Zori Noi, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7189)

1971-01-13 / nr. 7173

ZORI NOI SI PAGINA 2 Pentru un autobuz de Mără­­șești, așteptat în ziua de 5 ia­nuarie a.c., între orele 10,30 — 12,25, în stația Tipografiei, pe un ger de minus 9 grade C, ne-am ales cu un car de nervi. Am avut, însă, prilejul să fim martori oculari la defilarea, în grup, a autobuzelor 1 și 3, la intervale de cîte 20 de minute, să auzim cum strănuta și ge­mea din toate încheieturile motorul unui alt autobuz ră­mas în pană în fața comple­xului bancar, să-i invidiem pe șoferii și taxatorii autobuzelor care treceau prin stație cu vîn­­tul, fără nici un pasager, cu destinația capăt de linie. Am mai văzut cum se închid și se deschid ușile autobuzelor, impulsionate de pumnii pasa­gerilor, cum rămîn bătrînii și copiii pe trotuar pentru că măria - sa, șoferul, se grăbește să recupereze timpul irosit cine știe pe unde, am compă­timit sistemul de accelerație al motoarelor, silite să-și dea „sufletul" la fiecare pornire, și așa mai departe. Pentru autobuzul așteptat 115 minute am telefonat la în­treprinderea ce organizează, dirijează și „se zbate" pentru buna desfășurare a transportu­lui în comun în municipiul Su­ceava, întrebăm : — Cîți oameni conduc acti­vitatea de transport ? — 27­­ vine răspunsul șefu­lui serviciului plan - salariza­re. Apoi, notăm precizarea : a­­ceștia alcătuiesc ceea ce nu­mim conducere tehnică de ex­ploatare — 4, apoi 3 revizori tehnici, 10 impiegați, 10 con­trolori de bilete. Secția numă­ră mult mai mulți salariați. — Cîți ? îl întrebăm, ulte­rior, pe șeful secției. — 114 șoferi și 133 taxatori. — Cîte autobuze numără parcul întreprinderii ? conti­nuăm investigația. — 69, din care circulă, în medie, 48—52 în fiecare zi. — După un grafic, bineîn­țeles. — Incontestabil. Ultimul este supus, la ora actuală, unor perfecționări menite să conso­lideze saltul (!) făcut de resor­tul transport în contextul di­verselor activități prestate de întreprinderea noastră. Fără a contrazice, aici, re­plica primită, solicităm o ulti­mă precizare. — S-a hotărît suspendarea curselor, la anumite ore din zi, pe anume trasee ? — Nu. Atunci ? Atunci stăm în sta­ții cîte 115 minute în aștepta­rea unui autobuz, înghețăm în frig, pierdem timp prețios, sîn­­tem la discreția unor oameni care fac foarte puțin pentru a-și îndeplini obligațiile profe­sionale. Sesizăm, propunem măsuri, ne manifestăm indig­narea. Și rămînem cu atît. Pe de altă parte, la I.G.D. Suceava s-a instaurat și dăi­nuie automulțumirea, satisfac­ția. Se compară secția trans­port cu altele care merg, din­­totdeauna, și mai prost, se „servesc“ argumente pledînd pentru aprecieri elogioase. A­­dică, fiecare cu optica lui. Că­lătorul cu exigența justificată a climatului productiv și so­cial al zilelor noastre, I.G.D. cu indiferența. Ne îngăduim să propunem celor care tutelează activitatea întreprinderii următorul ex­periment, menit să pună de acord cererea și oferta într-a­­cest important sector al vieții urbane, să garanteze lucidita­te modului de abordare a problemelor la I.G.O. , toți factorii cu atribuții de orga­nizare în activitatea întreprin­derii să circule o lună de zile cu autobuzele unității. După aceea să le auzim părerea. Fie chiar exprimată și în coloanele ziarului. MARIA FLOREA P.S. Pentru a nu se reproșa că prezentele rînduri au ca su­port o situație întîmplătoare : un tovarăș care s-a întors de la București în ziua de 7 ia­nuarie a.c. ne informează că a așteptat mai bine de o oră, în gara Suceava Nord, un auto­buz. A ajuns acasă după o oră și 20 de minute de la sosirea