Zori Noi, ianuarie 1972 (Anul 25, nr. 7476-7499)

1972-01-28 / nr. 7497

A ZORI NOIPAGINA 2 CONTRIBUȚIE UNANIMA LA RIDICAREA GRADULUI DE CIVILIZAȚIE A ORAȘELOR ,1­1 * 1 COMUNELOR Pentru traducerea în viață a vastului program de con­strucție socialistă, aportul ma­selor — alături de eforturile deosebite ale statului — în opera de modernizare și bună gospodărire a localităților con­stituie o condiție esențială. Răspunzind acestor cerințe ca­re constituie, în­ același timp, și o îndatorire patriotică,­ ma­sele de cetățeni au înțeles ne­cesitatea unirii eforturilor pro­prii cu cel al statului, hotă­­rînd să contribuie efectiv cu fonduri bănești și prin mun­că la continua dezvoltare localităților rurale și urbane a de pe cuprinsul patriei. Numeroasele propuneri făcu­te în această direcție de or­ganele locale ale puterii și ad­ministrației de stat, precum și de masele largi de oameni ai muncii și-au găsit reglemen­tarea juridică prin Legea nr. 20 din 16 decembrie 1971 pri­vind organizarea contribuției bănești și în muncă pentru e­­fectuarea unor lucrări de in­teres obștesc. Adoptarea legii confirmă încă o dată politica justă a partidului și statului de stimulare și extindere inițiativei oamenilor muncii, a de antrenare și participare a acestora la conducerea trebu­rilor obștești. Lucrările ce urmează a se efectua din contribuția cetățe­nilor (construcții, amenajări și reparații de școli, cămine de copii, internate școlare, cămi­ne culturale, dispensare, străzi, poduri, alimentări cu apă, lu­crări de artă monumentală etc.) au menirea de a ridica aspectul edilitar - gospodăresc al localităților, precum și gra­dul de cultură și civilizație a tuturor cetățenilor. Propunerile pentru efectua­rea lucrărilor cu caracter ob­ștesc sunt supuse dezbaterii pu­blice pe circumscripții electo­rale, urmînd ca adunarea de­legaților împuterniciți de­­ lo­cuitorii circumscripțiilor să hotărască asupra detaliilor pri­vind obiectivele ce se vor e­­xecuta și contribuția bănească și în muncă ce revine fiecă­rei familii și, respectiv, fie­cărui locuitor. Persoana ne­mulțumită de felul cum adu­narea delegaților i-a stabilit contribuția în bani și în mun­că are dreptul de a face sesi­zare, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, la comitetul executiv al consiliu­lui popular în raza căruia do­miciliază, iar acesta, în timp de 10 zile, trebuie să rezolve sesizarea, decizia emisă fiind definitivă. La stabilirea contribuției, le­giuitorul a avut în vedere po­sibilitățile materiale, fizice și situațiile familiale diferite ale cetățenilor, încît cuantumul a­­cesteia se stabilește în funcție de veniturile pe familie, fără a putea fi mai mare de 300 lei anual, iar contribuția în muncă cu brațele se stabilește fiecărei persoane (în funcție de vîrstă și de volumul lucră­rilor ce urmează a fi efectuate), însă fără a depăși 6 zile pe an. Adunarea delegaților sta­bilește un număr maxim de 6 zile pe an contribuție în mun­că pentru fiecare mijloc de transport proprietatea per­soanelor fizice, precum și vo­lumul anual al lucrărilor ce urmează a se efectua cu aces­te mijloace. Dacă ulterior sta­bilirii contribuției intervin di­minuări în veniturile unei fa­milii, datorită pierderii capa­cității de muncă sau altor cau­ze obiective, aceasta poate ce­re adunării delegaților reeva­luarea contribuției, care, la ILEGEA LEG­ALIT­ATEI "ASPUNDEREI