Zori Noi, mai 1973 (Anul 26, nr. 7886-7912)
1973-05-29 / nr. 7910
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SUCEAVA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 1 * * ANUL XXVII NR. 7910 marți 29 maI 1973 4 PAGINI 30 BANI In utilizarea capacităților DE PRODUCȚIE REZERVE A CĂROR VALORIFICARE Ar ia nnHiHir asi atabbi nrnr i st urat i;u siRiniĂ Amplul program de acțiune stabilit P.C.R. din la Plenara C.C. al 28 februarie — 2 martie a.o., menit să asigure condiții optime realizării ritmice a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pe 1973, an hotărîtor în înfăptuirea înainte de termen a obiectivelor actualului cincinal, și, în acest fel, accelerării procesului de dezvol tare economico- .................... socială a țării cuprinde, după cum cunoaștem, sarcini concrete, ce revin tuturor colectivelor de oameni ai muncii din unitățile economice, și în ceea ce privește folosirea deplină a capacităților de producție. Conștienți că producția obținută, cantitatea și calitatea ei depind într-o măsură însemnată și de modul în care sunt utilizate mașinile, utilajele și instalațiile din dotare lucrătorii din întreprinderile industriale ale județului nostru, sub conducerea și îndrumarea permanentă a organelor și organizațiilor de partid, desfășoară, în sensul arătat, o activitate susținută. Principalele direcții de acțiune sunt determinarea capacităților de producție, reale existente, folosirea la parametrii maximali a potențialului productiv prin generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III, îmbunătățirea organizării muncii și a aprovizionării tehnico-materiale, asigurarea cadrelor calificate necesare. Preocuparea constantă a organelor și organizațiilor de partid din întreprinderile care prelucrează metalul a condus la stabilirea încă din 1972 a unor măsuri pentru folosirea deplină a capacităților de producție. Drept urmare, indicele de utilizare a fondului de timp maxim disponibil al mașinilor - unelte înregistrat pînă acum se situează la nivelul de 79,5 la sută, mai mare cu aproape 4 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut, reducîndu-se, totodată, cu peste 18 la sută schimburile neprogramate și cu 1 la sută întreruperile valiza efectuată accidentale. A privind încărcarea mașinilor-unelte, deși evidențiază obținerea rezultate bune, conduce unor la concluzia că acestea nu sunt încă pe măsura posibilităților. Astfel, la întreprinderea județeană de industrie locală și la întreprinderea mecanică din Suceava nivelele atinse sunt de numai 75,4 la sută și, respectiv, 72,6 la sută, la Fabrica mixtă a industriei locale din Rădăuți, de 73,4 la sută, iar la Fabrica mixtă „Rarău" a Industriei locale din Cîmpulung Moldovenesc — de circa 60 la sută, față de 85 la sută, cit s-a prevăzut pentru acest an de către Conferința organizației județene de partid. De altfel, la aceste unități există încă schimburi neprogramate, ceea ce determină importante pierderi de capacitate cifrate, spre exemplu, la 13,6 la sută, de schimb din Vatra Dornei, și la 13,9 la sută, la întreprinderea mecanică. La aceasta din urmă, indicele mediu de încărcare realizat evidențiază și o neechilibrare între grupele de mașini, astfel că, în timp ce la strungurile paralele s-a obținut un procent de 91,7 la sută, ceea ce confirmă faptul că s-a lucrat în toate trei schimburile, la mașinile de alezat și frezat procentul înregistrat este de numai 60—69 la sută. Neasigurarea din timp a comenzilor la nivelul capacității, ca și insuficienta preocupare pentru extinderea cooperării între unitățile platformei EUSEBIE SIMOTA de la Consiliul județean de control muncitoresc al activității economice și sociale Suceava (Continuare in pagina a IlI-a) de amul trecut. CEL PUTIN 80 ° l DIN SPORUL PRODUCȚIEI GLOBALE INDUSTRIALE, PE SEAMA CREȘTERII PRODUCTIVITĂȚII MUNCII CREION Primăvara unui campion județean al aratului Primăvara e, prin excelență, un anotimp al gospodarilor. Dintotdeauna iscusiți, bunii țărani și-au contopit ființa cu muncile de primăvară, cu muncile de vară, cu cele de toamnă și cu cele de iarnă, știind ce să-i dea și ce să-i ceară pămîntului. Străvechii înțelepciuni a lucrătorilor ogoarelor i s-au alăturat, cu mare forță, în anii vieții noastre noi, înnoirile socialismului. Însemnările de față, departe de a avea pretenția să cuprindă