Zori Noi, martie 1973 (Anul 26, nr. 7834-7860)
1973-03-22 / nr. 7852
I centrală u •M.ic ./ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SUCEAVA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII NR. 7852 joi 22 martie 1973 I 4 PAGINI 30 BANI ÎN FIECARE UNIATE ECONOMICI O INTENSA KM POLITE& SI OMMIZATORICI PENTRU MATERIALIZAREA PROGRAMULUI JUDEȚEAN DE AUTODOTARE IM ACEST AN a . In întreprinderile din județ vor fi efectuate lucrări de autodotare în valoare de peste 91 milioane de lei Cu mijloace proprii se va executa circa 50 la sută din volumul pieselor de schimb pentru întreținerea mașinilor și utilajelor ș. Va continua asimilarea pieselor de schimb pentru utilajele din import, valoarea acestora ridicîndu-se la aproximativ 4 milioane lei valută Vizind, după cum se știe, valorificarea superioară a resurselor interne, sporirea contibilă prin forțe proprii a zestrei tehnice a întreprinderilor și crearea de disponibilități pentru export, concomitent cu dimminuarea importului, activitatea de autodotare desfășurată de către colectivele de oameni ai muncii din unitățile economice ale județului nostru a cunoscut o permanentă dezvoltare. In Baza experienței cîștigate în perioadele precedente, activitatea privind procurarea s sau elaborarea documentațiilor tehnice necesare lucrărilor de autodotare, programarea și urmărirea execuției fizice în atelierele proprii sau prin cooperare interuzinală a fost organizată, în primii doi ani ai cincinalului actual, mult mai bine. Rezultatele acțiunilor întreprinse se concretizează în proiectarea și realizarea unor mașini, utilaje, instalații, S.D.V-uri și piese de schimb în valoare de peste 11 milioane lei. De remarcat este și faptul că, pe lângă unitățile cu profil de construcții de mașini (întreprinderea mecanică, Uzina de reparații auto, Uzina de utilaje și piese de schimb — din Suceava, Uzina pentru construcția și repararea de utilaje și piese de schimb de la Vatra Dornei), unitățile din alte ramuri industriale (unități ale Combinatului de industrializare a lemnului, întreprinderea de industrializare a cărnii din Suceava, Filatura de in și cînepă din Fălticeni ș.a.), deși, la început, nu dispuneau de întreaga capacitate tehnică necesară în sectoarele de concepție și execuție, au realizat o bună parte dintre lucrări, unele de înaltă tehnicitate. Menționăm, de asemenea, că realizările din 1972, pe linia autodotării, depășesc cu 78 la sută prevederile angajamentului asumat, pe această perioadă, de către organizația județeană de partid. Aceste realizări au dus, între altele, la obținerea unei producții industriale suplimentare de circa 35 milioane lei, a peste 3,6 milioane lei economii la prețul de cost, a unui beneficiu suplimentar de circa 4 milioane lei, ca și la reducerea importului de utilaje (cu peste 300 mii lei valută) și a achizițiilor din țară (cu peste 14 milioane lei), creșterea productivității muncii, îmbunătățirea calității și diversificarea gamei de produse, ușurarea efortului fizic. Notabil este și faptul că prin autodotare s-a asigurat, totodată, peste 51 la sută din totalul pieselor de schimb folosite, în 1971 și 1972 pentru întreținerea și repararea fondurilor fixe. Pe lîngă rezultatele arătate, activitatea de autodotare desfășurată în, județul nostru a determinat lărgirea cîmpului de afirmare a potențialului tehnic propriu, de concepție și execuție, în măsură să dovedească posibilitățile mari de care dispun unitățile economice pentru a se înzestra singure cu tehnică modernă, la nivelul cerințelor prezentului, stimularea și orientarea gîndirii cadrelor de specialiști spre descoperirea de noi căi și resurse pentru creșterea eficienței întregii activități. Rezultatele bune obținute nu reflectă, însă, întrutotul, posibilitățile și condițiile tehnico - materiale de care dispun unitățile economice și nici o preocupare responsabilă a tuturor organelor și organizațiilor de partid, a organismelor de conducere colectivă pentru dezvoltarea și extinderea acțiunii de autodotare. Munca politică desfășurată, pe această linie, pentru crearea cadrului optim