Zori Noi, octombrie 1964 (Anul 17, nr. 5227-5253)
1964-10-14 / nr. 5238
Pagina a 2-a, ADUNĂRI DE DARE DE SEAMĂ ȘI ALEGERI IN ORGANIZAȚIILE DE PARTID împletind munca de cercetare cu cea de pregătire a cadrelor Lucrătorii Stațiunii experimentale pomicole din Fălticeni desfășoară o susținută activitate de cercetare științifică. In același timp, în cadrul stațiunii funcționează un centru școlar care pregătește cadre tehnice în diferite specialități. Tot aici, în ultimii ani, au fost școlarizați numeroși brigadieri horticoli din gospodăriile colective. Adunarea generală de dare ere seamă și alegeri a organizației de partid de aici, care a avut loc recent, a dezbătut temeinic activitatea desfășurată de către comuniști și întreg colectivul de lucrători al stațiunii în domeniul cercetării științifice, al formării cadrelor, precum și în ce privește dezvoltarea producției pomicole. Atît darea de seamă cit și comuniștii, în cuvîntul lor, au apreciat că, sub îndrumarea organizației de partid, lucrătorii din stațiune au obținut în perioada ce a trecut de la alegerile precedente și pînă acum rezultate bune. Astfel, în atenția cercetătorilor au stat mai multe probleme legate de cerințele imediate ale practicii din regiune ca : folosirea terenurilor în pantă, erodate, prin plantații pomiviticale ; agrotehnica livezilor pe roci și tinere, precum și probleme de perspectivă. De asemenea, s-a lărgit baza tehnico-materială a stațiunii. Subliniind rolul și contribuția organizației de partid în ce privește sprijinirea cercetării științifice, adunarea comuniștilor a criticat biroul organizației de bază și pe comuniștii din conducerea stațiunii pentru faptul că nu întotdeauna acordă grija necesari sectorului de cercetări. Mai mult decit atît, în perioada pe a trecut, consiliile științifice nu s-au ținut cu regularitate, conducerea stațiunii nu a manifestat destul interes pentru organizarea muncii științifice și pentru generalizarea în producție a rezultatelor pozitive dobîndite prin cercetări. Specialiștii din stațiune s-au deplasat rar în unitățile pe care le îndrumă. Față de această situație nici organizația de bază n-a întreprins măsurile cuvenite. O bună parte din darea de seamă și discuțiile comuniștilor s-au referit la grija ce există pentru pregătirea cadrelor. Prin munca desfășurată de organizația de partid în perioada ce a trecut de la alegerile precedente și pînă în prezent s-au obținut însemnate succese în îmbunătățirea activității instructiv-educative a elevilor. Pentru muncadesfășurată mulți profesori ca Parnia Pîrvan, Mihai Petru, Aurel Croitoru, Theodor Groza și alții au fost apreciați pentru conținutul științific bogat, bine orientat și legat de practică al lecțiilor pe care le-au predat elevilor și cursanților. Prin eforturile depuse de colectivul didactic și cercetători, atît în timpul orelor de clasă cit și de practică, comparativ cu anul anterior numărul de elevi cu note cuprinse între 5 și 6 a scăzut cu 15 la sută și, totodată a sporit numărul celor promovați. La aceasta a contribuit în bună măsură faptul că în cadrul cercului gogic ,s-au ținut, alături de pedalecții, numeroase referate cu caracter metodic sau științific care au dus la îmbogățirea continuă a cunoștințelor profesionale ale corpului didactic. Organizația de partid a orientat mai bine decât în anii trecuți activitatea cadrelor didactice și a organizațiilor U.T.M. pe clase către folosirea unor forme eficiente în educația comunistă a elevilor. Conținutul științific al lecțiilor, inițierea unor interesante acțiuni cu filmul și cartea, ținerea cu regularitate a informărilor politice, participarea la diferite concursuri au creat posibilitatea ca elevii să se pregătească mai temeinic, să-și lărgească orizontul politic și cultural pentru a deveni cadre de nădejde ale agriculturii socialiste. In același timp adunarea