desfășurarea faptelor de muncă de pe „ecranul“ acestei primăveri, mi-au venit în minte după străbaterea unui scurt traseu pe tarlalele cooperativelor agricole de producție din Salcea, Verești, Fîntînele, Corocăești, Udești și Bosamin. Sfatul cu țărani cooperatori din localitățile amintite, acum, după ce organizației județene de partid și consiliului popular județean le-au fost conferite înaltele distincții, a reliefat pregnant dorința intimă a harnicilor locuitori ai satelor de a răspunde prețuirii acordată de către conducerea partidului și statului cu bogate recolte de cereale, floarea soarelui, cartofi, legume, fructe, in și cînepă. M-am întreținut, cîteva clipe, pe marginea unei tarlale, cu Constantin Șalgău, mecanizator la S.M.A. Verești. Din prezentarea secretarului organizației de partid, Mircea Gavriliuc, am reținut că: „Șalgău e un băiat căruia ii zboară mintea“. Nu mi s-a părut excesiv de entuziastă prezentarea făcută, deoarece aveam să aflu că Șalgău este socotit cel mai bun mecanizator din județ. Acest mîndru superlativ aparține juriului fazei județene a concursului național de arat. Amănunte despre această întrecere avea să ne ofere însuși proaspătul „laureat“ . — Concursul — afirmă tînărul — vizează îmbunătățirea activității de mecanizare a agriculturii și este organizat de către Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, în colaborare cu Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție, Academia de Științe Agricole și Silvice, C.C. al U.T.C., Uniunea Sindicatelor pe ramură și organele subordonate acestora. Atenția organizatorilor s-a îndreptat spre stimularea interesului CONSTANTIN ȘTEFURIUC (Continuare în pagina a II-a) I ÎN ÎNTÎMPINAREA ANIVERSĂRI ELIBERĂRII PATRIEI I DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE Silvicultorii suceveni au depășit planul anual de împăduriri Anul acesta, fondul silvic din județul nostru s-a îmbogățit cu aproape 5.000 ha. de păduri tinere. Avînd asigurat din timp materialul săditor, organizînd temeinic munca, silvicultorii suceveni au plantat peste 20 milioane de puieți — cîte unul de fiecare locuitor al țării ! De menționat că și în această primăvară s-a acordat atenție extinderii suprafețelor cu specii valoroase, rășinoasele deținînd o pondere în totalul împăduririlor de aproape 96 lai sută. Merită subliniat și faptul că au fost extinse culturile speciale pentru lemn de celuloză, pe suprafață de peste 800 hecotare, și plantațiile în aliniamente, pe 59 km. O contribuție însemnată la realizarea și depășirea planului de împăduriri au adus-o oamenii muncii din cadrul județului, îndeosebi tinerii, prin muncă patriotică împădurindu-se circa 730 hectare de teren forestier. Acțiuni vizînd reducerea cheltuielilor materiale Concomitent cu eforturile pentru realizarea ritmică a sarcinilor de plan, colectivul de muncă de la Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava acordă o atenție sporită reducerii cheltuielilor materiale. In perioada care a trecut de la începutul anului, pentru producerea unei tone de celuloză s-a folosit cu aproape 0.200 m.c. mai puțin lemn față de norma de consum. Consumurile au fost reduse, de asemenea, la combustibil convențional cu 1.673 tone, iar la energia electrică — cu 1.512 Kwh. In cadrul combinatului se află în curs de înfăptuire un program avînd ca scop reducerea consumului de apă industrială, pe această cale economisindu-se, în perioada care a trecut din acest an, aproape 200.000 lei. Urmare acestor acțiuni, în primele 4 luni, cheltuielile la 1.000 lei producție marfă au fost diminuate cu aproape 4 lei, însemnate economii de materii prime și materiale Unul dintre obiectivele majore înscrise pe agenda de lucru a colectivului Fabricii de mobilă din Cîmpulung Moldovenesc îl constituie reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale și, pe această bază, a cheltuielilor de producție. Amplificîndu-și eforturile, energiile și capacitatea creatoare, stimulînd și promovînd spiritul novator, inițiativele valoroase harnicii lucrători ai acestei unități, mobilizați în permanență de către comuniști, au identificat existența unor importante rezerve interne care, atrase în circuitul economic, vor determina sporirea eficienței întregii activități. In acest sens a fost stabilit un program de măsuri a cărui aplicare permis ca