de manifestare a inițiativelor și propunerilor, pentru stimularea gîndirii creatoare, creșterea simțului de răspundere în realizarea integrală a sarcinilor asumate prin programele anuale nu a fost suficient de convingătoare și consecventă. De aceea, în unele întreprinderi (întreprinderea pentru industrializarea laptelui de la Cîmpulung Moldovenesc, întreprinderea de transporturi auto, Trustul S.M.A. din Suceava ș.a.) activitatea de autodotare s-a situat pe ur plan inferior, desfășurîndu-se. Ing. AUREL CHIFAN de la consiliul județean de control muncitoresc a activității economice și sociale (Continuare în pagina a H-a) i ^OÎWWXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX'vXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVNX, 2 MASURI PENTRU UTILIZAREA RAȚIONALĂ A MATERIEI PRIME Unul dintre obiectivele de seamă ale colectivului de muncă de la fabrica de placaje din cadrul Platformei C.I.L. Suceava îl constituie reducerea consumului specific de materie primă. Muncitorii și cadrele tehnice de aici și-au propus să economisească în acest an, în condițiile respectării riguroase a condițiilor de calitate, 157 m.c. de bușteni, cantitate din care se poate obține o importantă producție suplimentară. în scopul înfăptuirii acestui important obiectiv, au fost luate măsuri pentru tratarea buștenilor pe grupe de diametre și reducerea dimensiunii rolelor. De asemenea, au fost stabilite acțiuni pentru recuperarea furnirelor rezultate la cilindrarea buștenilor și realizarea de placaj subdimensionat, care poate avea multiple utilizări în diversele sectoare ale economiei. kx\xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx'xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx< Secția a ÎI-a a Fabricii de mobilă din Rădăuți. Vedere exterioară Foto : D. VÎNTU ' '••'On A it A Ntsew IA$I IN DEZBATERE PUBLICAI -----------------------------------------------------------------------------------------1 Proiectul Legii privind dezvoltarea construcției de locuințe și proiectul Legii privind administrarea fondului locativ PAGINA a 1 ......................... 1 AZI CONSEMNĂRI: De la corespondenții voluntari ai ziarului Expuneri pe teme științifice Răspunzînd invitației adresate de Casa corpului didactic din Suceava și filiala locală a Societății de științe geografice, ieri, prof. dr. doc. Mihai Băcescu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, directorul Muzeului de istorie naturală „Grigore Antipa", a susținut la casa de cultură a sindicatelor o conferință însoțită de proiecții, pe tema „Acolo unde Sahara se unește cu oceanul", în fața a numeroase cadre didactice din municipiu și din comuPrin contribuția pionierilor și școlarilor și sub îndrumarea cadrelor didactice, în satul Pîraie, comuna Mălini, a luat ființă un muzeu școlar, cuprinzînd obiecte și documente care privesc trecutul istoric al satului și comunei, obiceiurile și îndeletnicirile oamenilor în trecut cele limitrofe au fost prezentate cîteva din rezultatele expediției științifice internaționale la care biologul român a luat parte în Africa. Astăzi, tovarășul Mihai Băcescu va conferenția la Liceul „Nicu Gane" din Fălticeni, pe aceeași temă, la orele 16.00 pentru cadrele didactice din oraș, iar la orele 18,30 va prezenta în fața studenților Institutului pedagogic din Suceava expunerea „Date noi în oceanografie". A. STAVARACHE și în prezent. Pe lîngă obiecte de interes etnografic, muzeul mai dispune de o vitrină numismatică, diverse documente cu o vechime de peste 100 de ani. Se remarcă între acestea un cod de legi din timpul lui Al. I. Cuza. MIRON RODICA Muzeu școlar Intre meseriașii cu inaltă calificare profesională din cadrul LIX Fălticeni se numără și mecanicul auto Gh. Bocăneț. In cei 20 de ani de cînd lucrează in întreprindere, el și-a ridicat permanent nivelul de cunoștințe profesionale, contribuind, totodată, și la calificarea și formarea altor generații de muncitori. Insignele de „Fruntaș in întrecerea socialistă“, pe care le-a primit, și „Ordinul Muncii“ clasa a III-a, cu care a fost decorat, vorbesc cu prisosință despre