trenului. In aceeași zi, un citi­tor al ziarului nostru s-a pre­zentat la redacție cu un arti­col — ce va fi publicat — prin care salariații unităților indus­triale din lunca Sucevei își ex­primă nemulțumirea în legătu­ră cu felul cum se desfășoară transportul lor la și de la ser­viciu. PENTRU UN AUTOBUZ AȘTEPTAT 115 MINUTE... r Peisaj de iarnă Foto : D. VINTU ■­I­L. contra punct VELEITĂȚI. Traian Navrea se afla în delegație la Siret. Timp de 8 ore a „muncit" intens la restaurantul local, dînd in­dicații foarte precise ospătarului cum să-l servească o­­perativ și. . . masiv. Fiind atins puternic de morbul be­ției, la un moment dat și-a descoperit veleități de . . . hoț de buzunare. Și-a experimentat talentul pe portmo­­neul unui străin cu care ciocnise un pahar de vin. L-a deposedat de o importantă sumă de bani. După comite­rea faptei, a dispărut fără urme. Le-a găsit lucrătorii mi­liției locale, intr-un timp record. Păgubașului i s-a îna­poiat întreaga sumă, pînă la ultimul bănuț. Infractorului i se va plăti cu vîrf și îndesat pînă la ultima literă a legii care pedepsește asemenea fapte. AUR­IN SUFLET. . . Cetățeanul Gheorghe Broască, din orașul Cîmpu­­lung (str. Mărășești nr. 1), pensionar ceferist, în timp ce trecea pe stradă, a găsit suma de 1.124 lei și actele de identitate aparținînd numitei Ștefania Bajoră, originară din Roman. Deși fără martori în momentul cînd a găsit banii, cetățeanul nu a sta­t nici o clipă pe gînduri și s-a prezentat imediat la miliție, unde a predat valorile. De bucurie și emoție, păgubașa n-a găsit decît o expresie metaforică: „sînt oameni care poartă aurul în suflet!..." MĂCAR O SAPUNEALA . . . Ani de zile, impostura sub numele de Sergiu Tăna­­se (Suceava, str. Dabija Vodă) s-a plimbat, cu gișca prin apă, în diverse instituții sucevene și funcții de răs­pundere de specialitate : contabil șef, revizor contabil, contabil principal. Deși funcțiile necesitau studii spe­ciale, respectivul le-a ocupat pe baza unor fragmente de perioade școlare care, toate laolaltă, nu echivalează cu mai mult de 7 clase elementare. De cîte ori era întrebat de certificate de studii, respectivul făcea jurăminte pe hîrtie că are pregătire medie de specialitate. Cei din cooperația meșteșugărească, de consum, din construc­ții, de la I.S.F. l-au crezut pe . . barba lui. Măcar o să puneară să li se acorde și dumnealor. Rubrică realizată de VICTOR MICU I SĂ- I £ UN PROGRAM DE LUCRU CONCRES, CU FINALITATE ECONOMICA (Urmare din pagina I) mai din seră. De altfel, în pre­zent s-a și trecut la materiali­zarea acestora. Primul ciclu de roșii s-a și recoltat în sera ve­che, iar în cea nouă se vor planta, pînă la 30 ianuarie a.c., 5.200 m.p. cu roșii, în înțelegere și cu celelalte cooperative cu sector legumi­col, pe 0,15 ha. de seră se vor produce 450.000 fire răsad, ca­re vor fi distribuite, la primă­vară, după cerințe. Pentru des­facerea avantajoasă a legume­lor și fructelor de catre toate cele 6 unități, și pentru o bună aprovizionare a orașului, cu sprijinul organelor locale de stat, se va înființa un magazin intercooperatist specializat în această direcție. Cooperarea și cu alte unități a fost, de asemenea, în aten­ția noastră. Astfel, pentru bu­na reușită a muncii în sere, se va coopera cu combinatul de in și cînepă din localitate, care va furniza energie termică și va întreține instalațiile aferen­te. Cu ferma Cămîrzani a I.A.S. Fălticeni se va coopera în crea­rea de grupe de metiși Bălțată Românească cu Holstein, pen­tru mărirea productivității va­cilor cu lapte. La Fălticeni Ciumulești există astfel de iu­si­clee. La prima