a criticat o seamă de deficiențe ce s-au manifestat în desfășurarea practicii elevilor, folosirea lor la unele lucrări neprevăzute în graficele de practică etc. De asemenea, a reieșit că colectivul de conducere al stațiunii nu s-a ocupat în permanență cu grijă de pregătirea brigadierilor hortiviticoli, sarcină de mare răspundere ce i-a fost încredințată. Astfel, la seria care a fost școlarizată în anul trecut, nu s-au ținut cu regularitate lecțiile teoretice planificate, iar uneori aceștia au efectuat lucrări nelegate de scopul pentru care au fost trimiși în stațiune. Pentru îmbunătățirea continuă a muncii de partid, adunarea generală a comuniștilor a adoptat o hotărâre. Printre altele, se prevede crearea unor condiții mai bune pentru executarea experiențelor, îmbunătățirea continuă a procesului instructiv-educativ în școală, precum și alte măsuri. Noul birou ales, toți membrii și candidații de partid vor trebui să muncească cu perseverență, antrenînd pe toți lucrătorii din stațiune la traducerea în viață a măsurilor adoptate. I. MAXIMILC Prezentă activă în viata școlii Participînd la adunarea de dare de seamă și alegeri în organizația de bază de la Școala medie nr. 1 „Ștefan cel Mare" din Suceava, mi-am dat seama că aici s-a desfășurat de către Comuniști o vastă și entuziastă muncă. Iar roadele s-au concretizat în faptul că în anul de învățămînt trecut, 94,5 la sută dintre elevii claselor I—IV și 92 la sută dintre elevii claselor VIII—XI au promovat. Toți elevii înscriși și-au trecut examenul de maturitate. La unele obiecte, peste jumătate din numărul elevilor au primit note între 7 și 10. Darea de seamă prezentată și discuțiile purtate de către comuniștii Alexandru Obadă, Valeria Săveanu, Sarmiza Sumanaru au arătat că biroul organizației de bază a avut în toată această perioadă o prezență activă în viața școlii, încă de la începutul anului școlar, un membru și colectiv format dintre candidați de partid a studiat probleme legate de nivelul științific al predării lecțiilor, de îmbinarea strînsă a problemelor teoretice cu problemele practice, de întărirea legăturii dintre școală și la nivelul științific al lecțiilor, caraibe. Pe baza studiului, biroul litatea lucrărilor de laborator, organizației, de bază a.,mobilizat a., crescut numărul, elevilor cu întregul colectiv de cadre din note bune.Comuniștii Haim Rimer, Valeria Săveanu, Ileana Burlacu și alții au primit un sprijin prețios din partea biroului organizației de partid în tot timpul anului școlar, ceea ce a dus la situarea claselor la care au fost diriginți, pe locuri fruntașe. Nu-i mai puțin adevărat că în activitatea biroului au existat și unele lipsuri, legate îndeosebi de munca științifică a cadrelor didactice, generalizarea experienței pozitive din munca unor profesori și învățători, organizarea schimburilor de experiență etc. hotărîrea adoptată de adunat la etice la o temeinică pregătire ideologică și profesională — condiție esențială în asigurarea unui învățămînt de calitate, a unei înalte munci educative. Biroul organizației de bază nu s-a limitat doar la atît. Tovarășii Haim Rimer, Ileana Burlacu, Ilarie Zahariciuc și alții au arătat în cuvîntul lor că la sfârșitul trimestrului I situația la învățătură a elevilor nu era dintre cele mai bune. La indicația biroului organizației de bază, conducerea școlii a analizat această situație intr-un consiliu pedagogic. Cu acest prilej, comuniștii au luat poziție combativă față de propriile lor lipsuri și au propus măsuri concrete de îmbunătățire a muncii. Adunarea generală care a avut loc după încheierea primului trimestru, precum și cea în care s-a analizat problema mediocrității au constituit prologul unor progrese vizibile în activitatea de instruire și educare a elevilor, în următoarele trimestre. S-a îmbunătățit mult top de dare de seamă și alegeri va duce la ridicarea procesului instructiv-educativ la înălțimea sarcinilor trasate de partid. ★n încheierea lucrărilor adunării, comuniștii au ales noul birou al organizației de bază. Ca secretar a fost realeasa tovarășa Elfira Nicolaev. GH. JAUCA DIONISIACĂ (Urmare din pagina I-a), capul nostru. Pămînt rău, nisipos. Nu se făcea pe el decît „părul porcului“ și scaieți voinicești. Ce și-au zis oamenii : „Hai și-om pune aici vie !