meritele lui. Prilej de afirmare a aptitudinilor fiecăruia, de valorificare a cunoștințelor dobîndite, în scopul de a fi ci mai de folos societății, munca este, în același timp, izvor de nemăsurate satisfacții. O datorie și o chestiune de onoare, garantată și reglementată de legile țării, munca formează caracterele, stă la baza tuturor înfăptuirilor noastre. Ne bucurăm firesc, cînd după absolvirea unei instituții de învățămînt, cel pentru care statul a cheltuit sume importante, care au acumulat bogate cunoștințe menite a fi valorificate în folosul întregii societăți, îi întîlnim în fabrici, pe șantiere, instituții, intr-un cuvînt la locurile lor de muncă. Nu ne este indiferent însă faptul că mai există unii care își irosesc timpul fără rost în așteptarea unui „post mai bun" (a se citi „la un birou, funcționar"), ori încercînd, an de an, de la o facultate la alta, , unde, din auzite,, s-ar putea intra mai ușor. Cei din ultima categorie uită, insă, că timpul trece fără,ca ei să realizeze ceva, că tot atît de bine pot lucra opt ore pe zi și se pot pregăti în continuare pentru a-și perfecționa calificarea, pentru a-și continua studiile, în plus avînd cîștigul experienței în muncă, al satisfacțiilor datoriei împlinite, mulțumirii de a fi utililor, înșiși, familiei, societății față de care sînt datori. . Pe această linie se înscrie și acțiunea recentă întreprinsă de Oficiul forței de muncă, în colaborare cu Comitetul municipal Suceava al U.T.C., reprezentanți ai unităților productive din municipiu, în vederea încadrării în cîmpul muncii a absolventelor de liceu care încă nu lucrează nicăieri. Am fost plăcut impresionați de entuziasmul cu care și-au susținut opțiunea de a se califica în meseria de scuteri - matrițeri (prin cursuri de calificare la Uzina de parații auto — Suceava) retinerele Maria Macriciuc și Artemiza Andone, sau dorința de a se încadra direct în ritmul muncii la fabrica de confecții - tricotaje „Zimbrul" a tinerelor Ileana Ionescu,ucaterina Huzdup, Rodica Puiu, Rodica Plăcintă, Elena Lupu și altele. Cu totul ieșită din comun, sfidătoare și ireverențioasă, față de cei care încercau să-i arate drumul limpede și fără sinuozități pe care ar trebui să-l urmeze, a fost atitudinea tinerei Viorica Ureche. Oare în cele patru luni în care le-a vorbit copiilor din Stroiești de la catedră (suplinitoare), cum le-a insuflat dragostea față de muncă, respectul față de cei din jurul lor ? Ca utevistă, cum și-a desfășurat activitatea, viața de organizație ? Credem că trebuie să stea, în atenția organelor de resort problema suplinitorilor, problema acelor oameni cărora le sunt încredințați, fie și pentru perioade scurte de timp, copiii, educarea acestora pe băncile școlii. O remarcă se impune și în ceea ce privește rolul organizațiilor U.T.C. în educarea acestora. Toate tinerele cu care s-a discutat, absolvente ale liceelor de cultură generală din anul 1972, sau chiar și de cîțiva ani în urmă, nu mai activează în rîndurile organizațiilor U.T.C., nu-și achită cotizația, dețin carnetul doar onorific. Poate că și în această lipsă de activitate își au originea unele atitudini greșite, disprețul față de munca productivă și altele. Se impun măsuri urgente de integrare a tuturor uteciștilor în viața de organizație, așa cum o cere de altfel chiar Statutul U.T.C. în același timp, unitățile în care sunt sau urmează a fi încadrați absolvenții de liceu trebuie să manifeste mai multă grijă față de aceștia, să găsească metodele cele mai potrivite de a-i integra în colectivul respectiv, de a le crea condițiile necesare pentru a-și manifesta aptitudinile, priceperea și a-și valorifica din plin cunoștințele dobîndite în anii de școală. De necesitatea unei schimbări a modului de a lucra cu acești tineri s-a convins și secretara comitetului U.T.C. de la fabrica de confecții tricotaje „Zimbrul" prezentă la acțiunea în discuție și care le-a asigurat de tot sprijinul în acest sens pe tinerele ce urmau să se încadreze, pentru ca, împreună cu conducerea fabricii, cu organizația de partid, să reconsidere optica muncii cu absolvenții de