Zori Noi, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7189)
1971-01-16 / nr. 7176
Proletari din toate țările, iniți val Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7176 sîmbătă 16 ianuarie 1971 ÍN C.A.P., UN IMPERATIV DE ACTUALITATE : Resursele materiale și umane — mai judicios puse in valoare! Dezbătînd problemele privind modul de organizare, normare și retribuire a muncii, în lumina expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al R.C.R din 23 noiembrie- anul trecut, a măsurilor ulterioare luate de Consiliul de Miniștri, de organele agricole centrale, cooperatorii din Bosanci au relievat grija partidului și statului pentru continua dezvoltare a agriculturii, pentru creșterea producției în acest important sector al economiei naționale, au chibzuit, totodată, cum să acționeze, printr-o cit mai bună organizare și coordonare a muncii, spre a asigura o mai judicioasă punere în valoare a resurselor materiale și umane de care dispune unitatea lor. Ei au arătat că, în anul trecut, cu toate condițiile grele în care s-a lucrat din cauza calamităților naturale, s-au obținut unele rezultate bune, dar au menționat și neajunsurile manifestate din partea consiliului de conducere, a unor brigadieri șefi de echipe, a anumitor consideratori și mecanizatori, ceea ce a dus la neîndeplinirea întocmai a tuturor prevederilor de plan. Printre alții, Gheorghe Irimia a arătat că unii tractoriști au făcut lucrări de slabă calitate, că islazul nu este bine întreținut, că nu se respectă pășunatul rațional. La rîndul lor, Zamfir Cîrlan, Galafira Gavrilovici, Vasile David și alții au atras atenția să se manifeste mai multă grijă la stabilirea producției pe tarlale, în mod diferențiat, la cântărirea imediată, zilnic, a recoltei fiecărui cooperator și la transportul acesteia, spre a se evita risipa, diminuarea producției totale și a veniturilor cooperatorilor. Vasile Barbă și Zamfir Maximesei au criticat consiliul de conducere pentru faptul că nu se interesează în măsură suficientă de mersul treburilor în zootehnie, de asigurarea furajelor. Cu toții au apreciat măsurile luate de partid și de stat privind reorganizarea întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, acordarea plății pentru lucrările mecanizate în raport cu producțiile obținute, stabilirea de prețuri unice pentru mașini, utilaje, materiale, asigurarea minimului lunar garantat, majorarea pensiilor etc. în privința organizării și retribuirii muncii, s-a propus, printre altele, să se procedeze astfel încît fiecare cooperator să știe precis, de la bun început, cît are de lucru și ci trebuie să producă, — pe de o parte, iar pe de altă parte — cît urmează să primească, desigur, în funcție de munca depusă și rezultatele obținute. De fapt, pe baza analizei anterioare a condițiilor concrete din C.A.P. Bosanci și a consultării unui însemnat număr de cooperatori, consiliul de conducere, prin informarea prezentată de către tovarășul Nicolae Blindiu, președintele unității, a supus spre dezbaterea și aprobarea adunării generale ca, în acest an, la Bosanci munca să fie organizată în felul următor : pe lingă cele 9 brigăzi de cîmp cu cîte 3—4—5 echipe, în sectorul producției vegetale să ia ființă o fermă specializată pe producerea de semințe și seminceri, cu 540 ha. teren arabil, din care 265 ha. vor fi cultivate cu cartofi pentru sămînță, cîte 100 de ha. cu cînepă și fasole sămînță și 75 ha. cu butași de sfeclă pentru sămînță. La efectuarea lucrărilor pe o parte din suprafața cu cartofi de sămînță (140 ha.) vor fi antrenate și brigăzile de cîmp. Totodată, s-a hotărît să se înființeze o fermă specializată în producerea, depozitarea și prepararea furajelor, căreia i s-a repartizat suprafața de 400 ha. teren arabil pentru culturi furajere, 100 ha. finețe naturale și 300 ha. pășune. Producția de legume și fructe — 75 ha. și, respectiv, 58 ha. — se va realiza în cadrul unei ferme mixte legumepomi, în zootehnie, s-a stabilit organizarea unei ferme specializate pentru producția de lapte, cu un efectiv mediu de 650 vaci, și a unei ferme mixte cuprinzînd 400 exemplare tinere taurin, 1.500 oi și cele 42 ha, iazuri cu pește. Meseriașii, constructorii au fost concentrați într-o echipă specializată. Cooperativa va avea, de asemenea, un sector de transport DUMITRU TURTA (Continuare In pagina a ll-a) TELEX • PREGĂTIND cadrul unei activități rodnice pentru anul abia