Zori Noi, iunie 1972 (Anul 25, nr. 7603-7628)
1972-06-24 / nr. 7623
ZORI NOI ■ PAGINA 2 CHEMAREA SIDERAR CISTILIR DI MEDOW CHIDE COLECTIVELE DE MUNCA DN ÎNTREPRINDERILE SIDERURGICE $1 ÎNTREPRINDERILE CONDMAIOARE DE METIL Conștienți că înfăptuirea înainte de termen a prevederilor planului cincinal este în strînsă legătură cu asigurarea condițiilor materiale, iar obținerea unei eficiente sporite în industria prelucrătoare, în construcții, transporturi și alte ramuri este condiționată de nivelul calitativ al metalului, siderurgiștii hunedoreni sunt angajați plenar în îmbunătățirea performanțelor calitativ - funcționale ale metalului livrat economiei nationale, a creșterii ritmicității cu care acesta ajunge la utilizatori. Actualele cerințe ale economiei naționale în plin avînt au impus ca o necesitate luarea unor noi măsuri menite să conducă la o valorificare mai înaltă a metalului, la asigurarea construcțiilor de mașini și utilaje cu noi sortimente de oțeluri, cu proprietăți superioare, care să asigure în același timp un consum scăzut, o fiabilitate ridicată, un grad sporit de securitate în funcționarea mașinilor și utilajelor. Pornind de la aprecierea capacității tehnice a industriei a noastre siderurgice, în general, posibilităților colectivului Combinatului siderurgic Hunedoara, ne adresăm tuturor unităților din industria siderurgică, din proiectarea uzinelor constructoare de mașini, unităților de construcții - montaj, cu chemarea de a neunifica eforturile și preocupările, în vederea realizării unor ample măsuri menite să conducă la reducerea consumului de metal, prin promovarea rapidă a progresului tehnic în proiectare, în tehnologia de elaborare și laminare, în asimilarea de noi sortimente de oțeluri și laminate. In acest scop, la Combinatul siderurgic Hunedoara se vor aplica, începînd din acest an, următoarele măsuri : a) In domeniul îmbunătățirii structurii sortimentale și promovării oțelurilor cu caracteristici fizico - mecanice superioare 1. Extinderea producției, de oțeluri înalt aliate, refractare și inoxidabile pentru fabricația utilajului chimic, energetic, mașini, utilaje, autocamioane, autoturisme etc.; ponderea oțelurilor cu proprietăți superioare (oțel carbon de calitate, oțel carbon superior, oțel slab aliat și oțel aliat), din totalul producției de oțel să atingă în 1973 un nivel de 50 la sută, iar producția de laminate de calitate superioară să crească cu minimum 15 la sută comparativ cu anul 1971, ca urmare a utilizării de procedee tehnologice moderne de finisare, prin frezare, flamare, polizare și cojire. 2. Stimularea proiectanților în valorificarea superioară a metalului în construcții prin livrarea profilelor laminate cu limita minimă de rezistență la curgere garantată, asigurînd în acest fel reducerea consumurilor cu circa 10 la sută. 3. Creșterea condițiilor tehnico - materiale pentru reducerea greutății construcțiilor metalice, a utilizării mai economice a spațiilor, prin restrîngerea treptată a fabricării profilelor din oțel de rezistență tip 37 și extinderea laminării și livrării profilelor din oțel slab aliat din clasa de rezistență 52 kgf./mm, pătrat la care valorile caracteristicilor cresc cu peste 40 la sută. 4. Diminuarea pierderilor irecuperabile de metal ca urmare a acțiunii corozive a atmosferei și reducerea cheltuielilor de protejare a suprafețelor construcțiilor metalice, prin asimilarea și livrarea, începînd cu acest an, a profilelor din oțel cu rezistență sporită la coroziunea atmosferică și cu caracteristici mecanice superioare realizate într-o concepție și tehnologie proprie. 