Adevěrul, noiembrie 1890 (Anul 3, nr. 658-682)
1890-11-26 / nr. 679
ANUL EU—No. 679 iiame§*is! IO Bani ABONAMENTELE laCET Ll 1 SI li ALE FlR ClUFl LUNI SI SE PLĂTESC TOT-DEAUNA 'NA1NT* In Bucuresci la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mandate poştale Lin an in ţara HO lel, in streinfctate 50 Şese luni , 15 , , , ,25 Trei luni , 8 , , , ,,;l^ LA PAR2S, ziarul se găsește de \»enzare cu numărul la bioscul No. 117, Boulevard St.Blrchel. MANUSCRISELE NU SE ’NAPOEAZÎ *J V. Alexandri jE2IXrJ|vI^ ^LX'înPJSXA. LUNIJsi MARȚI 26 —27 NOEMBRE 1890 Numărul IO Bani ANUNCIURILE Din BUCURESC1 și JUDEȚE se primesc direct la administrație. Din PARIS la Agenția Liberă, C. Adam şi Agenția Havas. Din STREINETATE, direct In administrație și la toate Oficiile de publicitate. undurl la pagina IV . .. 0,30 b. linia , . III • • ■ V lei .. n» îl ... 3, — lei „ 'erțiunile și Reclamele 3 lei rândul UN NUMER VECaiU 30 RANÎ RPWiNiSTRftTift = strada Wouă io | Director politici ALEX. V. BELDIWflW»j bepactiv : Strada Hoiă, 10 ADEVERITĂ COALIȚIE ----------------------cGt.«CcH*---------------------Un răspuns REMEDÎIÎLKOCH ——------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------■— Ofițerii recrutori si medici -----------------------------------------------------CONSULTARE MEDICALA ----------------—----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Statisticii ----------------------«GV-f.n.---------------------Asasinările hi Mărgărit -------------------------------------------------------------------------------------------------- -------------------------Calomniata Bucuresci 26 Nomire Adevărata coaliție De câtva timp se vorbeşte mult de o acţiune paralelă a partidelor celor mari ale Ţarei pentru restabilirea mersului regulat al regimului constituţional. La prima vedere, o asemene apropiere între nişte partide diametral opuse pare stranie. Oricine se întreabă : pe ce bază ar putea liberalii naţionali şi liberalii-conservatori să lucreze împreună ? Ei nu pot să ajungă împreună la putere nici să stabilească un program comun. Din puntul de vedere al politicei militante, acţiunea lor nu poate dar avea un scop afirmativ. Dacă apropierea între liberaliinaţionali şi liberalii-conservatori n’ar avea alt motiv de esistenţă, am combate-o din toate puterile noastre, căci suntem sătui de coaliţiuni sterpe şi cu scopuri negative, cari se desfac îndată ce au îndeplinit opera lor de distrugere. De astă dată pare însă că cestiunea nu priveşte numai politica militantă, nu e vorba numai de a resturna guvernul actual pentru a ajunge la putere. Atât din declaraţiunea făcută la Cameră de către Domnul Lascar Catargiu, cât şi din cele zise la Senat şi în întrunirea publică de erî de către oratorii naţionalî-liberali, reiese că ne aflăm într’o situaţiune din cele mai anormale. Ambele partide cele mari ale Ţăreî sunt date la o parte şi Coroana guvernează abuzând de prerogativele Sale, mănţinend la putere o colectivitate compusă de transfugi din toate partidele cari s’au adunat împrejurul bugetului. In faţa unei asemenea situaţiuni, coaliţiunea partidelor independente se impune. Noi am prevăzut’o de mult. Iată cum ne exprimam în această privinţă la 10 Ianuarie 1889, adică de aproape două ani : O coaliţiune între adevăraţii conservatori şi liberali, chiar dacă n’ar dispune pentru moment decât de o minoritate în Parlament, nu va întârzia a avea la spatele ei toate elementele vii şi neatârnate din Ţară. Ne aşteptăm ca să ni se obiecteze . „Abia am scăpat de un regim fără seamăn prin o coaliţiune anormală şi creată numai faţă cu regimul colectivist şi voiţi să începeţi iarăşi cu o altă coaliţiune ? La aceasta răspundem: „A cui e vina dacă opoziţiunea unită nu şi-a îndeplinit scopul de a reda ţărei liberul său arbitriu şi, dacă, în loc de a înlocui colectivitatea brătienistă prin un guvern al Ţării, l’aţi înlocuit prin un alt guvern al Palatului? Astăzi ne aflăm politiceşte în aceeaşi situaţiune ca înaintea căderei lui Ion