rîndul său, e obligată să dea soluția cuvenită și să comu­nice rezultatul familiei respec­tive. Din cele arătate mai sus re­zultă că adunării delegaților îi revin sarcini deosebit de importante atît în stabilirea contribuției bănești și în mun­că, cit și a lucrărilor propuse să se execute. Pentru desfășurarea norma­lă a lucrărilor de interes ob­ștesc, în sensul asigurării transportului utilajelor, mate­rialelor de construcții etc., în­treprinderile agricole de stat, întreprinderile pentru mecani­zarea agriculturii și celelalte organizații economice de stat trebuie să contribuie cu bani la lucrările ce se efectuează prin contribuția în muncă. Contribuția se stabilește­, pe fiecare mijloc de transport cu tracțiune animală sau mecani­că, indiferent de titlul deține­rii acestora. De asemenea, coo­perativele agricole de produc­ție, celelalte organizații coo­peratiste, precum și orice or­ganizații obștești sunt obligate să efectueze ai propriile mij­loace de transport contribuția în muncă pentru lucrări de interes obștesc. Caracterul democratic al le­gii rezultă și din faptul că ea prevede contribuția și spriji­nul efectiv pe care cetățenii trebuie să-l dea comitetelor e­­xecutive ale consiliilor popu­lare la încasarea sumelor și mobilizarea locuitorilor pentru efectuarea lucrărilor, în care scop adunarea de­legaților alege cîte un comitet de cetățeni pentru fie­care lucrare in parte. Periodic, acestea vor trebui să prezinte, împreună, informări în fața a­­dunării delegaților asupra mo­dului de îndeplinire a sarcini­lor. Totodată, pentru obiecti­vele cu un volum mai mare de lucrări, ce se execută în regie proprie, poate fi desem­nat unul sau mai mulți cetă­țeni care să urmărească în permanență modul de desfă­șurare a lucrărilor. în anumite cazuri, cînd din contribuția bănească nu s-au strîns fonduri suficiente pen­tru executarea unor lucrări de interes obștesc (cămine cultu­rale, școli, unități sanitare etc.), statul vine în ajutorul localităților respective, acor­­dînd, de la buget, sprijin bă­nesc nerambursabil, iar în alte situații Banca de investiții poate acorda credite rambur­sabile pe termen lung. In ca­zul unor obiective cu caracter urbanistic și edilitar - gospo­dăresc, altele decit cele pre­văzute expres de lege, acestea trebuie aprobate în prealabil de comitetul executiv al con­siliului popular județean, care, în termen de 30 de zile, de la primirea propunerii, are o­­bligația să se pronunțe, în general, toate propune­rile privind executarea de lu­crări din contribuția băneas­că și în muncă sunt supuse spre aprobare comitetului e­­xecutiv al consiliului popular în raza căruia au fost făcute și care este obligat să le ana­lizeze. Dacă constată că ele prezintă interes obștesc și e­­xistă condiții pentru realiza­rea lor, se decide convocarea locuitorilor din circumscrip­ția electorală. In cazurile cînd se constată că hotărîrea adu­nării delegaților nu a fost lua­tă cu respectarea prevederi­lor legii, comitetul executiv al consiliului popular județean, în termen de 20 zile de la ține­rea adunării, trebuie să dea îndrumări scrise comitetului executiv al consiliului popu­lar respectiv cu privire la mă­surile ce urmează să se ia pen­tru respectarea dispozițiilor le­gale. Comitetele executive ale consiliilor populare au datoria să stabilească data începerii lucrărilor, să urmărească exe­cutarea lor la