pînă acum să se a economisească, între altele, însemnate cantități de furnire, P.A.L., panel fag, placaj. Aspect de muncă în una din secțiile Filaturii de in și cînepă din Fălticeni PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, VA FACE O VIZITA OFICIALĂ ÎN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA La invitația președintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, și a doamnei Heinemann, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, va face, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită oficială în Republica Federală Germania, între 26 și 29 iunie 1973. ÎN PREZENȚA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a decorat, luni după - amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, pe tovarășul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor externe, pentru îndelungată și rodnică activitate în mișcarea muncitorească și pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de construire a socialismului, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Uie Verdeț, Cornel Burtică, Ștefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea și Vasile Gliga, adjuncți ai ministrului afacerilor externe. Iuminînd înalta distincție, tovarășul Nicolae Ceaușescu a felicitat călduros pe sărbătorit. A luat apoi cuvîntul ministrul afacerilor externe, care, adresîndu-se secretarului general al Partidului Comunist Român, celorlalți tovarăși din conducerea de partid și de stat, a spus : „Vă mulțumesc din adîncul ființei, al conștiinței mele pentru că astăzi mă aflu aici, în fața dumneavoastră. Prin dumneavoastră mulțumesc partidului, Partidului Comunist Român, pentru că el m-a adus pînă aici. In anii aceia din tinerețe, cînd am cunoscut partidul, am învățat, de atunci, tot timpul, să-mi iubesc poporul din care m-am născut, să-mi iubesc pămîntul din care m-am născut. M-a învățat să iubesc clasa muncitoare, să-i înțeleg perfect rolul ei revoluționar și s-o urmez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori am reușit, alteori nu, dar niciodată nu s-a stins, nu se va stinge credința în clasa muncitoare, credința în partidul meu, credința în conducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o politică externă cum nu a avut niciodată poporul acesta, țara aceasta a noastră. O faceți dumneavoastră. Noi cei care lucrăm în Ministerul de Externe trebuie s-o aplicăm cu aceeași grijă, cu aceeași conștiinciozitate pentru ca ea intr-adevăr să aducă poporului român, clasei muncitoare din România, partidului nostru acea strălucire pe care o merită“. După solemnitate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat s-au întreținut cordial cu sărbătoritul. Aș dori ca în numele conducerii de partid și de stat să felicit pe tovarășul Macovescu cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani și al înmînării acestui înalt ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta este vîrstă încă tînără , dar în accești ani tovarășul Macovescu a desfășurat o intensă activitate — și în ilegalitate, cînd a adus o contribuție însemnată la lupta revoluționară din România — și apoi în anii de construcție socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii internaționale. Deci, prin acordarea acestei înalte distincții se dă și o înaltă apreciere activității pe care tovarășul Macovescu a depus-o în acești ani. Dar, așa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acordarea acestei înalte aprecieri înseamnă și punerea unor noi obligații, de viitor, în munca pe care o are tovarășul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ținînd seama de politica internațională a țării noastre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internațional se poate prevedea că și în viitor va fi necesară o activitate intensă pentru a se înfăptui și în acest domeniu, în ce mai bune condițiuni, politica României de dezvoltare a relațiilor internaționale, de întărire a colaborării cu țările socialiste, cu țările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a țării noastre de colaborare în Europa, de pace în întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid și de stat că tovarășul Macovescu va desfășura și în viitor o activitate bună în această direcție. Ei doresc încă o dată deplin succes în activitatea sa, viață îndelungată, multă sănătate și fericire. Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUSESCU COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială în Republica San Marino a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu ÎN PAGINA 4 ram to kreh TELEX - TELEX • In vederea îmbunătățirii traficului de călători, Departamentul Căilor Ferate a dispus înființarea, cu începere de la 3 iunie, a 106 trenuri accelerate, personale și curse locale. Asemenea trenuri vor circula pe traseele București — Alexandria — Zimnicea, București — Craiova — Petroșeni — Deva, Craiova — Petroșeni — Cluj, București — Iași, București — Suceava, București — Baia Mare, București — Oradea și pe alte rute. • La numai cîteva zile basculantei de 27 tone, cea din Brașov anunță un nou ției de serie a autobasculanracteristicile tehnice are cu mai bune mașini de acest tor Diesel de 215 C.P., care km. la oră, are 12 viteze îna chiar și pentru tipurile cele de la începerea producției, tractorii de autocamioane succes , inaugurarea fabricatei de 17 tone, pe care comandă ca fiind una din cele tip. Ea este echipată cu modezvoltă o viteză de 80 vite și 2 înapoi, fiind aptă mai grele de teren. ■M.» Ne-am propus să facem o sumară radiografiere a modului cum se desfășoară transportul în comun, cum circulă autobuzele în municipiul nostru, din punctul de vedere al unui călător și observator pe parcursul mai multor ore dintr-o zi, făcîndu-ne și păreri proprii, dar și sondînd părerile celor care beneficiază de serviciile secției comunale a întreprinderii de gospodărie comunală și locativă Suceava Am pornit la drum fără „idei preconcepute", deși „ecouri“ mai vechi sau mai noi, venite din partea multor cetățeni, referitoare la acest subiect, nu stăruiau încă în minte. 22 mai a.o., orele cinci și treizeci de minute dimineața. Primul popas îintr-o stație cu mare aflux, cea de lungă policlinică. Doream să verificăm „pe viu" cum este asigurat transportul salariaților care își încep munca la orele șase, șase și treizeci de minute sau șapte.. Punctul terminus al drumului parcurs de acești oameni îl constituie unitățile industriale din Lunca Sucevei. Dar să procedăm la derularea secvențelor. Perioada între 5,30 și 6,00, călătorii „curg" în respectivul loc din diferite direcții, însă și mașinile sunt prezente. La distanțe de 1—2 minute acestea opresc în stație, călătorii urcă, fără înghesuială, și apoi pornesc mai departe. Și tot așa pînă în jurul orei 6:00. Plăcut surprinși, ne-am zis că, dacă e să ne luăm după proverbul „ziua bună se cunoaște de dimineață", totul va merge bine pînă seara. Dar să nu anticipăm. Și după ora 6,00 autobuzele se succed, unul după altul. Ne pregătim mereu să intrăm în vorbă cu unii călători, dar aceștia, urcă grăbiți in mașini. în sfîrșit, după ora 6,00 se face o mică pauză, timp în care ne grăbim să începem o discuție cu mai mulți cetățeni. Transcriem fragmente din cele discutate cu Gheorghe Șochireac, salariat la I.U.P.S. — După cum observăm, nu priviți nerăbdător în direcția de unde vin mașinile. Veți ajunge probabil la timp la serviciu. — Cred că da. Mărturisesc că de o vreme am constatat o îmbunătățire a circulației autobuzelor, dimineața. Vin, intr-adevăr, suficiente mașini pentru numărul mare de călători care merg la aceste ore la lucru. Eu, atunci cînd sînt în schimbul I, trebuie să ajung la uzină, dimineața, la , 6,30. Și nu mă pot plînge că nu ajung. Numai că nu același lucru se întîmplă cînd sînt în schimbul II. După cum vă spuneam, pentru lucrătorii din schimbul I, transportul dus întors nu mai constituie o proiblemă acum. Și despre condițiile de mers, la prînz, spre fabrică, pentru schimbul II, nu mă pot plînge. Se poate ajunge la ora 14:00, la timp, deși e o mai mare înghesuială ca dimineața; în schimb, seara, după ora 22,00, lucrurile se complică. De ce ? Pentru că autobuzele nu sunt dirijate bine, după părerea mea, de la dispecerat. Pe cînd ieșim din fabrică, vedem, cum stau mai multe lingă punctul de dispecerat și vin în stație abia după douăzeci de minute sau chiar jumătate de oră. Cîteodată se așteaptă și mai mult. Iar cînd se pornesc vin cite 2—3 deodată. Problema asta ar trebui rezolvată cît mai repede de către secția comunală. între timp, interlocutorul ION PINZARU (Continuare In pagina a IlI-a) TRANSPORTUL ÎN COMUN ÎN MUNICIPIU SINUOZITĂȚI CE TREBUIE URGENTE CORECTATE