Zori Noi, iulie-septembrie 1978 (Anul 31, nr. 8954-9031)
1978-09-15 / nr. 9018
R CETĂȚENEȘTI • CETĂȚENEȘTI • CETĂȚENEȘTI ecent, am însoțit o echipă de control prin cîteva orașului uități comerciale ale p Vatra Dornei. Am investigat modul în care sunt aprovizionate unitățile comerciale, preocuparea pentru rezolvarea sugestiilor, propunerilor și sesizărilor cetățenilor în acest domeniu de activitate. Restaurantul „Veverița" situat în parcul stațiunii. La bar, responsabilul de unitate Liviu Ștețcu servea dezinvolt, fără halat. Ca scuză, invoca necesitatea manipulării unor navete. Nu completase la zi nici registrul de stocuri, drept pentru care a plătit, pe loc, inspectorului comercial, amenda reglementară. Ospătarelor Doina Ardeleanu și Rodica Mustea li s-au tăiat, de asemenea, chitanțe de amenzi (125 lei fiecare) pentru faptul de a nu fi eliberat note de plată consumatorilor. Condica de sugestii și reclamații a aceleiași unități consemna, la nr. 47, nemulțumirea din 24 august a.c. a cetățeanului Valentin Năstase din localitate cu privire la modalitatea efectuării curățeniei în unitate. „S-au luat măsuri pentru o mai bună curățenie", consemna șeful de unitate, la ... 22 august a.c. „O fi anticipat sesizarea“, remarca un membru al echipei de control. Sau era „obosit“ șeful poate La 26 august a.c., un alt client solicitase să fie servit cu un platou de cartofi prăjiți și un pahar de sirop, comandă care nu i-a fost satisfăcută, drept pentru care omul a scris, indignat, în condică. „Rezolvarea" sesizării, de către același șef de unitate, indignează și ea : „S-au luat măsuri ca consumatorii care solicită sirop și cartofi prăjiți să fie îndrumați către unitățile specializate". . . Ne întrebăm , e oare atît de greu să se „specializeze" și „Veverița" în cartofi prăjiți și. . . sirop ? ! La unitatea Legume și fructe nr. 6 (responsabilă Elfa Amariei) aprovizionarea era bună, prețurile afișate la locuri vizibile, marfa expusă corespundea calității iidicate, serviciul prompt și ireproșabil și — lucru important — ce era în magazie era și-n prăvălie. Un exemplu bun de urmat ! La Magazinul alimentar cu autoservire nr. 5 Unirii (șefă de unitate Aurica Buhăianu), registrul unic de control consemna la 4 septembrie a.c. (la două zile de la sesizarea unui cumpărător) existența a 340 bucăți unt de masă alterat (pete de mucegai, gust rînced) expus pentru vînzare. Doctorul igienist Maria Gavrilă și asistentul Vasile Ciocan care efectuaseră controlul propuneau scoaterea respectivei cantități de unt din consumul public, unitate nu luase deja de însă măsura rezolvării sesizării, deși cumpărătoarea care reclamase existența untului își indicase citeț alterat numele și adresa. „I se va răspunde", ne-a asigurat responsabila de tură Olga Prichici. Cînd ? La Magazinul de tricotaje și galanterie nr. 53 . Unirii (lucrător gestionar Clara Maricari) nu erau clienți, în schimb . . . ploua pe tejghea. Pe alocuri, în pereți se infiltrase apa, iar tencuiala amenința să cadă. Controlul oamenilor muncii a sesizat această situație necorespunzătoare la 29 iulie a.c. Măsuri, însă, nu se luaseră. La unele dintre unitățile controlate, aparatele de casă pentru marcat s-au benzi sau benzile sunt necorespunzătoare sub aspectul dimensiunilor și deci aparatele nu se impun funcționează, și în acest sens măsuri pentru remediere. MIHAI BINDEA UNII LUCRĂTORI DIN UNITĂȚILE COMERCIALE DIN VATRA DORNEI AU PRIMIT NOTE DE PIAȚĂ PE MĂSURA „ACIMIĂI” PRESTATE Es i s » . In una din zile, Gh. S., din ■ ■Vatra Dornei, s-a trezit , cu • • un musafir nepoftit în casă. Ș ■ Nu venise să-i dea binețeci , j să fure. Pînă să se dumireasc 8 că gazda despre ce-i vorba, în hoțul (în persoana lui Visarion Șchiopu, din localitate) i își luase tălpășița. La ieșire : Ei s-au „lipit" de mîini o sumă E S de bani și niște obiecte de în îmbrăcăminte. Nu a apucat să E • se bucure de bunurile furate : I pentru că a fost depistat. I „Musafirul" va fi tratat cum • • se cuvine. Dar nu de