timp și de cali­tate, să gestioneze judicios su­mele încasate și materialele de construcție procurate. Lărgirea ariei de participa­re a maselor largi de oameni ai muncii la conducerea tre­burilor obștești, la rezolvarea nemijlocită a unui volum cu­ mai mare de probleme cu ca­racter obștesc, constituie — în spiritul unui profund demo­cratism — o principală cale de realizare a măreței opere constructive din patria noas­tră. GH. FLORESCU secretarul comitetului exe­cutiv al Consiliului popular al județului Suceava L-AU PRIVIT CA PE O... LIPITOARE Erau sesizări că Dimitrie Hrehorciuc, bucătar șef la spitalul de neuropsihiatrie infantilă din Siret, sus­trage din rațiile de alimente date pentru meniuri. S-a efectuat un control inopinat. Surpriza a fost deosebită : s-au găsit importante cantități de produse alimentare (carne, conserve, brânzeturi, zahăr, condimente) dosite prin cele mai nebănuite locuri. Cu alte cuvinte, bu­cătarul șef subția, cu nerușinare, hrana unor copii sufe­rinzi, ca să-și umple el cămara și să-și îngroașe burta de om care a prins cheag într-o slujbă avantajoasă. Ima­­ginați-vă o lipitoare ! Cam așa l-au privit și cei care i-au întocmit dosar pentru tentativă de delapidare și cei ce au aflat despre fapta lui inumană. UN CIOT... ? Se lucra intens la finisarea școlii din satul Mili­­­­­­șăuți (comuna Bădeuți) care s-a dat, recent, în folosință. Lui Mihai V. Maruteac i s-a trasat sarcina să dubleze paza­­ de noapte a șantierului. Se întimplă însă că tocmai­­ în momentele de intensă preocupare și muncă să te lo­­­­vești de un ciot. Ca un astfel de obstacol s-a dovedit ? « și individul căruia i s-a acordat încrederea de a fi paz­­nic. A sustras două bidoane cu mari cantități de vop­­sea. Au fost găsite la percheziția domiciliară. Indiferent de culoarea vopselii, „ciotul pătat" a căpătat culoarea... racului fiert! FOC IN „PAIELE" SFADEI Intre loan I. Lungoci și soția sa Maria, din satul Măneuți (Frătăuții Vechi), existau vechi neînțelegeri. Trăiau despărțiți și se priveau ca dușmanii. Ultima oară, scandalul a fost foarte aprins. Cu creierul înfier­­bintat, bărbatul a trecut direct la... foc. Drept răzbu­nare, a incendiat locuința femeii și soacrei. Mai admitem că cei mici se pot juca cu focul. Dar dizamai bărbatul! Așa că, individul, cu apucături... neroniene, a fost tri­mis la o expertiză psihiatrică. Păi, da, să se verifice fierbințeala creierului, că gestul lui chiar că nu e de minte coaptă ! Rubrică realizată de VICTOR MICI) Ștafeta 3X3 km. a Școlii sportive Vatra Dornei, campioa­nă județeană de junioare Foto , C. ALEXA Festivalul sporturilor de iarnă Duminică, 23 ianuarie, pes­te 4.500 de tineri din ora­șele județului s-au întrecut în cadrul etapei orășenești a primei ediții a Festivalului sporturilor de iarnă. Organizată de C.J.E.F.S. Su­ceava, în colaborare cu orga­nele cu atribuții în mișcarea sportivă, această acțiune și-a atins scopul. Numărul apre­ciabil de participanți, cît și desemnarea celor mai buni ti­neri și tinere ce se vor între­ce în etapa județeană, ce va avea loc pe 30 ianuarie a.c. în orașul Cîmpulung Moldove­nesc, confirmă aprecierea noastră. Potrivit regulamentului competiției, întrecerile s-au desfășurat la trei ramuri de sport (schi, patinaj viteză și săniuțe) și pe categorii de vîr­stă. In orașele Suceava, Ră­dăuți și Vatra Dornei au avut loc și întreceri de hochei. Cei