unitate, de pil­dă, sînt 35 de vaci, din care 15 la lactația întîia, care dau o producție medie de 18 litri de lapte pe zi. Pentru o mai bună folosire a forței de muncă pe tot timpul anului și valorificarea deplină a resurselor locale, s-a luat in discuție, în cadrul consiliului, și dezvoltarea unor secții ane­xe și prestări de servicii cooperativele agricole. Amin­în­tesc propunerile privitoare la extinderea atelierului de do­­gărie de la Baia, pînă la o ca­pacitate anuală de 15.000 pu­tini și butoaie, a celui de con­fecționat lădițe pentru ambalat fructe și legume, dar și pentru căruțe și tîmplărie de la Bo­­roaia, înființarea unui atelier de tăbăcărie și cojocărie Bogdănești, extinderea activi­ta­tății secției de vară prin folo­sirea deșeurilor din cîrpe de la Fălticeni și altele. Dacă adunările generale își vor însuși propunerea noastră, vom înființa, la nivelul consi­liului intercooperatist, o briga­dă de constructori, în care vor fi încadrați dulgherii și zidarii din toate unitățile și care, în totalitate sau pe echipe, acționa dirijat la punerea vor in funcțiune a obiectivelor de in­vestiții din cooperativele agri­cole de producție, a celor de interes social - cultural și par­ticular din satele noastre. în acest fel, se vor înregistra lu­crări de calitate, cu costuri mai reduse și puneri in funcțiune la termen. Este de la sine înțe­les că unul din membrii consi­liului nostru, președinte sau primar, va răspunde direct de brigada specializată în construc­ții, de la organizare și pînă la încheierea activităților propu­se prin planurile anuale. Cele expuse pînă acum sînt doar cîteva din gîndurile noas­­tre, bazate pe propunerile coo­peratorilor celor 6 unități. în curînd se vor desfășura adună­rile generale de dări de seamă și de aprobare a planului de producție și financiar anual. Cu acest prilej vor fi identificate, cu siguranță, mult mai multe posibilități și căi de cooperare, de ajutorare intre unități, pen­tru o mai bună colaborare în atingerea scopului final — ri­dicarea producției agricole la nivele superioare celor de pînă acum. Caracteristica întregii noas­tre activități actuale și de vii­tor constă în aceea că la baza fiecărei acțiuni întreprinse va sta autonomia în decizii a fie­cărui consiliu de conducere, a fiecărei adunări generale. Orice plan, orice vom întreprinde se va baza pe studii colective te­meinice, pe variante bine cal­culate economic și aprobate de adunările generale ale coope­rativelor agricole componente. Fază din meciul de hochei pe gheață dintre echipele Flacăra Suceava și Olimpia Vatra Dornei ­----------­ Concursuri de schi programate în luna ianuarie . In zilele de 16 și 17­a­nuarie, la Vatra Dornei va f­i avea loc etapa județeană I J a campionatului republi­­­­­­can de schi, copil (alpine , 1 și fond). In aceleași zile,­­­­ tot la Vatra Dornei, este­­­­ programat un concurs de i­n­selecție pentru alcătuirea­­­­ reprezentativei județene în l­a vederea Cupei Unirii. O­­ ț săptămână mai tîrziu, în­­­­ zilele de 23 și 24 ianua­­­­­­rie, la Vatra Dornei, con­­ț­i curenți din numeroase­l l centre din țară se vor în­­­­­­trece în cadrul Cupei U­­­­­­nirii. Organizată de UGSR i­a și Federația­­ română de­­­a schi, Cupa Unirii se află 1 J în acest an la a patra e­­­­­­diție. 