“. Acum îl vedeți cum arată ! Intr-adevăr, peisajul e plin de optimism- Corzile lungi ale viii atîrnă pînă la pămînt sub povara strugurilor. Se răsfață aici, în soarele dulce a toamnei, strugurii mari, bătuți, ai Haroburgului, Muscatului Ottonel, Rieslingului și Aligoteului. Boabele mari, negre sau aurii, parcă au închis inele tăriile și lumina soarelui. — Via ne aduce destule bucurii, continuă brigadierul. Anul trecut am avut contractat cu Vinalcoplul de la Botoșani 11 vagoane și cu Agera coopul alte 4 vagoane de struguri. Am scos frumoase parale, în afară de vinul ce l-am făcut noi și l-am împărțit colectiviștilor. Și gîndiți-vă venit că zecile de mii primite ai de pe pămînturi pe care nu creșteau, cum vă spuneam, decît „părul porcului“. Privirii butucii încărcați de roade și parcă în urechi ne sună susurul domol al mustului limpede și dulce, ce curge în budapa enormă sau brrborositul butoiului din fundul cramei. Prin vie, colectiviștii adună în coșuri bogățiile toamnei. Sînt aici și oameni mai vîrstnici ca Gh. Bejenaru, Mihai Matei, Ioan Bîrsan sau Gh Anghel și femei ca Rica Inssett, ori Aurica Coroamă, lingă care umblă neastâmpărați tinerii Elena Cojoearu, Veronica Anton și Gheorghe Budacă. Culesul strugurilor e o sărbătoare a tuturor viratelor, concurată aici la Sulița doar de pescarii din vale care întind năvodul uriaș și aduc în bărci crapii și șalăii din adîncuri. ’n tur după-amiezile toamnei sapare toropit de căldura tîrzie a acestor zile senine. Trecem pe ulițe și ne amintim de o povestire a lui Sadoveanu care vorbea de făcutul vinului la noi, la Moldova. Ritualul acesta nu s-a schimbat, după cum uita tradiționala ospitalitate moldovenească nu este cu nimic dezmințită. O ulcică cu must dulce sau cu „tulburel“ ce pișcă limba o confirmă și astăzi mai în toate satele unde se adună în butoaie rodul bogat al pămîntului. De dimineața și pînă seara, oamenii umblă ca furnicile să culeagă strugurii, să strângă porumbul, să pregătească recoltele anului viitor. Toamna și-a întins „haina ei cu trenă lungă, de culoarea vîntului“, departe, peste câmpuri, le- A început să fiarbă vipul. Pride veselie după un an de muncă. Și sărbătorile colectiviste nu sînt cu nimic mai prejos de anticele „dionisii“ și nu neam mira deloc să-l vedem într-o zi la Sulița pe Bachus în persoană cu toiagul l|r împodobit cu iederă și purtînd cunună de viță pe cap. Deși, după cum spuneam la început, n-am reușit să-l găsesc nici pe Cheleș, nici în via „Ciubotarului“ nici la cramă. L F ZORI NOI In vitrinele librăriilor: POP SIMION Triunghiul, roman, Editura pentru literatură, 1964, 316 pagini Alegîndu-și eroii dintre minerii bazinului maramureșean, romanul lui Pop Simion dezbate probleme de etică socialistă. Conflictul dramatic scoate în evidență afirmarea conștiinței de tip nou care se opune individualismului și egoismului. POPESCU ROMEO Zile și nopți pe șantier. Editura tineretului, 1964, 128 p. (Colecția „Patria noastră“). Scrisă sub formă de jurnal, cartea oferă istoria primului an din viața șantierului Combinatului chimic din Craiova. Aparținând unui tînăr maistru, constructor al impunătorului, obiectiv industrial, însemnările surprind tumultul, ritmul și entuziasmul specifice marilor șantiere de pe cuprinsul patriei. BARBU H.IE. Focul. Editura științifică 1964, 78 p. (Colecția „Mari descoperiri“). Publicată sub egida Consiliului pentru răspîndirea cunoștințelor cultural-științifice, broșura