liceu. Tuturor le urăm succes și așteptăm confirmarea îndreptățitelor încrederi în afirmarea lor profesională. C. MANOLACHE NUMAI MUNCA POATE OFERI SATISFACȚII! DE LA PROPUNERI ȘI SUGESTII LA TRANSPUNEREA LOR IN FAPTĂ — UN DRUM CÎT MAI SCURT Continuînd acțiunea de ilustrare în paginile ziarului a modului cum sînt rezolvate propunerile făcute de comuniști în adunările pentru dări de seamă și alegeri, astăzi consemnăm aspecte din preocupările Comitetului orășenesc de partid Cîmpulung Moldovenesc pe această linie. RED. : — Aplicarea în viață a propunerilor făcute de membrii de partid reprezintă o obligație de prim ordin pentru comuniștii investiți cu responsabilități în acest sens, un mijloc pentru darea muncii în perfecțiediferite domenii. Legat de aceasta, ce acțiuni au fost întreprinse pînă acum ? I. Tărniceru : — Receptivitatea la propunerile făcute s-a materializat, în prima fază, în operativitatea cu care acestea au fost analizate, repartizate pe sectoare de muncă. Ele au făcut, apoi, obiectul analizei biroului comitetului orășenesc de partid, dintre membrii acestuia fiecare primind răspunderi precise în sensul urmăririi îndeplinirii lor. Paralel cu munca activiștilor din organele de partid și de stat, au fost atrase o serie de cadre, de la deputați și pînă la membrii comisiilor pe probleme, ceea ce a însemnat, cum era și firesc, o eficiență sporită în direcția aplicării propunerilor în viață. Propunerile făcute se refereau fie la îmbunătățirea aprovizionării populației, fie la urgentarea terminării unor construcții, cit și la îmbunătățirea condițiilor de muncă în unele unități economice, fertilizarea pășunilor etc. Stabilind termene și răspunderi precise pentru fiecare dintre ele, am reușit să le urmărim îndeaproape. RED. : — Care este stadiul materializării propunerilor ? Am dori să vă referiți la cîteva dintre ele, lui I. Tărniceru : — La capitoaprovizionarea populației cu produse agroalimentare, biroul comitetului orășenesc de partid urmărește îndeaproape felul în care se respectă graficul de onorare tuturor unităților, a solicitărilor iar atunci cînd este cazul apelează la forurile județene, pentru intervențiile și rezolvările cuvenite. Pînă acum, cu unele excepții la produsul carne, am reușit să avem din abundență produse ca preparate din făină albă, ulei, carne, păsări, pește etc. Pentru a răspunde propunerilor locuitorilor din zonele „Valea Seacă" și „23 August", se va înființa, în acest trimestru, un centru de desfacere a legumelor și fructelor. De asemenea, avem în vedere, în urma construcției unui bloc în zona stadionului, să amenajăm la parterul acestuia un magazin cu autoservire, lărgind astfel spațiile comerciale ale orașului. Pentru a răspunde mai bine necesităților locuitorilor privind aprovizionarea cu pîine, recent s-a deschis un nou centru corespunzător pentru distribuirea ei, urmărind zilnic calitatea produselor de panificație care se pun în vînzare. Tot în acest sens, la propunerile comuniștilor care lucrează în schimbul II, cantina - restaurant a orașului funcționează începînd de la ora 12,00, în loc de 13,30, dînd posibilitatea și muncitorilor din acest schimb să servească masa aici. Deocamdată, de la orele 12.00 — 13.30 aceasta funcționează cu program de bufet, urmînd ca la sfîrșitul acestui trimestru, pe măsură ce rezolvăm o serie de probleme organizatorice, să lucrăm cu două schimburi și la cantina - restaurant. Referindu-ne la urgentarea unor construcții industriale și la reparațiile altora, putem arăta că la depoul C.F.R., la remiza de locomotive, s-a înlocuit planșeul vechi planșeu de prefabricate cu un din beton armat, executîndu-se și planșeul la anexe (respectiv, baie și vestiar), precum și instalația de încălzire electrică și apă, împreună cu conducerea fabricii de mobilă din orașul nostru a fost analizată situația diferitelor locuri de muncă. Cu acest prilej a fost îmbunătățit sistemul pentru în Interviu consemnat de ION RACARU (Continuare la pagina a II-a) — Interviu cu tovarășul ION TĂRNICERU, secretarul Comitetului orășenesc de partid Cîmpulung Moldovenesc —