1­1____I \ Cunoscut și sub numele de reumatism Bou­lila­nd - Sokolski (R.B.S.), reumatismul poliarticu­lar acut este una din cele mai răspîndite boli, în special în ță­rile cu climat rece și umed. In­­tilnit și în țara noastră, R.B.S. începe în 75 la sută din cazuri înainte de vîrsta de 12 — 15 ani , numai în 10 la sută din cazuri peste vîrsta de 25 de ani. Boala este gravă, căci prinde inima intr-un procent mare, lă­­sind deseori leziuni definitive, care fac din acești copii niște in­valizi pe viață, in apariția bolii, un rol important îl au infecțiile repetate — mai precis, amgiine­­le­­ cu un microb numit strep­tococ hemolitic. Aceste infecții modifică modul de reacție al or­ganismului, îl sensibilizează, pre­gătind terenul pentru instalarea bolii. De obicei, copilul face o angină cu dureri în gît, cu ro­­șeața amigdalelor, cu jenă la înghițit, dureri de febră, cap. Angina se vindecă și urmează o perioadă de liniște de 7 — 21 zile, după care se declanșează atacul acut, cu febră 39 — 39,5 grade, stare generală proastă, transpirații, paloare. Concomi­­tent, apar dureri articulare u­­șoare sau foarte intense, împie­­dicînd mișcarea încheieturii res­pective și imobilizând copilul pat, încheietura se umflă repe­ta de, pielea ce o acoperă se în­roșește și devine mai caldă. Cel mai des sunt prinse articulațiile genunchilor, gleznelor, mîinilor, coatelor. Există însă și forme de R.B.S. in care este prinsă o sin­gură articulație sau nici o arti­culație, boala interesînd numai inima. îmbolnăvirea inimii se în­­tîlnește în toate cazurile de reu­matism la copil, spre deosebire de adult, unde este malt mai rară. Cu cit copilul este mai mic, prinderea inimii este mai gravă. Uneori copilul nu acuză nici o su­ferință și­ numai examenul medical atent arată prezența leziunii cardi­a­ce. Netratînd boala, inima nu mai poate face față nevoi­lor circulației sîngelui și apare insuficiența cardiacă. Pentru stabilirea diagnosticului de R.R.S. se execută și o se­rie de exame­ne de laborator care, deși nu sînt specifice, confruntate cu sim­ptomele bolii sînt de mare folos, mai ales în formele care lipsește prinderea articula­ra­­țiilor. Printre ele cităm : viteza de sedimentare a hematii­lor (V.S.H.), ca­re este foarte mult crescută, atingînd 70 - 100 m.m. pe oră (normal este 8—10 m.m. pe oră), fibrinemia, elec­­troforeza și altele. Tratamentul bolii este com­plex, cere supraveghere conti­nuă și, de aceea, bolnavul tre­buie internat obligatoriu în spi­tal. Aici­, pe lângă repausul la pat, se face tratament cu peni­cilină, pentru combaterea infec­ției cu streptococ, cu preparate de sal­idiol, pentru lichidarea procesului inflamator etc. In me­die, bolnavu­l este spitalizat 6-10 să­ptămîni, după care se conti­nuă tratamentul la domiciliu, în­trucît stingerea atacului acut durează între 3 și 6 luni. Dacă nu ținem seama de acest lucru, și copilul n­u este tratat în con­tinuare, procesul reumatic se poate reaprinde și ne trezim cu o leziune cardiacă gravă. După Internare, bolnavul trebuie ferit de infecții, de eforturi fizice, pentru a adapta treptat inima la nevoile vieții și a contribui la consolidarea vindecării. Va sta într-o cameră curată, aerisită, va primi o alimentație echilibrată, va păstra rrepaosul la pat, per­­mițî­ndu-se numai mici plimbări prin casă și în jurul casei. Acest program la domiciliu va fi repe­tat aproximativ o lună de la ex­ternare, la cei cu forme ușoare de boală, și între 2 și 4 luni, la cei ce au rămas cu o boală de inimă. Este dăunătoare atitudi­nea unor părinți, care, imediat după externare, trimit copiii la școală sau ii lasă să alerge în voie, să urce și să coboare scă­rile. Reluarea învățăm­ântul­ui șco­lar se va face după 3-6 luni de la începutul bolii. Trecerea la activitatea școlară se va face treptat, începînd cu 2-3 ore di­mineața și crescînd progresiv. Cunoscînd gravitatea este mai bine și mai ușor R.B.S., să prevenim boala sau recidivele