mai mulți concurenți au fost la sanie — peste 1.700 tineri, apoi la patinaj și schi. Colectivele orășenești de or­ganizare au stabilit locurile de adunare a concurenților, de unde s-au deplasat la locurile de concurs (patinoare special amenajate, pîrtii de schi și săniuș). Cele mai disputate întreceri au fost înregistrate în orașele Cîmpulung Moldovenesc, Su­ceava, Fălticeni (la săniuș), Rădăuți, Siret (patinaj). Demn de subliniat este și faptul că în orașul Siret, cu această ocazie, s-a inaugurat un patinoar natural. Concurenților clasați pe pri­mele locuri li s-au înmînat diplome și li s-a acordat drep­tul de participare la etapa su­perioară. Etapa județeană va avea loc­­ la Cîmpulung Moldovenesc și va reuni la startul întreceri­lor peste 2.000 de sportivi, care vor participa la schi, sla­lom special, săniuțe, patinaj viteză și hochei. Potrivit regulamentului, con­cursul este deschis tuturor a­­matorilor (băieți și fete), indi­ferent de vîrstă. MIHAI ANRRICI C.J.E.F.S. Suceava TRUSTUL DE CONSTRUCȚII MONTAJE MINIERE Secția utilaj transport­­ Frasin, județul Suceava, angajează — 2 EXCAVATORIȘTI VATOR 0,5 m.c. — 2 EXCAVATORIȘTI VATOR 0,3 m.c. Condițiile de angajare, conform 914/1968. PENTRU EXCA­PENTRU EXCA­H. C. M. ANUNȚ ÎNTREPRINDEREA DE PRODUCȚIE, VALORIFICAREA LEGUMELOR ȘI FRUCTELOR cu sediul în Suceava (N­eam), str. Alexandru Gri­­gore Ghica nr. 106, anunță următoarele posturi vacante : — Inginer principal, specialitatea mecanică — Șef serviciu contabilitate — Tehnician principal, specialitatea horticolă — Merceolog voiajor principal — Mecanic auto categoria 6 — Magazioner piese auto. Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare se pot obține de serviciul plan și organizarea muncii, sau la tele­le­fon nr. 10291. 4 Schimb de experiență Ieri a avut loc la Filatura de in și cinepă din Fălticeni un schimb de expe­riență privind organizarea și funcționarea cantinelor - restaurant. La această acțiune au luat parte șefii cantinelor - restaurant din județ, delegați din partea conducerilor administrative și comitetelor sindicatelor, care fac parte din comitetele de cantină, precum și de­legați ai T.A.P.L. Suceava și O.C.L. Mixt Gura Humorului, care răspund de activi­tatea cantinelor - restaurant, ai direcției comerciale, consiliului județean al sindi­catelor, inspectoratului comercial, inspec­toratului­ sanitar etc. Participanții au purtat discuții pe mar­ginea materialelor prezentate, au făcut su­gestii și au stabilit măsuri vizînd mai buna funcționare a cantinelor-restaurant, deser­virea civilizată, la nivelul tuturor exigen­țelor, a abonaților. N. NEAGU Suceava fost întocmit un program de măsuri. Unele sunt deja aplicate în practică. Amintim, în­tre acestea, extinderea lucrului în două schimburi la toate punctele la care este a­­sigurată încărcarea mecanizată, ceea ce va asigura obținerea unei productivități spori­te în utilizarea mijloacelor de transport. In același timp, pentru a realiza un coeficient ridicat de utilizare a parcului auto, acti­vitatea de întreținere va fi extinsă în 2 și 3 schimburi. Au fost stabilite, de ase­menea, măsuri pentru utilizarea întregu­lui parc de autoremorci, cunoscut fiind faptul că aceasta constituie o importantă cale de utilizare cu eficiență a mijloace­lor de transport. Completarea parcului auto, măsură ce a început să prindă via­ță, va permite înființarea unor trasee noi, cum sunt: Cîmpulung Moldovenesc — Iași, Cîmpulung Moldovenesc — Bistrița, Cîmpulung Moldovenesc — Piatra Neamț. I.