Brătianu, prin urmare, starea anormală care a necesitat formarea opoziţiunei unite este astăzi în fiinţă. Coaliţiunea elementelor neatărnate e tot atât de trebuincioasă căci duşmanul este acelaş şi numai uneltele s’au schimbat- Opera opoziţiunei unite n’a fost de cât întreruptă ; formarea colectivităţei junimisto-oportuniste ne sîleşte s’o reluăm din puntul unde a fost întreruptă prin viclenia Palatului. Pe cât timp vor exista colectivităţi palatiste şi coaliţiunile anti-palatiste vor fi neînlăturabile! ! Prevederile mele par a se îndeplini. Rîndurile de mai sus, scrise la 10 Ianuarie 1889, ar putea să fie scrise astăzi. Singura deosebire este că de atunci încoace lucrurile s'au copt. Atât conservatorii cât și liberalii s’au convins de viclenia lui Carol I. Orice Român, chieme-se el Lascar Catargiu sau Dimitrie Brătianu, Ion Florescu sau Ion Brătianu,Gheorghe Vernescu sau Dimitrie Sturdza, s’a Încredinţat că răul vine de la Palat. Este vorba de a găsi un tărlm comun de luptă, iată tot. După mine, tărlmul este următorul : Partidele coalizate n’au de cât să pună pe drapelul lor cele patru dorinţe exprimate de divanul ad-hoc. Pe atunci toate partidele au fost unite într'un scop naţional. Ele nu trebue să uite că aceste dorinţe erau nedespărţite una de alta. Divanul ad-hoc a cerut : Unirea, neatârnarea, Domnul străin şi cârmuirea Ţarei prin sine, adică prin regimul constituţional şi reprezentativ. Din aceste patru dorinţe, două s’au împlinit. Dar dorinţa prinţului străin nu putea fi îndeplinită într’un mod statornic de cât o dată cu aceea a realizărei programului democratic conţinut în a patra dorinţă. Experienţa de 25 de ani ne a dovedit că Monarhia străină nu poate să îndeplinească această parte a programului naţional pe care eu o privesc ca cea mai importantă de acum înainte. Mai mult încă, astăzi este dovedit că Dinastia nemţească este cea mai mare piedică pentru îndeplinirea aspiraţiunilor noastre naţionale în lăuntru şi în afară. Pentru realizarea Unirei şi Independenţei Prinţul Străin a fost poate un mijloc priincios ; de astăzi înainte însă, El este un râu mare, căci ne împedică în desvoltarea noastră naţională. Baza acţiunei comune a liberalilor şi a conservatorilor nu poate fi decât înlăturarea acestui rou. Pe această cale, dar numai pe această cale, admitem o coaliţiune. Nu voim să fim unelta unor ambiţioşi nici la Domnie, nici la putere. Voim resturnarea despotismului dar nu în folosul unui alt despotism, ci în folosul democraţiei române. Sub Republică este loc şi pentru conservatori şi pentru liberali. Sub Monarhie nu mai este loc decât pentru colectivități palatiste. Dunăreanul. TELEGRAME NEW-YORK 25, Noembrie. — O însemnată casă de bumbacuri care ocupa 254 plantaţiuni a încetat plăţile; pasivul e de 2 l/a milioane, activul de 3 milioane. BERLIN 25, Noembrie. — S’a distribuit Camerei trei cărţi albe asupra evenimentelor din Africa Orientală. BELGRAD 25 ,Noembrie. — Se asigură că clubul radical a decis să treacă la ordinea zilei asupra memoriului Reginei Natalia; clubul liberal n’a luat încă nici o hotărâre. BERNA 25, Noembrie. — Subscripţia la împrumutul de 60 milioane pentru drumurile de fier se va face la 18 Decembrie. PARIS 25 Noembrie. — Comisiunea vamală a primit în unanimitate convențiunea comercială cu Grecia. Consultare medicala Trei medici La consultarea de ieri, provocată de partidul naţional-liberal, trei medici şi anume Domnii Mihail Perikidi, Dimitrie A. Sturdza şi Nicolae Fievar,u constatat în unanimitate că poporul român e bolnav, că boala e primejdioasă şi că prelungindu-se merge cu paşi repezi spre moarte. Mărturisesc că declaraţiunile acestor trei Esculapi nu m’au satisfăcut. Bolnavul nu avea nevoe de constatările lor pentru a şti că e rău bolnav ; el aşteaptă de la el un remediu energic care să oprească măcar devastările făcute asupra organismului său. O celebritate medicală, Doctorul Renauld, a zis că numai prin un diagnostic patologic inteligent un medic poate parveni