5. Pentru reducerea consumului de metal în construcții, ne angajăm să satisfacem în întregime cererile beneficiarilor cu oțel beton clasele a Il-a și a IlI-a de rezistență, la care se obțin economii de metal de pînă la 30 la sută. 6. Vom acționa pentru promovarea și stimularea creșterii cererilor beneficiarilor de metal pentru mărci de oteluri slab aliate cu rezistente sporite, în scopul reducerii greutăților mașinilor și instalațiilor, asigurînd o economie de metal de pînă la 25 la sută. Aplicarea largă a măsurilor enunțate mai sus numai prin livrările Hunedoarei creează condiții pentru obținerea unor economii suplimentare de metal la consumatori cu aproximativ 100.000 — 150.000 tone anual. b.) In domeniul creșterii ritmicității, întăririi disciplinei contractuale și perfecționării condițiilor de livrare 1. Se va îmbunătăți activitatea de prospectare a cererilor curente și de perspectivă, de urmărire a comportării metalului la beneficiari, în vederea satisfacerii complete a necesităților calitative și sortimentale, precum și a asigurării livrării de laminare la lungimi fixe și multiple. 2. Prin îmbunătățirea activității de programare, producție și desfacere, se va asigura realizarea contractelor economice cu o zi mai devreme la trimestru și cu 2 zile mai devreme pînă la sfîrșitul acestui an, se va accelera circulația metalelor prin scurtarea cu minimum 2 zile a termenelor intermediare de livrare. 3. Sprijinirea efectivă a consumatorilor de metal prin acțiuni comune de redistribuire a stocurilor fără mișcare cu prilejul contractărilor trimestriale și înnoirea acestora cu sortimente necesare din aceleași grupe de producție sortimentală. 4. Realizarea unui climat de reciprocitate între toate unitățile cu care avem relații contractuale, atît în calitate de furnizori, cit și în calitate de beneficiari, prin respectarea integrală a capacităților sortimentale și termenelor asumate. Ne exprimăm convingerea că toate colectivele din siderurgie, toți cei care concură la utilizarea rațională și superioară a metalului, vor înțelege sensul profund al inițiativei noastre care constituie răspunsul siderurgiștilor hunedoreni la sarcinile trasate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, de a realiza în cele mai bune condiții Directivele Congresului al X-lea al P.C.R., de a înfăptui înainte de termen actualul cincinal, spre accelerarea mersului rapid al dezvoltării României socialiste, prin atingerea celor mai înalte cote ale progresului și civilizației umane, președintele comitetului oamenilor muncii, ing. COSTACHE TROTUȘ președintele comitetului sindicatului, GHEORGHE DÎRLEA secretarul comitetului de partid, PETRE LUNGU secretarul comitetului U.T.C., CONSTANTIN BOBESCU MEMENTO # MEMENTO • MEMENTO BUCUREȘTI DUMINICA 25 IUNIE PROGRAMÚN I 6.00 Buletin de știri. 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Avanpremieră cotidiană. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Ilustrate muzicale. 9.00 Ora satului. 10.00 Radiomagazinul femeilor. 10.30 Autografe muzicale. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Recital Ștefan Ruha. 13.30 Melodiile vacanței — muzică ușoară. 14.00 Unda veselă. 14.30 Parada cîntecului ; Doina Badea, Charles Aznavour și Tom Jones. 15.00 Buletin de știri. 15.30 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători : "Start spre extraordinar" — Episodul XI: „Planeta razelor de foc" — scenariu științifico - fantastic de Mihail Joldea. 16.00 Caleidoscop muzical. 17.30 Sport și muzică. 19.45 Nestemate folclorice. 20.00 Tableta de seară. 20.05— 24.00 Estrada duminicală. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.50 Moment poetic. Lirică românească. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă.Buletine de știri la orele 2.00; 4.00; 5.00). Jurnal. 19.20 Concertul serii. Muzică populară românească. 19.45 Studioul veseliei. 20.25 Voci care au cucerit lumea ; Elena Cernei și Nicola Rossi Lemeni. 