­ARTEMIZA Cîmpulung Moldovenesc Activitate cu filmul De curînd, a avut loc adunarea gene­rală a lucrătorilor cinematografelor din zona Fălticeni, care a analizat rezultatele obținute în activitatea politico - educativă cu filmul. Cu acest prilej, s-a remarcat faptul că numai la cinematografele „Doi­na" și „Popular" din Fălticeni, la cele peste 30 de acțiuni culturale organizate în 1971 cu filmul au participat aproape 12.000 de cetățeni. S-au scos în evidență, de asemenea, și alte realizări ale cinematografelor din a­­ceastă parte a județului, precum și unele neajunsuri în ceea ce privește programa­rea filmelor, întreținerea aparaturii, slaba popularizare a unor producții cinematogra­fice românești. Participanții au stabilit mă­suri pentru îmbunătățirea întregii activi­tăți cu filmul. V. ROMPA Fălticeni Prin valorificarea resurselor locale Țăranii cooperatori din Dolhasca au găsit o cale eficientă de sporire a venitu­rilor bănești. Ea se referă la exploatarea nisipului dintr-o balastieră, special ame­najată, și livrarea lui la un preț convena­bil, către diferiți beneficiari. Pe această cale, de la data de 5 ianuarie și pînă în prezent, C.A.P. Dolhasca a obținut un ve­nit ce depășește 200.000 lei. Prin hărnicia celor 55 cooperatori ca­re lucrează permanent la balastieră, zil­nic se exploatează 200 m.c. nisip. Menți­nerea unui asemenea ritm va face posibil, ca, pînă la sfîrșitul anului, unitatea să realizeze, numai din această sursă, circa 2.000.000 lei. SILVIU ANISTOROAIE Dolhasca îmbunătățirea deservirii beneficiarilor Pentru îmbunătățirea deservirii bene­ficiarilor, precum și înlăturarea unor de­ficiențe semnalate în perioadele anterioa­re, la autobaza Cîmpulung Moldovenesc a EXPERIENȚA, REZULTATELE NE-AU CONVINS (Urmare din pagina I) ha. cu diferite culturi, produc­ția globală a fost mai mare decit cea planificată. Aceas­ta s-a datorat, în primul rînd, realizării unei producții de cartofi de 21.000 kg. de pe fie­care din cele 208 ha. aflate în cultură, față de 15.500 kg., cu­i fusese planificat. Printr-o gri­jă mai mare pentru sortarea pe calități a acestui produs,­­s­ a reușit să se predea fondu­lui central al statului 3.300 tone, față de 1.580 tone, cît se planificase. De asemenea, s-au valorificat avantajos cu statul 1.164 tone sfeclă de zahăr, 342 tone porumb și 50 tone mac. Cointeresarea cooperatorilor în executarea lucrărilor la timp a ieșit în evidență mai ales în campania de recolta­re a culturilor, în toamna tre­cută, cînd participarea aces­tora a fost cu 46—48 la sută mai mare față de anii prece­denți, permițînd, astfel, înche­ierea lucrărilor cu 3 săptămîni mai devreme. In acest an, cooperatorii au hotărît să aplice acordul global la mia de lei ve­nituri în bani și natu­ră (din produsele de bază), la culturile porumb, cartofi, sfe­clă de zahăr, iar la mac și le­gume — numai în bani. Pentru zootehnie, s-a hotărît ca re­tribuirea să se facă tot în a­­cord global, pe hl. de lapte muls, kg. spot, produși obți­nuți și kg. lună. In cazul de­pășirii producțiilor planifica­te, se va acorda membrilor cooperatori un procent de cn­­ca sută din depășire, ținînd seama că la aceasta au contri­buit și mecanizatorii, cărora li se va acorda 20 la sută din depășire, iar