început, întreprinderile noastre de comerț exterior continuă perfectarea de contracte pentru exportul sau importul de mărfuri. Astfel, întreprinderea „Industrialexport“ a contractat cu parteneri din URSS ți R. P. Chineză livrarea de piese de schimb pentru utilaj petrolier, în valoare de 12,7 milioane lei valută. • SPECIALIȘTII de la Institutul de cercetări și proiectări pentru celuloză și hîrtie din București au studiat posibilitatea utilizării în hîrtiei a unor materii fabricarea prime indigene, avantajoase din punct de vedere economic. Astfel, s-a stabilit că bentonita de Răzoare poate fi folosită, în acest sens, cu rezultate bune, ea avînd proprietăți comparabile cu ale materialelor folosite, cele în mod curent, la fabricarea hutiei, intre care caolinul. • CHIMIȘTII de la Uzina „Azur“ din Timișoara care în anii cincinalului trecut au realizat aproape 600 de sortimente de lacuri, detergenți, vopsele, uleiuri sulfatate ți altele, anunță un nou succes pe anul 1971: elaborarea primelor șarje de auxiliari - de amide, alchimide — pentru fabricarea maselor plastice, obținuți în noua unitate de producție, intrată de curînd in funcțiune. Foto: V. DUMITRU • Construcția de stat: REZOLVAREA PROPUNERILOR CETĂȚENILOR — PERMANENT ÎN CENTRUL ATENȚIEI NOASTRE • O ZI LA STROEȘTI • Microfoileton : CÎND SE SCRIE CU VENIN. . . • ÎN LUMEA ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII în pagina a Il-a Peisaj industrial în lunca Sucevei. Fotoi D. VINTILA Cele trei inițiale care încadrează un număr, avînd un anume înțeles, exprimă o împlinire în permanenta aspirație spre perfecționare, spre superioare altitudini ale eficienței. Ele figurează, de puțină vreme, pe actul de naștere al unui nou produs sucevean. Traduse in limbaj curent, inițialele și cifrele de mai sus anunță înscrierea, în gama produselor realizate pe aceste meleaguri, alături de cele devenite tradiționale, noii mașini de găurit, put țnd folosi burghie de pină la 13 milimetri, modernizată. Sensul concret al inscripției, cu deosebire al ultimei majuscule, atestă încrederea acordată tînărului colectiv de muncă al întreprinderii mecanice, verificată, de altfel, în mai multe rînduri în ultimii ani. Alăturarea vechii mașini variantei ei modernizate evidențiază calitățile deosebite ale ultimei, concretizate nu numai prin linia suplă, ci și prin gradul îmbunătățit de funcționalitate. Tocmai de aceea, izbinda constructorilor de mașini suceveni, pe drumul pe care au pornit doar cu câțiva ani în urmă, ni se pare plină de semnificații. Iată că, tot aici, în Lunca Sucevei, alături de meșterii care conferă lemnului noi valori, se afirmă, prim debuturi repetate, un puternic detașament care dă metalului valori înalte, să Este, firește, mai dificil realizezi mașini decit construcții metalice, dar MG 13 M satisfacția este mai mare atunci cînd știi că din mina ta ies produse mai valoroase, că ele sunt mult căutate, nu numai în țară, ci și peste hotare. Gesturile lui Nicolae Bernat, șeful proaspăt createi echipe de la montaj, ale oamenilor săi, deși firești, au în ele ceva măreț. Aici, la montaj, se finalizează munca multora dintre colegii lor de la uzinaj, a celor care execută soclul, iau naștere, prin îmbinarea a zeci de piese, înșirîndu-se, suple, pe bancul de rodaj, mașinile de găurit. Strungari și frezori, alți iscusiți mînuitori ai mașinilor de înaltă productivitate au lucrat, împreună cu maistrul Nicolae Gavrilă, încă 1 din luna august anul trecut, la Uzina din Plopeni, de unde a fost preluată noul utilaj. Acum, după ce au pătruns în cele mai i intime taine ale mașinii, Cîmpul lor de acțiune s-a mutat la Suceava. De la șzinaj, mii de repere și-au și început drumul către montaj. Ca un adevărat afluent, al cărui debit este riguros reglat, în fluxul pieselor uzinate pătrund, la montaj, soclurile, opera , oamenilor lui Constantin Crăcană. Nu, momea lor nu este simplă, așa cum, ne- documentat, ar încerca cineva să afirme. Trebuie efectuate îndoiri complicate, ambutisări. La început, execuția lor a constituit o adevărată problemă. Căutările permanente, asistența acordată au deschis drumul către rezolvarea lor. Astfel divizată în piese de forme și mărimi diferite, mașina ajunge la oamenii lui Nicolae Bernat, la montaj. Omul acesta, prezent în întreprindere 1 incă de la înființarea ei, care a executat zeci de tone de construcții metalice, încredințîndu-i-se, apoi, N. GROZA I (Continuare în pag. a IlI-a) j -------------------------------------| • încă din primele 14 zile ale acestui an. Combinatul industriei alimentare Suceava, prin centrele sale din Vatra Dornei, Cîmpulung și Suceava, a colectat de la întreprinderile agricole de stat. Stațiunea experimentală agricolă Suceava, cooperativele agricole de producție, cît și de la populație peste 16.500 hl. lapte. Din cantitatea preluată, in aceeași perioadă, s-au distribuit prin unitățile de desfacere către populația urbană și din centrele muncitorești, 1330 hl. lapte, restul cantităților fiind prelucrate în cele 3 unități mari specializate : Cîmpulung, Vatra Dornei și Suceava, intr-un sortiment foarte variat de produse lactate : unt, diferite sorturi de brînzeturi, iaurt, sana și altele. • După cum suntem informați de la Combinatul industriei alimentare — Suceava, lucrările de construcție pe platforma industrială de la Șcheia au intrat într-o nouă fază de execuție. Recent, aici a început montajul cazanelor la viitoarea centrală termică ce va asigura aburul necesar proceselor tehnologice, lucrare ce este executată de specialiști ai Uzinei „Vulcan“ din București. De asemenea, la primul obiectiv ce se ridică aici - fabrica de conserve din carne și semiconserve — s-a trecut la efectuarea finisajelor interioare. Noua unitate a industriei alimentare va intra în funcțiune in acest an, la sfîrșitul lunii septembrie, și va avea o capacitate finală de producție de 4.000 tone conserve anual. • In perioada de la începutul anului a trecut și pină în prezent, la cabinetul stomatologic din comuna Frasin s-au înregistrat aproape 10.000 de consultații și tratamente. Programul de lucru este întocmit în așa fel, încît să fie înlesnit accesul salariaților ,care lucrează în ture,, precum și al populației. Organele sanitare au stabilit măsuri ca la acest cabinet să se execute și lucrări protetice, prin contribuția laboratorului dentar din Gura Humorului. VALOAREA INTRINSECĂ A UNOR CIFRE Indicator deosebit de expresiv al creșterii puterii de cumpărare a oamenilor muncii, volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul a cunoscut în anul trecut — anul generalizării experimentării noului sistem de salarizare și al majorării salariilor — cote sporite cu 1,5 la sută mai mult decît prevederile curente de plan, ceea ce echivalează cu un plus de vînzări de aproape 20 de milioane lei, respectiv cu 5,3 la sută față de anul 1969, reprezentînd creșterea cu peste 112 milioane lei a desfacerilor. La aceste sporuri au contribuit atît comerțul de stat cît și cel cooperatist. La fel de concludentă, de data aceasta din punct de vedere al structurii consumului, este și repartiția vînzărilor pe categorii de mărfuri. In anul trecut, bunăoară, cetățenii județului nostru și-au procurat mărfuri industriale, în cea mai mare parte de folosință îndelungată, în valoare de 1.024.472.000 lei, produse alimentare valorînd 915.000.000 lei — și au consumat în localurile T.A.P.L. mărfuri însumînd alte 288.000.000 lei. Dincolo de aceste cifre se conturează, în același timp, progrese remarcabile pe linia aprovizionării și o tot mai bună deservire a populației. CONFERINȚE ALE SINDICATELOR PERMANENTA ANCORARE ÎN VIAȚA ÎNTREPRINDERII Organele și organizațiile sindicale, atunci cînd își cuunosc bine menirea, pot și trebuie să-și aducă o contribuție specifică, prin mijloace adecvate activității lor, la rezolvarea complexelor probleme pe care le ridică activitatea unei întreprinderi. Situînd în centrul dezbaterii sale tocmai acest aspect al contribuției specifice pe care comitetul sindicatului a adus-o la buna desfășurare a producției, conferința organizației sindicale de la U.E.I.S. Fălticeni a pus, cum se spune, punctul pe „i“. In anul care a trecut, întreprinderea fălticeneană a obținut o serie de rezultate meritorii, oglindite și în depășirea producției globaale cu circa 12 milioane lei, iar producției marfă — cu 8.248.000 lei. Angajamentele pe care colectivul de salariați și le-a asumat în întrecerea socialistă au fost astfel nu numai îndeplinite, ci și serios depășite. De pildă, s-au obținut 6078 m.c. bușteni de fag pentru gater în plus față de plan, pe cînd angajamentul a fost de a se obține 1800 m.c. bușteni. Și exemplele ar putea continua. Dar, care a fost contribuția organizației sindicale la dobîndirea acestor succese? Evident, nimeni nu poate cîntări acum exact valoarea