20.40 Atlas liric. 20.50 Revista melodiilor (reluare). 21.35 Vă invităm la dans. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Vă invităm la dans. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vreme frumoasă, la începutul intervalului, apoi ușor instabilă. Cerul va prezenta înnourări mai accentuate în cursul după-amiezilor, favorabile ploilor de scurtă durată. Vîntul va sufla slab pină la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 14 și 18 grade, iar maximele, între 27 și 30 grade. SIMBATA 24 IUNIE 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineață. Telex. 9.05 Biblioteca pentru toți (reluare). Ion Slavici. 9.50 De vorbă cu gospodinele. 10.05 Curs de limba engleză — Secția a 20-a. 10.35 Reportaj : "Peste ani". 10.50 Ancheta TV. 11.30 Emisiune de divertisment. 12.15 In slujba sănătății — emisiune de educație sanitară. 12.30 Telejurnal. 16.30 Deschiderea emisiunii de dupăamiază. Emisiune în limba germană. 18.15 Ritm, tinerețe, dans. 19.05 Publicitate. 19.15 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 In întîmpinarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român și a celei de-a 25-a aniversări a republicii . Țara întreagă in întrecere. 20.15 Tele - enciclopedia. 20.55 Film serial t „Schulmeister". Episodul al III- lea. „Schulmeister împotriva lui Schulmeister”. 21.50 „Zîmbiți. . . vă rog". Emisiune de divertisment. 22.40 Telejurnal. 22.50 Box — finalele campionatelor individuale de seniori ale României, înregistrare de la patinoarul „23 August". . V •>:•. v>>: * .v ... S ,,m.A ................................... lÄÄÜÜiir ■ IAȘI DUMINICA 25 IUNIE Program de dimineață 8.00 Buletin de știri. 8.05 Refrene îndrăgite. 8.20 Dumbrava minunată. 8.30 Piese de fanfară. 8.40 Azi, în sat la noi. "Oamenii Todireștilor". Reportaj de Vasile Filip. 8.55 Cintecul care mi-e drag. 9.20 Dialog cu ascultătorii. 9.35 Raliul melodiilor. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Non stop muzical. 19.00 Radio LOTO Tragerea din 23 iunie 1972 Extragerea 1: 59; 33; 10; 79; 83; 69; 35; 72; 3. Extragerea a II-a : 78; 43; 14; 29; 23; 44; 54. Fond de premii : 901.350 lei. TELEFOANE DE UTILITATE PUBLICĂ Agenția de voiaj C.F.R. 10413 Agenția TAROM 10904 Informații C.F.R. 10313 Autogara călători 10114 Comenzi ARAGAZ 11594 Miliție 10600 Inspectoratul județean de securitate 11993 Pompieri OS Policlinica 10415 Salvare 10006 Sed. de rețele electrice Deranjamente 1513 Spital 10024 Stația de taximetre 11920 Dispeceratul I.G.O. 10990 A. S. Lato • Pronosport 10670 Informații speciale 05 IIIIIIII! iillllllillllllllllillllillllllllilllllllilil u RITMURI ȘI DIMENSIUNI SUCEVENE“ (Urmare din pagina I) de plan și angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, a „Ordinului Muncii" clasa I acordat unui important număr de unități agricole de stat și cooperatiste, pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare a agriculturii socialiste și pentru participarea activă a muncitorilor, mecanizatorilor, țăranilor cooperatori, tehnicienilor și inginerilor la obținerea, în 1971, a unor producții mari și livrarea la fondul de stat a unor cantități sporite de produse vegetale și animale. O hartă luminoasă înfățișează principalele obiective economice din județul nostru, iar în încăperile următoare sînt expuse produse ale sectoarelor minier, metalurgic, economiei forestiere, energetic, graficele și panourile sugerînd dezvoltarea ascendentă pe care o înregistrează aceste ramuri datorită resurselor mari de care dispune județul nostru, hărniciei cu care colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni dau viață sarcinilor trasate de partid. Minerii și-au expus aici un panou pe care stă înscris angajamentul de a realiza planul cincinal cu 8 luni de zile