gazdă. DIN . . . „DRAGOSTE“ ! Intre Ioana Diaconu, din comuna Dolhești, și consăteanaea sa Veronica Darabă exista o „dragoste" mai veche. Se iubeau ele precum pisica și clinele. In una dintre zile, după o ceartă zdravănă, Ioana, mai nervoasă, s-a năpustit asupra consătencei cu care era în rivalitate și a zvîntat-o El în bătaie. Spre „amintire" i-am * lăsat și mai multe urme, prog 2 venite de la un corp contondent. Pentru vindecare, victima are nevoie de 45 de zile I îngrijire medicală. Agresoarea așteaptă și ea . . . tratamentul meritat. Rubrică realizată de SURCEA SFICHI CONTRA PUNCT CA ORBEȚII « • • In loc să-și cheltuiască for- *erele în scopuri utile, Vasile ; ■ Harău și Vasile Bădăluță, am • ■ bii din comuna Dolhești, au ■ început, in una dintre repensatele zile, să se bată ca orice |ă ții. După ce și-au produsu- ijinul celuilalt mai multe iezi- i ■uni, s-au despărțit, întîlnindu-se, apoi, la spital, avînd *m nevoie de îngrijiri medicale. . I Primul — de 12 zile, iar al . ■ doilea — de 30 de zile. Cine-i vindecă și de năravul scandalului ? : S „MUSAFIRUL“ In comuna Emil Bodnaraș a fost dat în folosință un modern dispensar sanitar - veterinar. Obiectivul a fost realizat în mare parte prin contribuția în muncă a cetățenilor din localitate Foto : I. MÎNDRESCU SPRE FOLOSUL TUTUROR Orașul Rădăuți cunoaște, de la o zi la alta, importante transformări pe plan economico - social. Prind contur noi unități industriale, se înalță noi blocuri de locuințe. In cartierul „Hipodrom“, cel mai mare din oraș, locuiesc numeroși cetățeni. Pentru a ajunge în centrul orașului oamenii sînt nevoiți să parcurgă, zilnic, pe jos, mai mulți km. Situația poate fi ușor rezolvată prin stabilirea, de către E.G.C.L. Rădăuți, a traseului unui autobuz prin acest cartier. Ar cîștiga nu numai cetățenii dar și unitatea amintită. GAVRIL GAINA str. Pictor Grigorescu, nr. 23, Rădăuți Sub semnul înaltei răspunderi pentru formarea comunistă a tinerei generații, astăzi debutează O NOUA ETAPA DE MUNCA $1 ÎNVĂȚĂTURA (Urmare din pagina I) Ca de fiecare dată, cu prilejul evenimentului de astăzi, învățămîntul sucevean îi întîmpină pe studenți și elevi, ca și pe preșcolari cu însemnate înnoiri. La institutul de învățămînt superior din municipiu intră în funcțiune un laborator de chimie pentru secțiile tehnice, dotarea celorlalte laboratoare crescînd prin instalarea unor utilaje noi sau prin achiziționarea unor aparate de măsură și control, la care se adaugă 25 de dispozitive realizate anterior de studenți prin autodotare. în această etapă, la nivelul județului, în folosul școlilor sucevene s-au alocat, pentru mijloace de învățămînt, peste 15 milioane lei, iar din investiții centralizate alte circa 3 milioane lei, sume importante obținute în cadrul practicii primind aceeași productive destinație. S-au dat în folosință noi edificii școlare — săli de clasă, grădinițe de copii, ateliere, internate. Valoarea manualelor ce se distribuie gratuit elevilor se ridică la circa 10 milioane. Iată numai cîteva din argumentele care demonstrează că școala suceveană, ca de altfel întreg învățămîntul românesc, se află intr-un continuu proces de modernizare și perfecționare. Beneficiind de asemenea condiții, personalul didactic are de înfăptuit, în noul an de învățămînt, un amplu program de muncă. In fața tuturor educatorilor, organizațiilor de partid și tineret din instituțiile acestui important domeniu, conduceriilor acestora, a unităților economice cu care colaborează în organizarea practicii productive se află indatoriri majore. Sarcinile stabilite de Congresul al XI-lea și Conferința Națională ale partidului, școlii ca factor principal de instruire și educare a tinerei generații, de formare a omului nou, indicațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu vizează, în primul rînd, adîncirea integrării învățămîntului cu cercetarea și producția, legarea lui tot mai strînsă de realitățile societății noastre, educarea revoluționară, patriotică a copiilor