Adevěrul, septembrie 1888 (Anul 1, nr. 15-39)
1888-09-12 / nr. 25
REf)ACTIV Şl ADMINISTRAŢIA STRADA DOAMNEI No. 15 bis d'asupra tipografi» Thiel & Weiss. Director politic:ALEX. V. BELDXMANTJ. V. ALEXANDRI. ABONAMENTE ŞI ANUNCIURI pe 1 an . . Im. „ 6 luni . „ , 8 r . „ Străinul. Du. INSERŢIE Şl RECLAME linia .... Ln. ARONCIUR! pe pag. iv. linia . . . 60 b. Conservatorii Români PENTRU„TELEGRAFUL“ MIŞCAREA ELECTORALĂ DE PESTE MUNȚI LUPUD NESEU ........*4*-----------~~ Serviciul telegrafic al ziarului ADEVĂRUL Atena, 22 Septemvrie. Ephimeris afirmă că flota va proceda la o demonstrație navală. Pregătirile flotei urmează înainte. Sa dat un mandat de aducere în contra directorului ziarului Rabagas care a publicat un articol injurios pentru Regele. Atena, 22 Septemvrie.—Ziarele desmint că principele imperial ar avea de gând să visiteze Neapole atunci când va veni și împăratul Germaniei. Belgrad, 22 Septemvrie. — Preşedintele Consiliului a adresat tuturor prefecţilor o circulară care declară false şi tendenţioase ştirile privitoare la o criză ministerială. Ministrul afacerilor streine a plecat la Gleichenberg, Paris, 22 Septemvrie. — Ministrul marinei a declarat comisiunii bugetului că’șî va da demisia dacă ea va persista a reduce bugetul marinei. Paris, 22 Septemvrie. — D. Le Mgre de Vilers va pleca la 1 Octomvrie pentru a se întoarce în Madagascar. El e însărcinat să remită Reginei Madagascarului marele cordon al Legiunii de onoare. Viena, 22 Septemvrie. Principesa Clementina de Coburg a plecat azi dimineaţă în Bulgaria. Sofia, 22 Septemvrie.—D. Djuvara, agent diplomatic al României a plecat la Belgrad unde va gera legaţiunea română în timpul absenţei titularului. Cair, 28 Septemvrie. — Rebelii fac la Suakim şi la Wadi-Halfa nişte mişcări cari par a indica că vor lua ofensiva. Budapesta, 28 Septemvrie. — Ziarul Oficial publică numirea contelui Albin Csaky în postul de ministru al Cultelor şi Instrucţiuneî publice. (Havas). Bucureşei, 12 Septemvrie Conservatorii Români In un precedent articol cu acelaş titlu am arătat că Conservatismul Strein care e crezul Junimiştilor, este menit de a duce la peire adevăratul partid Conservator din Ţară. Propuserăm ca mijloc de regenerare întoarcerea spre vechile tradiţiunî a Terei şi naţionalisarea Tronului prin votul universal. Să cercetăm astăzi care trebue să fie atitudinea partidului Conservator în împrejurările politice actuale. In Capitală numărul 5 baitiL J- In Districte 10 bani Luni 12, Marți 13 Septemvrie Ceea ce sare în ochi la prima vedere este nedumerirea Conservatorilor şi desbinarea lor în două tabere. ’f! Junimiştii cari până la căderea de, la putere a Domnului Ioan Brătianu, păreau un partid minuscul şi de puţină însemnătate, au ajuns la putere prin faptul că au ştiut să măgulească aspiraţiunile şi interesele personale a Regelui. Cel anteiu semnal de deserţiune din rândurile Conservatoare a fost dat de avant-gardă, de tinerii Conservatori de la Epoca. Explicaţia acestei deserţiuni vom găsi-o în faptul că cei de la Epoca sunt tineri şi că doue vulpi bătrâne, Domnii P. Carp şi Maiorescu au ştiut a -i întortocîna prin vorbe măgulitoare chiar de la începutul apariţiuneî acelui ziar. Psychologii din şcoala lui Schoppenbauer, Domnii P. Carp şi Maiorescu, cunoşteau atot-puternicia măgulire şi au putut să zică oricum vroi să auză, chiar cu mult înaintea cădere! Domnului Ioan Brătianu: „Epoca este a noastră când vom vroi. “ Deşerţiunele apoi aui urmat rând pe rând, şi astăzi în ajunul alegerilor, partidul Conservator se găseşte în mare primejdie. Este o adevărată nenorocire că unii Conservatori au putut să uite că Junimiştii ami fost acei d’ântâiil cari aui început a distruge adânca rădăcină pe care partidul Conservator o avea în Ţară. Domnul Carp, prin îngânfarea şi vanitatea sa proverbială a dat cel d’ântâiiv exemplu de defecţiune şi de lipsă de disciplină, tratând vie stârpituri pe venerabilii Şefi ai partidului şi anunţând lumea cu trompeta cea mare că D-sa va fi regeneratorul partidului Conservator. Junimiştii prin rolul odios de opoziţie de comandă a Domnului Ioan Brătianu aui prelungit şederea la putere a Colectivităţeî şi aui contribuit prin aceasta ca Ţara să fie jefuită în modul ne maipomenit pe care îl cunoaştem. Atitudinea demnă a Conservatorilor, caracterisată prin resoluţiunea din 19 Iunie 1884, negreşit că ar fi purtat fructele sale mântuitoare pentru Ţară, dacă nu s’ar fi găsit Junimiştii, aceşti Conservatori de contrabandă, pentru a juca rolul disolvant pe care l-aui jucat Ţara ar fi putut să fie salvată şi salvată de-a binele cu cel puţin 3 ani în urmă, ca pulberea în vânt ar fi putut să fie măturat odată cu Domnul Ioan Brătianu şi Tronul Nemţesc din Ţara