înfățișează, pe înțelesul tuturor, tabloul multiplelor utilizări ale jocului — această mare descoperire a omului — rolul pe care l-a avut în dezvoltarea tehnicii și în progresul omenirii. GHERILEIH. Soarele și viața pe pământ. Editura tineretului 1964, 130 p. (Colecția „Știința învinge"). Lucrarea prezintă cele mai esențiale date științifice despre soare. Arătînd drumul parcurs de omenire de la legendă la știință, autorul scoate in evidență și influența razelor solare asupra vieții pe pămînt. Soții Ciotu, operatori fruntași la cinematograful „Doina“ din Vatra Dornei. Pregătiri pentru deschiderea învățămîntului agrozootehnic In cinând la G.A.S. Sipet, raionul Rădăuți, se vor deschide cursurile învățămîntului agrozootehnic de masă de trei ani. La aceste cursuri vor participa peste 40 îngrijitori de animale din cadrul gospodăriei. In prezent pregătirile sunt în toi, se amenajează sala de clasă, s-au procurat manualele, precum și un bogat material documentar. Majoritatea cursanților și-au mai procurat cărți de specialitate, iar unii dintre ei au și început lectura acestora. Coresp. O. ZUS Nf. S238 Filmele zilei Cinematograful „23 August"* Suceava : Aventura de la miezul nopții ; Cinematograful „Tineretului"’ Suceava : Pășesc prin Moscova ; Cinematograful „Burdujeni" Suceava : Gangsteri și filantropi ; Cinematograful „16 Februarie“ Suceava : Feriga de aur ; Cinematograful „7 Noiembrie" Botoșani : Viață particulară ; Cinematograful „7 Noiembrie“ Rădăuți : Cei 7 magnifici ; Cinematograful „Unirea“ Rădăuți: Lumea mare a celor mici ; Cinematograful „1 Mai Fălticeni: A dispărut o navă; Cinematograful „Popular“ Fălticeni: Comoara din lacul de argint ; Cinematograful „Tineretului" Derohoi : Dragoste la zero grade ; Cinematograful „30 Decembrie" Dorohoi: Rîul Negru ; Cinematograful „23 August“ Cimpulung : Liturghia de la miezul nopții ; Cinematograful „Luceafărul “ Cimpulung : Pisica de mare ; Cinematograful „Dorna" Dornei : Brațul nedrept al Vatra legii ; Cinematograful „Lumina" Gura Humorului : Golful Elena ; Cinematograful „Patria" Săveni: Kaloján ; Cinematograful „Șiretul" Șiret : Domnișoara Barbă Albastră ; Cinematograful „11 Iunie" Sosea : Ah, acest tineret ! Redacția nu răspunde de eventualele modificări în programare. LA CĂMINELE CULTURALE. __ Stadiul pregătirilor pentru perioada de iarnă Construcția căminului cultural din comuna Satu Mare, raionul Rădăuți, a fost terminată în acest an. Este o clădire modernă, pentru care s-au cheltuit 295.000 lei, iar colectiviștii au prestat sute de ore de muncă pentru folos obștesc. Pînă mai zilele trecute, pentru perioada de iarnă fuseseră procurate 3.000 kg. de lemne și urma ca stocul de combustibil să fie completat în zilele următoare. Dar aici mai există o serie de deficiențe care trebuie remediate in cel mai scurt timp. Astfel, recepția căminului cultural încă nu fusese făcută, din care cauză activitatea culturală nu se poate desfășura normal. Tot din acest motiv nu se pot proba nici p sobele. Mai mult chiar, unele lucrări de finisare nu au fost încă terminate, iar pe acoperiș, în locul unde s-a făcut legătura la rețeaua electrică, apa pătrunde în pod, făcând posibile unele stricăciuni. I.G.O. Rădăuți trebuie să termine neîntârziat lucrările pe care le mai are și să se treacă la recepția localului. La căminele culturale din Frătăuții Noi și Vicovul de Jos, comitetele executive ale sfaturilor populare respective s-au îngrijit din timp de procurarea combustibilului, de repararea și curățenia localurilor. Dar la Frătăuții Noi trebuie urgentată numirea directorului de cămin cultural, care să ia pregătirea temeinică a treacă activității culturale pe timp de iarnă. Alta este însă situația la căminul cultural din Mihăileni, raionul Dorohoi. Aici există o sală de spectacole care a fost propusă pentru demolare în anul viitor, cînd