și tinerilor, cultivarea concepției materialist - științifice despre lume, normelor eticii comuniste a în rîndul tinerei generații. Ca parteneri în acest complex proces formativ, elevii și studenții sînt chemați să dovedească sîrguință, hărnicie și răspundere, pentru ca activitatea să le fie încununată de împliniri spre satisfacția proprie, a familiilor, educatorilor, a întregii societăți. Acum, cînd copii și tineri se reîntîlnesc în spațiul învățăturii și muncii cu educatorii lor, tuturor le dorim un an școlar bogat în succese. Chiar dacă mașinile erau de mare tonaj, tot mare s-a dovedit a fi și „curajul" celor de la volan. De ce ? Pentru că au părăsit locurile de muncă sau de parcare și au pornit să „bată" prin diverse localități caii putere ai autovehiculelor pentru a aduna ciubuc. Iată și cîteva exemple constatate recent de către organele de miliție. Dragoș Ciucă, de la Autobaza Vatra Dornei, nu putea justifica prezența sa In comuna Dorna Arini, la volanul autobasculantei 31 Sv. 4011. In aceeași zi (2008. a.c.), Viorel Bahmati, de la E.G.C.L. Vatra Dornei, făcuse o plimbare cu autoutilitara 21 Sv. 3177, tot pînă la Dorna Arini. Intr-o comună vecină, Panaci, căutau „de lucru" Iulian Moroșanu, cu autobasculanta 33 B 2217, aparținînd T.C.M.M. Frasin. II însoțea în aceeași cursă clandestină Petru Bandrabulă, de la Exploatarea minieră Călimani cu automacaraua 31 Sv. 3151. Au mai fost găsiți circulînd pentru rezolvarea unor interese proprii Aurel Bandrabuță, de la T.C.M.M. Frasin, cu autobasculanta 34 B. 8508, Mihai Iordache, de la Exploatarea minieră Călimani, cu autobasculanta 31 Sv. 2622, Vasile Conuț de la T.C.M.M. Frasin, cu autobasculanta 34 B. 8132. Conform Decretului 468/1977, fiecare conducător auto prins în neregulă a fost sancționat cu amendă contravențională între 1.000 și 2.000 de lei. Cpt. MIHAI STAN v PRODUCȚIA FIZICĂ (Urmare din pagina I) asistenței tehnice, a depanărilor curente, în toate cele trei schimburi ; asimilarea și adaptarea sapelor de foraj la executarea operațiunilor ce trebuie să le facem în Călimani. De mare importanță este și sprijinul Combinatului minier „Suceava" — prin tovarășul inginer Costică Soare, director tehnic dezvoltare, care „urcă" foarte des la noi, în felul acesta am reușit să completăm necesarul de conducători auto pe marile autobasculante din dotare, atît prin detașări de la exploatări ale combinatului, cit și prin redistribuire de la alte activități ale exploatării noastre. Măsurile amintite mai sus au contribuit ca, în august, indicele de folosire a forezelor să crească cu 10 la sută față de primele șapte luni și cu 20 la sută la excavatoare. . . . Pentru ultimele patru luni din 1978, oamenii exploatării au de realizat, la decopertare, o producție de aproape 2 milioane m.c. rocă. E o cifră mobilizatoare, care trebuie să amplifice eforturile întregului colectiv. Discuția cu inginerul șef al exploatării, cu alți oameni din carieră, ne-a relevat că restanțele pot fi recuperate, obligațiile anuale — îndeplinite. Cînd facem afirmațiile de mai sus avem în vedere atît producția din august, cit și măsurile inițiate, creșterile însemnate din acest an, în domeniul dotărilor tehnice. Astfel, la instalații de foraj și excavatoare, zestrea tehnică a sporit cu circa 20 la sută și cu aproape 30 la sută la autobasculante de mare capacitate. Cu asemenea dotări, specialiștii, întregul colectiv al exploatării au de rezolvat probleme printre care asigurarea frontului de lucru corespunzător capacităților la utilajele de derocare, încărcare și transport în haldă, la menținerea acestora în perfectă stare de funcționare. Atenția de fiecare zi pentru recuperarea restanțelor și realizarea producției planificate trebuie conjugată cu eforturi sporite și măsuri eficiente pentru a asigura condiții corespunzătoare de lucru în sezonul rece, în vederea realizării integrale a obligațiilor de plan pe 1978 și pregătirii corespunzătoare a producției anului viitor. ZORI NOI • Pagina 2