mai devreme. Angajamente asemănătoare pot fi citite și la standurile rezervate întreprinderii mecanice, Uzinei de utilaje și piese de schimb din Suceava și altor unități economice. La loc de cinste este afișat un panou în standul Combinatului de celuloză și hîrtie din Suceava pe care stă scris : „Urmînd indicațiile date de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu ocazia vizitei de la C.C.H., privind folosirea judicioasă a spațiilor productive, s-au realizat suplimentar 20 milioane lei la producția globală și 20 milioane lei la producția marfă". Aceleași prețioase indicații au condus— așa după cum reiese din textele afișate — la realizări de seamă în cadrul Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului și Fabrica de tricotaje „Zimbrul" din Suceava. Industria ușoară este reprezentată de exponatele Filaturii de in și cînepă din Fălticeni, fabricii de tricotaje „Zimbrul", fabricii de pielărie și încălțăminte „Străduința", întreprinderii „Fuiorul" și ale altor unități. Pentru dezvoltarea acestui sector, nivelul investițiilor ce se vor realiza pînă în anul 1975 va crește, fata de cel din anul 1967, cu 472 la sută. In sectorul industriei alimentare, unul dintre grafice informează vizitatorii că volumul mărfurilor desfăcute către populație a ajuns, în 1971, la 132,6 la sută față de 1967. Este și acesta unul dintre indicatorii creșterii necontenite a nivelului de trai material al celor ce muncesc. Reprezentată de o gamă largă de produse, în continuă diversificare, industria locală a cunoscut o creștere a producției globale, față de anul 1967, cu 154 la sută în 1971, urmnd să se ajungă la 197 la sută în ultimul an al actualului cincinal, ponderea avînd-o bunurile de consum. Grija deosebită ce o manifestă partidul și statul nostru pentru dezvoltarea agriculturii județului este ilustrată și de încărcătura de teren pe tractor fizic, aceasta ajungînd, așa cum indică unul dintre panouri, de la 110 ha. în 1967, la 89 ha. în 1971, urmînd să fie de 67 ha. în 1975. Sugestive pentru dezvoltarea acestui sector principal al economiei sînt și creșterile la îngrășăminte chimice administrate, care, anul trecut, au ajuns la 43.105 tone, precum și investițiile. Măsurile pentru înfăptuirea programelor naționale din agricultură, eforturile pe care le fac oamenii muncii din această ramură au fost și vor fi însoțite de măsuri de o deosebită importanță socială; printre altele, unul dintre panouri indică faptul că numai în anul trecut au beneficiat de asistență medicală și de medicamente gratuite peste 8.000 membri cooperatori, că anul acesta s-au rezervat peste 1.500 locuri pentru membrii C.A.P. în stațiunile balneoclimaterice. Una din săli este rezervată exponatelor privind activitatea de sistematizare, construcții, arhitectură și gospodărie comunală, atrăgînd atenția macheta Sucevei, harta cu localitățile rurale propuse să devină centre economice și localități cu caracter urban, schițele de sistematizare a unor comune și a centrelor lor civice. Rod al politicii de ridicare a nivelului de trai al populației îl constituie și amploarea con sinlllluli,utlilill strucției de locuințe, dezvoltarea gradului de urbanism. Un grafic arată că, în actualul cincinal, pentru oamenii muncii din județul nostru se vor construi 5.350 apartamente, se vor executa sistemele de alimentare cu apă a orașelor Rădăuți și Gura Humorului, canalizarea la Vatra Dornei și Gura Humorului, modernizarea a peste 220.000 m.p. străzi etc. Dezvoltarea învățămîntului și culturii, a condițiilor materiale pentru apărarea sănătății, a sportului și turismului este, de asemenea, ilustrată în expoziție prin numeroase obiecte, grafice, fotografii. De o bună apreciere se bucură uneltele, sculele, instalațiile și obiectele produse de