s-a hotărît să înceapă construirea unui nou cămin cultural. Dar, pînă atunci, activitatea urmează să se desfășoare și în această sală care, cu cîteva mici reparații, servi în perioada de iarnă, poate trebuie puse ochiurile de geam care , lipsesc, reparată ușa și, în general, să existe mai multă grijă pentru curățenia acestei săli. Bine a procedat comitetul executiv al Sfatului popular comunal din Zvoriștea, care a luat din timp măsuri pentru repararea și amenajarea cămii în domeniul muncii culturale, bunii gospodari se îngrijesc de pregătirile pentru întîmpinarea sezonului rece. Ca multe dintre căminele culturale din regiunea noastră, preocuparea pentru asigurarea condițiilor de activitate pe perioada de iarnă a stat și stă în atenția organizațiilor de partid, a comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale și a consiliilor de conducere. Pentru a consemna stadiul acestor pregătiri am întreprins un raid la cîteva cămine culturale din raioanele Rădăuți, Dorohoi, Fălticeni și Gura Humorului. Iată, pe scurt, constatările făcutenului cultural, asigurînd totodată combustibilul pentru întreaga perioadă de iarnă. Și la căminul cultural din Boroaia — centru, raionul Fălticeni, pregătirea bazei materiale a activității ce se va desfășura pe timp de iarnă a stat în centrul atenției comitetului executiv al sfatului popular comunal și a consiliului de conducere. Aici, localul a fost văruit, s-a făcut curățenie, au fost verificate sursele de încălzire și iluminat, s-au procurat cantitățile necesare de combustibil. La fel au fost pregătite din vreme și căminele culturale sătești Moișa, Ciulești și Săcuța. La căminul cultural din Forăști (director, Ion Murariu) s-au procurat, de asemenea, lemnele necesare încălzirii localului și, fiindcă aici nu există lumină electrică, s-a asigurat căminul cu lămpi și petrol. Dar curățenia lasă de dorit, există geamuri sparte care trebuie înlocuite și sunt necesare unele reparații interioare. Un fapt negativ este și acela că, de la data de 7 iulie, (cu excepția manifestărilor organizate în cinstea zilei de 23 August) evidența zilnică arată că la căminul cultural nu s-a mai organizat nici o acțiune culturaleducativă sau artistică. Așa ftiict lucrurile, comitetul executiv al sfatului popular comunal și Comitetul raional pentru cultură și artă Fălticeni trebuie să ia măsuri pentru activizarea consiliului de conducere de la acest cămin cultural. La Ciumulești, singura pregătire care s-a făcut este asigurarea cu lemne. In rest nu se pot spune cuvinte de laudă pentru curățenia din clădirea căminului cultural și nici despre activitatea desfășurată aici în ultima vreme. La căminul cultural din Ilișești, raionul Gura Humorului, am găsit însă clădirea proaspăt văruită, geamurile curate și combustiblui asigurat. Se știe că iarna, la căminul cultural, trebuie organizate zilnic activități variate, bogate în conținut. In prezent, ne aflăm în perioada întocmirii planurilor de activitate pe tot timpul iernii. De felul cum consiliile de conducere se vor îngriji de asigurarea bazei materiale a acestor lăcașuri de cultură, va depinde și activitatea ce urmează să se desfășoare aici. După cum s-a văzut din rîndurile de mai sus, în cele mai multe locuri există preocupare pentru amenajarea și aprovizionarea cu combustibil a căminelor culturale. In alte localități, însă, aceste pregătiri se tărăgănează. Dar timpul nu stă pe loc. Reparația acoperișurilor, a ușilor și ferestrelor, asigurarea cu sobe care să funcționeze normal, procurarea combustibilului și verificarea surselor de lumină, iată cîteva din sarcinile de strictă actualitate care stau in fața consiliilor de conducere ale căminelor culturale din regiune. Avînd asigurate aceste premize și un plan de muncă concret, bogat în manifestări cultural-educative și artistice, în perioada care urmează poate