acestei contribuții. Ceea ce merită, însă, reținut e faptul că, desprinzind cîteva obiective majore din hotărîrea conferinței anterioare, comitetul sindicatului, sub conducerea și îndrumarea organizației de partid, a reușit să îmbine armonios rezolvarea sarcinilor curente cu cele de perspectivă. Integrindu-se vieții efervescente a colectivului, organizația sindicală a reușit să găsească forme și mijloace specifice prin care să contribuie la întărirea ordinii și disciplinei, impulsionarea mișcării de inovații și raționalizări, perfecționarea măiestriei profesionale a salariaților etc. Și, spre deosebire de unele organe și organizații sindicale din județul nostru care desfășoară o activitate la general, comitetul sindicatului de la U.E.I.S. Fălticeni și celelalte organe sindicale din această întreprindere și-au fixat obiective concrete în fiecare din domeniile amintite. Acționînd pentru întărirea opiniei colective împotriva abaterilor, îndeosebi la nivelul grupelor sindicale, desfășurând o susținută activitate cultural - educativă, comitetul sindicatului a putut raporta conferinței că, pe 1970, indicele de folosire a timpului de lucru a fost cu 0,42 la sută superior celui din 1969. Sau în ce privește extinderea mișcării de inovații și raționalizări. Hotărîrea conferinței anterioare prevede să se obțină, pe această cale, un volum de economii de 400.000 lei. Sarcina nu era de loc ușoară. Sprijinind însă întocmirea unui plan tematic de inovații adecvat, care a fost apoi popularizat la toate sectoarele, organizînd un concurs și întîlniri cu inovatorii, comitetul sindicatului s-a dovedit catalizatorul acestei mișcări ce se integrează în întrecerea socialistă. O serie de muncitori, ingineri și tehnicieni, printre care Emil Dăniloaia și Gh. Miron, de la fabrica de mobilă, Cristofor Ciobanu și C. Vo T. MIHAESCU (Continuare în pagina a lll-a) Fabrica de mobilă din Rădăuți. Se fac ultimele retușuri la un nou lot de canapele „Monica" Foto, D. HUȘANU PREȚUL 1)1| core. Tratativele privind aderarea Angliei la Piața comună par să fi înregistrat, pentru prima dată de la începerea lor, un progres. După îndelungate dezbateri care au început la mijlocul acestui an, șeful delegației britanice, Geoffrey Rippon, luind cuvîntul la sesiunea Consiliului Ministerial al C.E.E., desfășurată, recent, la Bruxelles, a confirmat că țara sa acceptă ultima propunere a Comisiei C.E.E. privind durata perioadei de tranziție în cadrul căreia economia britanică urmează să se adapteze treptat condițiilor în care-și desfășoară activitatea economiile „celor șase". Propunerea, remisă guvernului britanic la 19 noiembrie, preconizează ca perioada de tranziție să fie limitată la cinci ani atît pentru schimburile industriale, cît și pentru cele agricole. Pină în prezent, negocierile pe această tema erau blocate, datorită faptului că Marea Britanie solicita perioade diferite, în speță de trei ani pentru industrie și de șase ani pentru agricultură, in timp ce propunerea inițială a „celor șase" considera că trei ani ar fi suficienți pentru adaptarea întregii economii engleze la condițiile comunitare. Totodată, Rippen a precizat că guvernul britanic acceptă aceeași perioadă de timp — cinci ani — pentru armonizarea politicii sale fiscale cu a „celor șase" și liberalizarea transferului de capitaluri. Cu toate acestea, tratativele in vederea aderării au făcut numai aparent un pas neașteptat incinte, întrucât negociatorul britanic a însoțit „da"-ul său de un „dar". Acest „dar" implică, desigur, mai multe condiții, care, în eventualitatea respingerii de către „cei șase", ar putea readuce tratativele în punctul mort. Despre ce condiții este vorba între altele, Rippen a cerut „celor șase" să accepte, la rîndul lor, ca adaptarea Angliei la sistemul de finanțare a cheltuielilor comunitare în special în domeniul agriculturii să se efectueze intr-un interval mai lung, adică în opt ani. Anglia argumentează că acest sistem este împovărător pentru ea și că, potrivit calculelor sale, în momentul cînd va intra în Piața comună va trebui să verse sume de bani considerabile la bugetul C.E.E., buget de care profită în mod deosebit doar anumite țări. Cifra avansata de șeful delegației britanice la sesiunea ministerială de la Bruxelles este de 1,1 miliarde dolari anual. De asemenea, Marea Britanie dorește ca intrarea sa în Piața comun MARIN GHEORGHE (Continuare în pagina all-a)