elevi în atelierele școlare, simbol al preocupărilor pentru pregătirea temeinică, multilaterală și educarea în spiritul muncii a viitoarelor generații de constructori ai socialismului și comunismului. O hartă luminoasă, precum și alte exponate prezintă sugestiv realizările pe tărîmul vieții spirituale, acestea vorbind despre preocuparea pentru traducerea în viață a programului partidului de educare comunistă a oamenilor muncii. In ultimii ani, bunăoară, numărul artiștilor amatori a crescut cu încă 3.000, ajungînd în prezent la 14.000. Numai în perioada 1968—1972, cele 10 universități populare din județul nostru, așa cum ilustrează un grafie, au fost frecventate de 16.000 de oameni, ceea ce indică o continuă creștere a interesului pentru cultură, pentru cunoaștere și autoperfecționare. întreaga expoziție, de o înaltă valoare informativă, fiecare exponat ilustrează sugestiv nu numai realizările economice și social - culturale din județul nostru, ci și minunatele perspective, hotărîrea comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii de pe meleagurile sucevene de a întîmpina Conferința Națională a partidului și cea de-a IXXV-a aniversare a proclamării republicii cu rezultate deosebite în muncă, de a înfăptui prevederile actualului cincinal înainte de termen. • Sport C.N.E.F.S. a aprobat înființarea unui club sportiv in municipiul Suceava O veche dorință a sucevenilor se află pe cale de înfăptuire. Prin hotărîrea nr. 733, din 9 iunie a.c., Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport a aprobat, cu începere de la 1 iulie 1972, înființarea unui club sportiv în municipiul Suceava cu secțiile de atletism, box, fotbal și rugbi. Orașul reședință de județ a cunoscut, în ultimii ani, o remarcabilă ascensiune în domeniul sportului de performanță. In acest sens este demn de amintit că multi sportivi suceveni, datorită performanțelor obținute, au fost incluși în loturile național și olimpic. Astfel, din lotul național fac parte atleții Constantin Gridom« și Aurel Scorobiuc, precum și jucătorii Ovidiu Căldăruș (fotbal tineret), și Ștefan Ionescu (rugbi, juniori), iar Valentina Cioban este inclusă în lotul olimpic. Ținînd seama de toate acestea, de posibilitățile de dezvoltare, la Suceava, a sportului de performanță, C.N.E.F.S și U.G.S.R. au hotărît să-i acorde un mai mare sprijin prin înființarea clubului sportiv municipal. In felul acesta, dispunînd de antrenori cum sînt prof. Mihai Sprinceană și Dumitru Trenciu (atletism), Alexandru Ștefu (rugbi) și Gabriel Tîmpescu (box), de condiții materiale corespunzătoare, și rezultatele vor fi mai bune. In condițiile existentei clubului sportiv municipal se va putea concretiza, la valențe superioare, și contribuția celor care, și pînă acum, au sprijinit mișcarea sportivă suceveană. Amintim cîțiva dintre aceștia : Eugen Pleșca, inspector general la inspectoratul școlar județean, Ion Lukaci, directorul U.A.P.S., Ion Moldovan, directorul U.R.A., Alexandru Burac, inginer șef al S.U.T. Suceava. In viitor clubul va avea și secții de lupte și hochei. Aceasta, bineînțeles, în funcție de dezvoltarea ce o vor înregistra cele două discipline sportive. Sugerăm însă organelor locale, Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport ca și voleiul să fie inclus printre secțiile noului club sportiv. Echipa Constructorul a obținut doar succese de necontestat, in urmă cu cîțiva ani ea activând și in prima divizie a țării. De asemenea, să nu uităm că din Suceava au plecat sportivi care au contribuit la dezvoltarea voleiului românesc, cum sunt Gabriel Udișteanu (membru al loturilor național și olimpic) și Patriciu Păștean (membru al lotului olimpic). D. MIREA După cum ne informează C.J.E.F.S., întîlnirea de fotbal dintre Străduința Suceava și