ei. Măsurile de prevenire ur­măresc înlăturarea condițiilor defectuoase de viață, creșterea rezistenței organismului și com­baterea infecțiilor cu streptococ. Alimentația va fi suficientă și e­­chili­brată, întrucît o alimentație săracă, cu exces de făinoase­ și dulciuri, asociate u­nei lipse de vitamine (fructe, zarzavaturi) și de grăsimi, ar favoriza apariția bo­lii. Locuința trebuie să fie cât mai igienică, fără umezeală, bi­ne aerisită. Copilul va fi obișnuit să folosea­scă din fragedă copi­lărie, aerul, lumina și soarele. El trebuie să-și petreacă timpul liber afară. Va fi încurajată practicarea sporturilor în aer li­ber, a excursiilor la munte sau la mare, pentru ca organismul să se călească și să facă față variațiilor de temperatură. Întrucît în apariția bolii un rol deosebit ii au infecțiile strepto­­cocice, părinții, profesorii și cei ce stau în preajma elevilor tre­buie să observe apariția fari­ngo­­amigdalitelor și să nu treacă cu ușurință peste „banalele" dureri de gît. Netratate la timp și co­respunzător, pot duce la apari­ția R.B.S. O măsură preventivă o constituie și urmărirea copiilor care au făcut scarlatină, precum și lupta contra infecțiilor de focar. Dinții vor fi spălați zil­nic, iar cariile dentare tratate. Așa cum am amintit, R.R.S. este o boală care dă recidive și fiecare nou puseu acut agravea­ză leziunea inimii, periclitînd viața. Ce trebuie să facem a­­tunci cînd copilul nostru a fost bolnav de reumatism, pentru a preveni recidivele ? Știind că, în aparițiile lor, un rol deosebit îl au infecțiile streptococice, că 35-50 la sută din angine de­termină, la un vechi reumatic, un nou puseu acut, se va apli­ca la toți cei ce au avut R.B.S. tratament continuu, timp de 5 ani, cu penicilină cu resorbție întîrziată. Dar gîndindu-ne la frecvența mare a acestei boli și la gravitatea ei, este bine să ne folosim de toate mijloacele pentru a o preveni, pentru a o depista cit mai precoce și a o trata. CECILIA DASCALU medic specialist pediatru MEDICALE REUMATISMUL POLIARTICULAR ACUT — în județul nostru SALBĂ DE PATINOARE NATURALE Temperatura, coborînd și men­­ținîndu-se sub zero grade, a fa­vorizat amenajarea, în diferite orașe din județ, a 12 patinoare naturale, toate deschise celor dornici să se avînte, cu patine, pe luciul gheții. La Suceava sînt trei­­ la complexul sportiv, la stadionul Arini și la baza spor­tivă Energia I.R.E. (lingă gră­dina de vară). La Rădăuți sunt tot trei — la complexul sportiv, teren Voința, liceul nr. 2. In o­­rașul Vatra Dornei e amenajat un patinoar la complexul spor­tiv, la Gura Humorului tot unul, în centrul orașului. Orașele Făl­ticeni și Cîmpulung au cîte două: liceele nr. 1 și nr. 2, la Fălticeni, complexul sportiv și liceul militar, la Cîmpulung. De la consiliul județean pen­tru educație fizică și sport am aflat că sînt în curs de amena­jare alte numeroase patinoare. La Suceava, cinci­­ liceele nr. 1 și 2, școlile generale nr. 1 și 2, grupul școlar profesional și teh­nic , la Gura Humorului, două (la liceu și școala generală nr. 2). Apoi, cîte unul la liceele din Vatra Dornei și Siret și la Școa­la generală nr. 4 din Cîmpulung. O adevărată salbă de baze sportive de sezon, unde se poate învăța patinajul sau hocheiul. Dintre patinoarele amenajate, cel mai mare este la complexul sportiv din Cîmpulung. La pati­noarul sucevean al asociației sportive Energia I.R.E., ni s-a re­latat de la C.J.E.F.S., tinerii pot închiria și patinele necesare. Legea nu determină cuantu­mul întreținerii, dar prevede că pensia de întreținere se sta­bilește potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti și această stabilire se face de instanța de judecată. Numai a­­tunci cînd întreținerea este da­torată de părinte sau de înfie­­tor legea stabilește o limită ma­ximă a pensiei, în raport de ve­niturile celui o­­bligat la întreți­nere, și anume: pînă la o pă­trime, cînd în­treținerea este datorată pentru un copil, pînă la o treime, pentru doi copii, pînă la o jumătate, pentru sau mai mulți copii. Cînd cel­e ce datorează întreținere are pe lingă salariu și alte venituri, pensia va putea fi stabilită și peste aceste plafoane. Modificîndu-se mijloacele ce­lui ce plătește sau nevoia ce­lui ce o primește, instanța de judecată poate, la cerere, să mărească, să micșoreze sau să dispună încetarea obligației de întreținere. Obligația încetează prin moartea celui ce o dato­rează sau a celui îndreptățit la întreținere. Ajungerea la majo­rat a copiilor — cu excepția cazului cînd ei se află în con­tinuarea studiilor — sau căsă­toria acestora face să înceteze obligația părinților pentru în­treținerea descendenților, între soți ea încetează și prin des­facerea căsătoriei, iar între­ foștii soți încetează prin recă­­sătorire sau prin trecerea unui an de la desfacerea căsătoriei, dacă divorțul s-a pronunțat din vina beneficiarului pensiei. Cînd, însă, divorțul s-a pronun­țat din cauza alienației sau debilității mintale sau a unei boli cronice contagioase, soțul aflat în una din aceste situații are drept la pensie de întreți­nere pe timp nelimitat. Executarea obligației de în­treținere trebuie să se facă în mod voluntar de către cel obli­gat, iar în caz de refuz, cel în­dreptățit la pensie poate intro­duce acțiune la judecătorie pentru darea unei hotărîri. A­­ceastă acțiune este scutită de timbru și se introduce la in­stanța în circumscripția căreia domiciliază cel ce datorează întreținere. Părinții și copiii celui dator pot introduce acțiu­nea și la judecătoria în cir­cumscripția căreia își au pro­priul lor domiciliu. Pentru co­pilul născut în afara căsătoriei întreținerea nu se poate cere decît după stabilirea filiației față de părintele acționat în judecată. în acest caz, pensia poate fi cerută odată cu cere­rea pentru stabilirea filiației copilului, însă hotărîrea cu pri­vire la pensie se va pune în executare, spre deosebire de celelalte hotărîri în materie, numai după rămînerea definiti­vă a acesteia. întreținerea poate fi cerută și în cadrul acțiunii de divorț, iar atunci ,cînd din căsătorie au rezultat copii, instanța este o­bligată ca, odată cu încredința­rea copiilor, să rezolve și pro­blema pensiei de întreținere pentru aceștia, chiar dacă nu a fost cerută prin acțiune. Ho­tărîrea poate fi executată la cererea celui căruia i se dato­rează pensia de întreținere, prin urmărirea bunurilor sau veniturilor datornicului. Cînd este vorba de un salariat, ur­mărirea se face prin înființa­rea popririi a­­supra salariului, poprire care este obligatorie și care se face în proporțiile și după precizări­le art. 409 Cod de procedură civilă. Plata pen­siei de întreținere se face cu preferință față de celelalte da­torii ale celui obligat la pensie. Subliniem că pensia de între­ținere nu trebuie confundată cu alocația de stat pentru copii, care are o reglementare dife­rită și care se plătește și se ur­mărește în alte condițiuni de­cît cele privitoare la pensia de întreținere. V. MUȘATESCU judecător, Tribunalul județean Suceava LEGE LEGALITATEI OBLIGAȚIA RĂSPUNDERE­I || | ||­|[|||[ iEdi­ > Pentru rezultatele obținute în muncă, tînărul medic Si­­mion Nestor, din circumscrip­ția sanitară Șcheia, se bucură de aprecierea cetățenilor Foto . I. MÎNDRESCU

Next