Românească. In cât priveşte salamalecurile dinastiei a tinerilor Conservatori de la Epoca, ele sunt eminamente oportuniste şi absolut lirpsite de sinceritate. Cu toţii împreună am lucrat pe timpul Cabinetului Ioan Brătianu la răsturnarea Tronului Nemţesc, ceea ce este datoria unui adevărat conservator Român. Aceasta nu vor putea-o nega înaintea mea, care am fost camaradul lor de luptă. Dacă au perdut tradiţiunea sănătoasă şi românească, apoi să ştie D-lor că Conservatorii de baştină refuză de a se ralia la o politică care variază la fiecare schimbare de Cabinet. Le place, se vede, tinerilor Conservatori de la Epoca, să fie învârtiţi cu lingura de şef de cuhne a Domnului Carp în tingirea junimistă. Plăcinta conservatoare cu sos dinastic care va eşi din acea tingire fiu e pentru stomacurile româneşti. Mămăliga naţională, la care e deprins Românul este învârtită în alt cazan. Căutaţi Opoziţiunea Unită. Acolo veţi găsi elementele jet bejet Conservatoare cari niciodată nu vor linguşi Tronul Nemţesc şi cari au luat angajamente solemne faţă cu Ţara de a revendica apanagele luate cu bipca. Acolo veţi găsi elementele sincere liberale acolo veţi găsi Ţara. Este un bizantinism junimist de a zice că Opoziţia-Unită nu mai are rezon de a fi de când guvernul Domnului Ioan Brătianu a căzut, de la putere. Opoziţia-Unită trebue să stea în picioare pe câtă vreme se escamotează, prin tertipuri regale, dreptul naţiune! de a’şi da un guvern eşti din liberul seu vot In sinul Opoziţiei Unite este locul adevăraţilor Conservatori, căci acolo este Ţara. Conservatorii vor fi cu Ţara sa şi nu vor fi. Eugeniu N. Ghika Budeşti, 77 PENTRU „TELEGRAFUL“ Când Telegraful şi-a schimbat directorul, nu direcţiunea, ziarul oficios din capitală şi-a esprimat satisfacţia ce această schimbare de persoane i-a pricinuit, zicând că de acuma înainte vom avea cu cine discuta. Aşteptările oficiosului s’au îndeplinit cu prisosință . Telegraful a pus totul în cestiune, programe, manifeste, proecte, totul, cu un cuvîrit, totul. Punând în discuţie proectul vânzărilor de pămînt către săteni, Telegraful crede de cuviinţă de a se urca tocmai la 1864 şi a spune că legea din 14 August făcută prin ajutorul loviturei de stat din 2 Mai, s’a făcut într’un scop meschin şi se aseamănă în fond şi în formă cu proectul de azi. Nu vom apăra proectul de astăzi, dar ne credem datori în interesul adevărului, în interesul luminei şi chiar în interesul cestiunei agrare, a respunde Telegrafului la afirmările sale. Telegraful numeşte guvernul din 1864 un guvern cu apucături despotice şi îi face o crimă din faptul că a resolvat, pentru acel timp, cestiunea agrară fără ajutorul partidelor. D. I. Gr. Bibicescu cunoaşte ce sunt astăzi partidele şi deci o reflecţiune de un moment îi poate înfăţişa ceea ce ele au fost atuncea. A fi lăsat dlar partidele la o parte când e vorba de un act atât de mare ca cel din 1864 e ceva care se impunea. Insă făcutu-s’a aceasta dintr’o pornire despotică şi într’un scop meschin precum zice Telegraful ? A afirma aceasta înseamnă a’şi da un testimoniu de ignoranţă în cunoaşterea mersului evolutiv al instituţiinilor noastre democratice. Cu Unirea principatelor, România a fost chemată la o viaţă nouă; rămăşiţele feudalismului au trebuit să dispară şi Statul democratic a trebuit să se nască. Cum s’ar fi putut face aceasta, când boerimea a avut totul în mână, dacă Domnul ţereî nu s’ar fi decis la o lovitură de Stat pentru a pune bazele unei ere nouă . Istoria e faţă, discuţiile privitoare la împroprietărire sunt tipărite în broşuri şi d. I. Gr. Bibicescu n’are de cât să ’şi ia osteneala pentru a le citi spre a vedea că fără o lovitură de Stat, metamorfosa Statului boeresc în Stat democratic nu s’ar fi putut face. Dacă deci s’a făcut vr’o lovitură de Stat care să fie mai justificată prin circumstanţe şi prin foloasele ce ea a adus, atuncea e de sigur acea din 2 Mai 1864. Dar să trecem la legea din 1864. D. Bibicescu zice că reforma din 1864, s’a făcut în condiţiunî rele şi fără îngrădirile trebuitoare. Aci d-sa dovedeşte o perfectă necunoaştere a situaţiei. Ce poate vroi o lege D-le Bibicescu' Poate ea vroi mai mult decât de a stabili ca legali raporturi ce se impun ? Aceasta a făcut-o legea din 1864. Prin primul său articol legea declară pe clăcaşi proprietari ai locurilor supuse posesiune! lor. Această disposiţiune n’are caracterul agrar pe care îl atribue d. Bibicescu. Legea conferă clacatului de odineoară un titlu de drept, îl face proprietar. D. Bibicescu trebue să ştie, că porţiunea de păment pe care clăcaşii au posedat’o a fost fixată încă prinRegulamentul organic şi că Vodă-Cuza ca democrat şi om practic, sa mulţumit numai de a’i face proprietari şi cetăţeni.