Unirea Săveni, din cadrul barajului pentru promovarea în divizia C, care urma să aibă loc duminică, 25 iunie, se va desfășura miercuri, 28 iunie, cu începere de la ora 17, pe stadionul „Arini" din Suceava. PE ECRANE SIMBATA 24 IUNIE SUCEAVA: „Modern“ : Felix și Otilia; Secretul din Santa Vittoria ; „Tineretului" : Iubita lui Gramima; Los Tarantos; „Arta": Misiunea tinerei Nhung; Aventuri în Ontario; „Burdujeni": Dă-i înainte, cowboy; CÂMPULUNG MOLDOVENESC ; „Luceafărul”: B. D. la munte și la mare ; „Moldova“ : Sado și Vanzetti ; FĂLTICENI : „Popular": Moara cu noroc; „Doina” : Locotenent Bullitt ; RĂDĂUȚI : „Unirea“ : Cortul roșu ; „Flacăra“: Steaua sudului ; GURA HUMORULUI t „Lumina": Vagabondul ; VATRA DORNEI : „Doina": Locotenent Bullitt ; DOLHASCA ; „Dolhasca“: Floarea soarelui; FALCAU : „Falcău“: Articolul 420; FRASIN : „Frasin": 100 de dolari pentru șerif; IACOBENI: „Minerul": Omul orchestră; MOLDOVIȚA: „Moldovița": 100 dolari pentru șerif; ȘIRET: „Șiretul": Atunci i-am condamnat pe toți moarte; SOLCA : „Solca": Delacolarea: VAMA : „Vama": Aeroportul. Ș AH--------------------------- Prima etapă a campionatului pentru calificarea în divizia B Recent, la Casa de cultură a sindicatelor din Suceava, a avut loc prima etapă a campionatului republican de calificare în divizia B. S-au întrecut echipele „Fuiorul" Suceava (campioana județului nostru) și „Textila" Iași (campioana județului Iași). Fiecare echipă a fost alcătuită din patru seniori, două senioare și un junior. Deși din formația de bază a sucevenilor au lipsit doi șahiști, „Fuiorul" a reușit să cîștige această intîlnire cu scorul maxim de 7—0, calificîndu-se în etapa a doua a aceluiași concurs. Iată și rezultatele tehnice (în ordinea meselor): Mitrofan Corneliu — Ciochină Alexandru, 1—0 ; Klestermann Dieter — Danilovici Leomiza, 1—0 ; Chelaru Ion — Casasolo Emilian 1—0; Colină Ananie — Vartolomei Victor, 1—0 ; Verciuc Nicolae (junior) — Ciochină Alexandru II, 1—0 ; Bodale Ana — Popescu Daniela, 1—0 ; Sandu Viorica — Alexandru Irene, 1—0 ; (primii șahiști sunt suceveni). Comuna Frasin, în contextul sistematizării actuale și de perspectivă (Urmare din pagina I) consum, cooperativa de credit, căminul cultural, biblioteca și cinematograful, dispensarul sanitar, căminul de copii, cantina salariaților, farmacia, poșta, numerose unități comerciale, dintre care cele mai importante sînt reunite intr-un complex. ■— Respectarea regulilor de sistematizare și ale disciplinei în construcții este o realitate la noi în comună — preciza ing. Gavril Cosmaschi, membru al comisiei de sistematizare. Cele cîteva abateri de la lege (construcții fără autorizație) au fost sancționate imediat, luîndu-se măsuri de remediere. Pentru a veni în sprijinul cetățenilor, la propunerea acestora, consiliul popular a pus la dispoziție publică schițe de case, unele cu etaj, care se construiesc în cartierele „Obreja" și „Prund", ca și în celelalte zone ale comunei destinate construcțiilor de locuințe. Ca vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular, trebuie să subliniez necesitatea urgentării lucrărilor de bornare a vetrelor de sat, sarcină pe care ne-am asumat-o încă din anul 1970. In acest scop, bornele propriu-zise au și fost confecționate de către meseriașii din echipa de construcții a consiliului, s-a făcut pichetarea, urmînd ca în cel mai scurt, timp să trecem la plantarea lor. — Intrucît sistematizarea comunei este o operă complexă, de durată, v-am ruga să vă referiți la modul în care atragem populația pentru înfăptuirea ei. •— Un capitol aparte al problemei l-au constituit dezbaterile și măsurile stabilite în prima parte a anului, în bara consiliului comunal pleal Frontului Unității Socialiste, apoi într-o plenară a comitetului comunal de