și trebuie să se desfășoare o intensă și eficace activitate. GFORGETA f fr- C MIHAIL IONESCU Însemnări AUGURII BELȘUGULUI migen n-ancoraseră lanurile și nici cromaticile ilustrații ale toamnei n-apucaseră să ajungă pe meleagurile Dorohoiului cînd mecanizatorii gospodăriei de stat „Progresul“ prinseră să acopere umerii bronzați ai miriștilor golașe cu șiragurile negre ale brazdelor. Singurii care mai rămăseseră „în spatele frontului", doar pentru cîteva clipe, spre a pune la punct atelierul mecanic, erau mecanicii de întreținere: comuniștii Gheorghe Coșman, Ion Saucențianu, Petru Fantaziu și Vasile Adumitroaie, pe care aveam să-i întîlnesc ln mijlocul brigăzilor unde fuseseră repartizați. — Orzul l-am însămânțat de mult, ii bate tutul acum, in cîteva zile, dacă vremea nu ne-o sta împotrivă, terminăm și cu insămințatul griului. In drum spre largul ogoarelor, directorul gospodăriei, tovarășul Constantin Răițeanu, binevoi să mă pună la curent cu tot ce întreprinsese pentru buna reușită a campaniei . — Conducerea gospodăriei repartizat sarcini precise fiecăarei brigăzi, fiecărui mecanizator in parte. Totul se desfășoară conform planului nostru operativ. Inginerul mecanic Ion Cîrstei are răspunderea bunei funcționări a mașinilor, inginerii Gheorghe Prahoveanu, Filaret Pădureanu și Gheorghe Caras — șeful secției Șendriceni — dirijarea mașinilor și agregatelor. Cu eli trei gospodăresc rămasej se in urmă. Ne apropiem de ogoarele brune peste care semănătorile își revărsau sămînța belșugului recoltelor viitoare. In urma lor inginerul șef al gospodăriei, tovarășul Gheorghe Puiu, însoțit de inginerii Prahoveanu și Pădureanu, măsurau cu semănăturilor ruleta adincimea După ce făcură asemenea cîteva sondaje se retraseră către marginea tarlalei pe care o jalonaseră cu citeva clipe mai înainte. — In felul acesta asigurăm însămiințarea uniformă a capetelor, evităm mersul in gol al mașinilor, ne spuse tov. Puiu. Tot în acest scop noi am reglat patinele semănătorilor la intervale de 12.5 cm. Experiența dobîndită și condițiile pedoclimatice pe care ni le oferă zona noastră ne-au determinat să acordăm prioritate culturii griului pentru care preconizăm în anul viitor o producție de peste 2 000 kg. grîu la hectar. De altfel am luat toate măsurile în acest sens. Și spunînd acestea, sărim docarul care urma să-l ducă spre celelalte tarlale pe la care trecuse doar cu cîteva ore mai înainte. s-o luarăm pe urmă, pengă lanurile de porumb care-și sloboziseră deja roadele. Tovarășul Răileanu continuă : — Anul acesta am mers pe linia compactizării însămințate cu grîu, tarlalelor Măsura luată ne va ajuta să evităm timpii neproductivi, să reducem cheltuielile de transport, înlesnindu-ne aplicarea întrutotul a agrotehnicii griului de toamnă. Am poposit cîteva clipe pe tarlaua unde lucra brigada lui moș Trifan Lăcătușu. — Nimic deosebit! — raportă cu promptitudine brigadierul. Același răspuns avea să ne întâmpine și la brigada condusă de candidata de partid Maria Adochiței și cea condusă de brigadierul Vasile Zamosteanu pe care-i aflasem in plin iureș Fiecare dintre ei, insă, țintise să ne vorbească in cuvintele cele mai alese despre vrednicia comuniștilor Dumitru Amariei, Ion Atănăsoaie, Clement Macovei, Vasile Crușinschi, Octav Radu și despre ceilalți mecanizatori : Ion Balan, Victor Amarandei, Ion Daniliuc, Marin Miron, Gheorghe Stusu, Mihai Bidileac care își depășeau cu regularitate norma zilnică de lucru, efectuau lucrări de calitate. Pînă joi pregătiseră de acum 85 la sută din terenurile destinate înmâmutărilor de toamnă S și stăteau bine și cu semănatuleara, care se lăsase pe negîndite, scotea semănătorile la drum. Tractoarele continuau să are, să deschidă drum belșugului recoltei viitoare, pe care cei de la „Progresul" și-l întrezăresc de pe acum robust și darnic, precum ș-i vrerea. O. TEMNEANU