt exemplu în această priv­nță. Oare, tovarășii Coruntu, Bran și alții, nu au nevoie să învețe ? Sau dumneata, tovarășe Cas­me, în calitate de secretar al organizației de bază, crezi că poți să te mulțumești cu cunoștințele pe care le ai ? Te bizui pe experiență și pe mernone, tovarășe Ca­­sme, dar, un secretar de partid la nivelul combina­tului nostru, are multe pro­­bleme zilnice pe care nu le va rezolva cum trebuie decît învățînd continuu. De asemenea, trebuie criticat faptul că dintre membrii co­mitetului U.T.M., numai un singur tovarăș s-a înscris să urmeze la școală. Noul birou al organizației de ba­­­ză, să pună mai mult inte­res și în acest domeniu. ...Asemeni tovarășilor de mai sus, au vorbit și comu­niștii Mihai Bobei, Ion Ghiorțu, Forgaci Dionisie și alții. Comuniștii au do­vedit că simt pe umerii lor marea răspundere ce le revine pentru bunul mers al treburilor în întreprinde­re, pentru activitatea ei economică, pentru educația oamenilor. N. B. — Mergind a doua zi prin combinat, am auzit la rampa de bușteni, ur­mătoarea discuție: — Cam slabă aprovizio­narea cu bușteni... — Nici o grijă, ai să vezi de mîine. S-a discutat ieri problema la alegerile de partid. In aceeași zi, urcînd în sus spre Iacobeni, am vă­zut pe Bistrița o activita­te neobișnuită. L-am între­bat pe un țapinar ce se în­­tîmplă. — Facem pregătiri să dăm drumul la plute, spre combinat D. SIMICIUC Nr. 3687 ToV. Teodor Ciobanu, Ca­lea Națională nr­ 348, Bo­toșani, este profesor de con­ducere a tractoarelor la Șocate1 de mecanici agricoli din Botoșani. In această ca­litate, el are în primire un tractor pe care îl utilizează în orele de practică ce le face cu elevii. Pentru acest motiv, conducerea școlii îi reține, la plata salariului, garanția cuvenită, întreabă dacă această reținere este legală, sau niu, dat fiind că el e profesor și nu gestionar sau mînuitor de mărfuri. RĂSPUNS. Prin ordinul nr. 110, Ministerul Agricul­turii și Silviculturii a trans­mis unităților în subordine in­strucțiuni de aplicare a HCM 1918 din 10 decembrie 1957 privind introducerea ga­ranției materiale pentru mî­­nuitorii de mărfuri și valori. In art. 1 din aceste instruc­țiuni se precizează că „toți m­­înuitorii de valori materia­le sau bănești din întreprin­deri, instituții, organizații cooperatiste și ob­ștești au obligația depunerii unei garanții materiale“. La aliniatul III, al aceluiași ar­­ticol, se prevede că „angaja­tul care primește, păs­rează și eliberează b­unuri materiale, dar nu are funcția de ges­tionar, poartă răspunderea pentru bunurile de orice fel pe care le mînuiește". In cazul dvs., deci, ținînd seama de faptul că aveți în primire un bun pentru care răspundem­, reținerea garan­ției este legală-N- S. Darabani, întreabă dacă la trecerea de la o ca­tegorie la alta de salarizare, stagiul militar se socotește ca vechime în cîmpul mun­cii. RĂSPUNS . Potrivit in­strucțiunilor existente pri­vind completarea carnetelor de muncă, perioada stagiului militar se înregistrează, ea fiind considerată ca vechime în cîmpul muncii numai cu condițiunea dacă ce­ în cau­ză a fost în cîmpul muncii înainte de satisfacerea sta­t­giului militar. Pentru lărgirea cunoștințelor cultural-profesionale RĂDĂUȚI (De la subre­­dacția voluntară a ziarului nostru)­In acest an, s­ala S.R.S­ C. Rădăuți, subși­în colaborare cu consiliul sin­dical raional, organizează în întreprinderi și institu­ții lectorate. In cadrul aces­tora vor fi cuprinși sala­riați care nu sînt încadrați în alte forme de învățămin­t. Lectoratele au ca scop lărgi­rea cunoștințelor cultural­­profesionale ale oamenilor muncii. Pînă în prezent, în ra­ionul Rădăuți s-au organi­zat deja 4 lectorate — la Topitoria de la Dornești, I-I­L. Putna etc. Ș, TRANDAFIR

Next