unității — 40 la sută pentru cheltuielile supli­mentare efectuate cu mărirea gradului de mecanizare, chimi­zare ș.a. Și în acest an, prin aplicarea unui complex de măsuri organizatorice și de creștere a cointeresării coope­ratorilor, vom reuși ca produc­ția vegetală și animală să se ridice la adevăratul potențial al unității noastre, să partici­păm la asigurarea fondului de stat cu cantități tot mai mari de produse. U.E.I.L. FĂLTICENI, STR. 11 IUNIE nr. 28, ANGAJEAZA DE URGENTA: strungari electricieni frezori rabotori - rectificatori maiștri tehnologi PAL tehnicieni A.M.C. (laborant - metrolog) șefi parchete (gestionari) Solicitanții trebuie să îndeplinească condițiile de studii și stagiu conform prevederilor Legii nr. 12/1971 și Legii nr. 22/1969. Pentru nefamiliști se asigură condiții de ca­zare corespunzătoare. Relații suplimentare se vor solicita la biroul personal al unității. r „Dialog cu țara." In una din zilele trecute, 500 de cetă­țeni din comuna Vicovu de Sus au parti­cipat, la căminul cultural din localitate, la o amplă manifestare cultural - artistică. După un program susținut de brigăzile ar­tistice de agitație din comună, elevii liceu­lui au interpretat un scenariu intitulat „Dialog cu țară", care a evocat semnifica­tive pagini din lupta poporului nostru pen­tru libertate socială și națională. TUDOREL SCHIPOR Vicovu de Sus MICA PUBLICITATE • Pierdut legitimația nr. 2604, eliberată de C.C.H. Su­ceava, în anul 1966, pe numele Cocîrlă Maria. O declar nulă. • Pierdut legitimația nr. 2229, eliberată de C.C.H. Su­ceava, în anul 1970, pe numele Șerban Aurel. O declar nulă. • Pierdut legitimația nr. 4132, eliberată de C.C.H. Su­ceava, în anul 1971, pe numele Senehen Alexandru. O declar nulă. • Pierdut legitimația nr. 4236, eliberată la 21 octombrie ,1970, de catr­e C.C.H. Suceava, pe numele Petrea Ioan. O de­clar nulă. • Pierdut legitimația nr. 506, eliberată de Fabrica de tricotaje „Zimbrul" din Sucea­va, în anul 1968, pe numele Gemenius Maria. O declar­au­lă. • Pierdut legitimația nr 747, eliberată de Fabrica de tricotaje „Zimbrul" din Sucea­va, în anul 1969, pe numele Ciornei Elvira. O declar nulă. • Pierdut legitimația fără număr, eliberată de C.C.H. Su­ceava, în anul 1971, pe nume­le Maid Vasile. O declar nu­lă. • Pierdut legitimația nr. 3563, eliberată de Fabrica de tricotaje „Zimbrul" din Sucea­va, în anul 1971, pe numele Bi­vol Alexandru. O declar nulă. • Pierdut autorizația de func­ționare pentru caz distractiv nr. 15, din 12 iulie 1971, elibe­rată de Comitetul executiv al comunei Adîncata — Suceava, pe numele Hodoroabă Gheor­­ghe. O declar­anlă. • Pierdut legitimația nr. 140, eliberată de I.M.S. Sucea­va, în anul 1971, pe numele Dîrvariu Constantin. O declar­anlă. • Pierdut legitimația nr. 2954, eliberată de C.C.H. Su­ceava, în anul 1966, pe numele Sutu Aurel. O declar nulă. UZINA DE CONSTRUCȚII METALICE ȘI MAȘINI AGRICOLE Bocșa angajează: MUNCITORI CALIFICATI IN MESERIILE DE LĂCĂTUȘI, ELECTRICIENI, SUDORI ȘI MUNCITORI NECALIFICAȚI MUncitorii necalificați, care trebuie să fie absolvenți ai școlii generale, pot să se califice în meseriile de lăcătuși și sudori, cu scoatere sau cu participarea în producție. Uzina asigură cazare la căminele sale și masă la cantină, contra cost. Cei interesați se vor adresa serviciului per­­­­sonal al uzinei, telefon 4, sau 130, interior 37, sau 95. r r L

Next