Adevěrul, septembrie 1888 (Anul 1, nr. 15-39)
1888-09-26 / nr. 37
t i EDIȚ XA XI Anul I. — No. 37. In CapitolA numărul 5 bani. — In Districte 10 bani. Luni, 26, Marți 27 Septemvrie 1888 REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA STRADA DOAMNEI No. 15 bis d! (umpr a tipografii Thiel cie Weis a. Director politic: ALEX. V. BELDIMANU. ABONAMENTE ŞI AHUHOSJ»! I de 1 an . . Ln. 80 nwwpE st awuMi „ 6 Iuni . „ 16 Halft .... Ln. i . 3 „ . „ 10 AHUHOIB1H PS PAB. IV. Străinat. La. 50 linia .... 60 b. O alianţă de ocaziune * FAIUL şiBÂRNA MIŞCAREA ELECTORALĂ )_______130 _______ DE PESTE MUNŢI LUPUL, NEGRU formaţiunilor sigură că împăratul Germaniei, întorcându-se la Potsdam, nu va mai trece prin Viena. New-York, 7 Octomvrie. — După calculele ziarelor din Minesota, recolta grâului în Nord-Vestul Statelor Unite va prezenta o scădere de 4n/0 asupra aceleia din 1887. (Havas). Bucuresci, 26 Septemvrie — Serviciul telegrafic al ziarului ADEVĂRUL Paris, 6 Octomvrie. — O fregată portugeză a fost trimesă la Tanger, pentru a cere Marocului satisfacţie pentru o insultă făcută drapelului portugez în portul El-Arisch. Paris, 6 Octomvrie. — Carnot a sosit * la Lyon. Paris, 6 Octomvrie. — In urma scrisoa , relaiă Andrieux, ministrul justiţiei a ore donat urmărirea d-lui Gilly, deputat al departamentului Gard şi primar al oraşu- TC lui \'inies. Belgrad. 6 Octomvrie. Ştirile respăndite în privinţa proclamării stărei de asediu parţiale sau generale sunt cu totul neîntemeiata. Agram, 6 Octomvrie. — „ Obzor declară Că e apocrifă scrisoarea justificativă a Monseniorului Strossmayer la Papa, publicată de , Gazeta de Colonia.11 Viena, 6 Octomvrie. După informaţiunile ziarului .,Presse" la întoarcerea sa de la Neapole la Feltin, împăratul Wilhelm însoţit de principele Enric de Prusia, KT va visita pentru a doua oară Viena, unde V ar sosi pe la 20 Octomvrie, iar la Berlin la 23 Octomvrie. Viena, 6 Octomvrie. — împărăteasa Eli■bsubeta a plecat spre seară la Corfu. Ea se. va întoarce pe la începutul Iul Decemvrie la Goedoelle. Viena, 6 Octomvrie. — Archiducele Rudolf pleacă mâine dimineaţă la Georgeni, unde va lua parte cu principele de Galles la vânătorii'' de urşi. Sofia, 6 Octomvrie. — D. Stambuloff, pleacă la Furgas, ca sa întâmpine pe principele Ferdinand și pe principesa Clementina cari vor sosi mâine la Burgas, Berlin, 6 Octomvrie. „ Gazeta Germaniei de Nord11 vorbind de știrea după care amiralul Fairfac, după cererea indigenilor, ar proclama protectoratul englez asupra lui Samoa, zice că guvernul englez ■ n ar putea accepta acest protectorat căci este legat printr’o învoială anglo-germană de la 6 Aprilie 1886, care declară Samoa neutru. Petersburg, 7 Octomvrie. — Toastele împăraţilor Austriei şi Germaniei impresionează întrun mod supărător opiniunea publică în Rusia, căci fac să sune prea sus nota militară şi micşorează speranţele pacinice inspirate de întrevederea de la Beterhof, după care Rusia credea că împăratul Wilhelm ar indica întrun mod neted la Viena limitele sprijinului ce Germania Var putea da Austriei. Viena, 7 Octomvrie. — Contrariu aserţiunilor berlineze, se asigură, pe baza un- 0 alianţă de ocaziune Stranie alianţă este aceia a conservatorilor cu grupul junimist. Până acum nu vedem nici pe junimişti adoptând programul conservator, nici pe conservatori raliânduse cu programul junimist. Ziarul România, organul autorizat al liberalilor conservatori n’a zis un , cuvânt, de aprobare sau de desaprobare în privinţa reformelor publicate de guvern în Monitorul oficial. Pe de altă parte România liberă, organul junimiştilor a trecut manifestul conservator în tăcere. Aşadar, după trei săptămâni, alegătorii vor merge la vot fără a şti pentru ce votează. Se vor înfăţişa liste împestriţate în cari vor figura candidaţi din ambele grupuri conservatoare, dar nici unul nu va putea răspunde alegătorilor săi pentru ce e liberal, conservator sai junimist. De pildă, cum ar putea un candidat liberal-conservator să răspundă unui alegător care şi-ar pune cestiunile următoare: Vei susţine politica externă a guvernului junimist, cu toate că este identică cu aceia a d-luî I. Brătianu ? Vei vota legea tocmelilor agricole, reforma agrară şi legea meseriilor propuse de guvernul junimist ? Vei cere desfiinţarea domeniului Coroanei ? Vei reveni asupra revizuirei din 1884 ? Pe cât ştim, liberalii-conservatori cei mai marcanţi sunt contra proiectelor de lege ale junimiştilor, prin urmare candidaţii partidului nu pot fi decât şi ei contra acestor proiecte. In ce priveşte apanagiile şi revizuirea Constituţiunei, manifestul liberal-conservator le trece sub tăcere, prin urmare candidaţii vor fi siliţi să tacă şi ei. Pe de altă parte este ştiut că miniştrii actuali şi partizanii lor au privit cu dispreţ manifestul liberalilor-conservatori. Atunci naşte întrebarea: Pentru ce s’au unit două grupuri cu idei atât de deosebite ? Care este duşmanul comun în faţa cărui ei s’au coalizat uitând deosebirele ce le despart ? Fosta opoziţiune unită avea un scop bine definit: acela d’a răsturna regimul colectivist susţinut de halat şi d’a reda ţărei liberul său arbitrut pe când coaliţiunea conservatoare n’are nimic de combătut. Colectivitatea e prea compromisă în faţa opiniunei publice pentru a fi un adversar serios ; liberalii independenţi nu cereau alt nimic decât a urma cu opoziţiunea unită până în ziua în care ţara se va pronunţa în libertate pentru un partid oarecare ; prin urmare, Coalizarea conservatorilor cu juninfertii n’are nici o raţiune d’a fi şi nu poate avea alt resultat de cât d’a împiedeca limpezirea situaţiuneî şi d’a prelungi starea, anormală în care ţara se svârcoleşte de atâta timp. Să presupunem, în adevăr, că în Camerile viitoare liberalii-conservatori împreună cu junimiştii vor forma majoritatea, nu va trece o lună şi această majoritate se va diviza în două grupuri cu totul deosebite, căci conservatorii nu vor primi niciodată ca junimiştii să ia direcţiunea întregului partid înlăturând pe vechii şefi, junimiştii nu vor consimţi nici ei a fi absorbiţi de liberalii-conservatorî şi astfel se va încinge o luptă crâncenă între ambele grupuri. Aşadar unirea care s a făcut între liberaliî-conservatorî şi junimişti este numai o alianţă de ocaziune. Unii aveati nevoie de ceîlalţî pentru a intra în Cameră. Junimiştii se temeai că fără conservatori nu vor putea să scoată un număr îndestulător de senatori şi de deputaţi pentru a forma un grup guvernamental; conservatorii voiau să aibă în favoarea lor înrâurirea guvernamentală. Din aceste nevoi electorale ale momentului a născut promiscuitatea junimistă-conservatoare. Este dar zadarnic de a căuta unitate de vederi saue de programe în fiinţa făcută între grupurile conservatoare. Singura ţintă a coalizaţilor a fost, din partea junimiştilor, d’a se menţine la cârmă, din partea liberalilor-conservatori, d’a se apropia de Palat şi d’a ajunge prin el acolo unde ar fi putut să ajungă prin ţară. Dunăreanul. Presa pornografică Vedem cu părere de rău că o parte din presa noastră adoptă în polemica ei nişte procedimente cari o degradează. De pildă Lupta în numărul Seu de el!, începe articolul său de fond comparând ziarul Epoca cu un loc pe care fiecare trecător se crede în drept aşi depune necurăţeniile sale. In adevăr articolul nu e subscris de d. Panu care este absent, dar cu toate acestea el figurează în capul ziarului. înţelegem o discuţiune cât de aprinsă în privinţa cestiunilor politice ; se pot chiar scuza oarecum unele personalităţi prea vii, dar dacă vom intra pe calea apucată de Lupta, de Drepturile omului şi de Democraţia, nu ştim rău unde ne vom opri şi cititorii vor fi siliţi să umble cu apă de Colonia în buzunar pentru a putea citi unele din ziarele noastre. * Paiul şi bârna Intr’un număr trecut am vorbit despre Epoca şi am combătut’o într’un punct principal asupra căruia noi am crezut că ea n’are dreptate. Ne pare rea că şi de astă-dată trebue să ne ocupăm de o inconsecinţă a confratelui nostru, care pare a’şî fi uitat intr’atâta originea şi raţiunea sa de a fi, în cât nici nu’l mai cunoşti. Iată despre ce e vorba : In numărul seu de Duminecă, confratele nostru reproduce un articol din Lupta, şi se cearcă a dovedi, că liberaliî radicalî n’au văzut un pericol în venirea conservatorilor la putere. Ca urmare Epoca găseşte că Lupta e neconsecinţă cu sine însăşi, când acuma că au ajuns conservatorii la putere ea nu găseşte acest lucru pe placul ei. Nu ne vom încerca de a apăra Lupta de inconsecinţele ei. Noi credem că ea nu poate nega cele zise de dânsa în 4 Martie 1887; împrejurările au dat Luptei dreptatea. In urma discreditului în care guvernul colectivităţii a acoperit partidul liberal, acesta nu a putut şi nu poate veni la putere încă mult timp şi în tot cazul dacă ar veni, el nu o poate fără excluderea elementelor colectiviste care l-au discreditat, fie prin neauzitele sale hoţii, fie prin neruşinatul cumul care a înflorit, fie în fine prin urîcioasele turpitudini ce le-a comis în beţia lui de putere şi în siguranţa pe care el a avut-o de a nu fi tras înaintea barei justiţiei, fiind ocrotiţi toţi făcătorii de reu ce’l compun, de însăşi M. S. Regele. Insă dacă Epoca are dreptate asupra acestui punct faţă de Lupta, ea nu o are faţă cu sine însăşi şi faţă cu realitatea lucrurilor. Cei de la Epoca apără pe conservatorii de la putere, ca unii ce n’au contribuit întru nimica la stabilirea şi înflorirea regimului turpitudinos şi cari sunt aceia despre cari vorbea d. Panu. Insă aci cei de la Epoca fac o confusie