partid — spunea tovarășul Petru Țăranu. Sarcinile reieșite sînt cuprinse și în angajamentul consiliului popular. — In baza lor, am extins trotuarele cu 300 m.l., iar pînă la apropiata Conferință Națională a partidului vom construi 400 m.l. trotuare, mai piață pentru zarzavaturi și pentru alte produse agroalimentare, atelierele școlare din Frasin și Doroteia (care se realizează exclusiv prin munca patriotică și donațiile populației, pe șantiere fiind de un real folos ajutorul sutelor de elevi) — spunea tovarășul Iosif Chiș. Parțial am asfaltat cîteva străzi (către tabăra de pionieri, gară, spital etc.), și avem pregătite condițiile pentru continuarea acestor lucrări. Continuăm, de asemenea, lucrările de regularizare a cursului rîului Suha. Aș preciza că toate acestea — elemente componente ale sistematizării — sunt rodul propunerilor și contribuției pe diferite căi a deputaților și masei de cetățeni. Ceea ce a dat avînt activității multilaterale din comună sunt sarcinile și învățămintele desprinse din prima Conferință pe țară a secretarilor comitetelor de partid și președinților consiliilor sare comunale, în sensul popucă de la primărie este coordonată, armonizată și controlată întreaga activitate de pe teritoriu. Cea mai mare parte a activității edilitar - gospodărești proprii, care cere calificare, precum și lucrările pentru terți, o desfășurăm prin unitatea de prestații a consiliului popular, care numără aproape 100 de oameni, specializați în echipe pentru construcții metalice, prefabricate din beton, binale, dulgherie, zidărie, artizanat etc., și care valorifică în cea mai mare parte, ca materie primă, resurse locale ale comunei. — Referindu-ne la perspective, ce se întrevede ? La această întrebare, au fost formulate atît răspunsuri certe, cit și o serie de propuneri și observații critice : Petru Țăranu și Iosif Chiș. Din fonduri centralizate au început lucrările pregătitoare pentru un viitor complex comercial, iar din contribuția bănească a locuitorilor se prevede, pentru viitorii ani, construirea unei băi comunale și a unui dispensar uman, acestea fiind propuneri formulate în mai multe rînduri de către localnici. Gavril Măhăilă și Vladimir Lucaci, tehnician silvic. La amplasarea viitoarelor obiective să se țină seama de toți factorii (economici, demografici, naturali), în prezent, pînă la viitoarea variantă a șoselei, transportul minereului făcînduse, contrar unor norme, pe stida centrală a comunei, in condițiile neasigurării stropirii frecvente a acestei porțiuni. In legătură cu amplasarea viitoare a ștrandului, schița de sistematizare trebuie revăzută, motiv pentru care nu s-au atacat lucrările pe malul Moldovei. Vasile Grigoraș, Gavril Cosmaschi . Se simte nevoia extinderii rețelei de apă potabilă , a organizării unui studiu pentru construirea de către instituții și unități locale a unor sedii proprii prin cooperare, a termoficării lor de la sursele existente. In condițiile existenței unui mare aflux de călători prin stația C.F.R. Frasin, organele de resort ar trebui să se intereseze de extinderea sălii de așteptare, aceasta neputînd adăposti în prezent mai mult de 10—15 oameni. Considerăm, totodată, absolut necesare un studiu și demersuri pentru stabilirea unui nomenclator al străzilor. Iată, așadar, numai cîteva, aspecte strîns legate de sistematizarea actuală și viitoare a comunei, de sarcinile complexe care revin consiliului popular și specialiștilor, unităților economice și instituțiilor care-și desfășoară activitatea pe plan local, pentru realizarea unei dezvoltări complexe și armonioase a acestui important centru muncitoresc, în care elementele de urbanism au căpătat un contur precis. Un loc devenit cunoscut pentru frumusețile sale — stațiunea balneară Vatra Dornei, <,