a cunoaşte natura boalei şi a arăta mai ales într’un mod precis sediul ei. Inplinit’au oare eminenţii noştri discipoli al lui Hippocrate această datorie ? —Nu ! Sturdza ca și Ferekidi, Nicolae Pleva ca și colegii săi nu au voit a face conștiinciosul diagnostic patologic recomandat de Doctorul Renauld. Pentru ce ? Fiindcă știați că diagnosticul adevărat ar da de gol —vrend nevrend — microbsîkpare s’a încuibat In bietul bolnav pe al cărui organizm îl roade istovindu-i puterile, până îl va arunca în mormânt. O întrebare se impune : Care este sentimentul ce acest microb inspiră iluștrilor noștri medici de nu au îndrăznit nici măcar a pomeni de el ? Scârba sau respectul ? a. g. B. O nouă întrebare Astăzi avem un ministru titular la Culte şi instrucţiune publică. Intrebăm clar: ce se face cu cei 12000 galbeni dăruiţi de Carol I prin scrisoarea Sa din 2 (14) Iunie 1866 adresată Ministrului de culte C. A. Rosetti şi publicată în „Monitorul" cu Nr. 118 ? Care este aşezamentul de biîre facere fondat cu această sumă? Dată banii s’au capitalizat, cât reprezintă asta-zi suma dăruită ? Remediul Koch PARIS, 25 Noembre. — Doctorul Corni a zis azi într’o conferinţă asupra tratamentului Koch că D.D. mdici nu sunt autorizaţi a întrebuinţi un leac secret şi ar cădea subovitura legii dacă s’ar întîmpla vreun accident grav. Chestiunea va f supusă mâine jurisconsulţilor comitetului de higienă iar ministrul i interne va fi invitat st o resolva. ționarismu ! Citimir Românul: Suntem aformaţi că, cu începere de la 1 Ianuarie viitor, Românii de pete munţi cari se află actualmenţi în România, vor soate un organ de publicitate care să se ocupe eclusiv cu chestiunile ardeleneşti, deschizând în acelaşi timp coloanele şi Românilor din Macedonia şi Basarabia. Foaia aceasta va apare deocamdată săptămânal, şi va fi o tribună liberă în care Românii ardeleni îşi vor exprima fiecare vederile sale asupra situaţiunei actuale. Scopul principal însă al noului ziar, este ca să adune în juru-i, pentru o luptă comună, cu puteri unite, pe toți Românii de dincolo. Urăm succes. • Situaţia Irlandezilor LONDRA, 25 Noembre.— La întrunirea deputaţilor irlandezi, preşedintele nevoind ca discuţiunea asupra repunsului D-lui Gladstone să continue, 45 deputaţi au părăsit sala. Majoritatea partidului a ales ca preşedinte pe Mac Carthy, minoritatea a menţinut pe d. Parnell la presidenţie. Partidul va fi astfel divizat în două grupuri : unul, majoritatea, sub presidenţia lui Mac Carthy, celălalt având pe d. Parnell ca preşedinte. Conferinţa a exprimat părerea sa de rău că D. Gladstone a refuzat să se exprime intr’un chip formal, apoi s’a disocat intr’un chip definitiv. -------------------------------------------- Ofiţerii si lefii şi recrutori S’au numit ofiţeri recrutori şi medici pe lângă consiliile de revizie pentru formarea contingentului armatei pe anul 1891, la judeţele : Argeş, maiorul Botescu Matei, din regimentul 4 dorobanţi şi doctorul Paltineanu George. Bacău, maiorul Dupont’Eugenia, reg. 27 dorobanţi şi doctorul Herescu G. Botoşani, locotenent-colonel Alexandrescu C., reg. 7 Artilerie şi d-rul Gondemin Nicolae. Brăila, maiorul Rădulescu Atanasie, reg. 8 dorob. şi doctorul C. Papilian. Buzău, maiorul Brătuianu M., reg. 32 dorob. şi d-rul Pâcleanu Al. Constanţa, maiorul Marcu G., reg. 33 dorob. şi doctorul Zisu Abil. Covurlui, locot.-colonel Petrovici L, reg. 6 linie, şi doctorul Palauz Andrei. Dăniloviţa, maior Cruţescu Haralambie, reg. 21 dorob., şi doctorul Beştelel C. Dolj, locot.-colonel Petrescu L, reg. 26 dorob., şi doctorul Stoenescu N. Dorohoi, locot.-colonel Georgescu Bereşteanu C., reg. 29 dorob., şi doctorul Frangulea N. Follciu, maiorul Boerescu Iulius, reg. 4 artilerie, şi doctorul Mihail Vasile. Dorj, maiorul Viişoreanu D., reg. 18 dorob., şi doctorul Urleşanu Ion. Ialomiţa, locot.-colonel Onescu N., reg. 28 dorob., şi d-rul Degerăţeanu P. Iaşi, maiorul Urian V., reg. 24 dorobanţi, şi doctorul Dănescu Ioan. Ilfov, locot.-colonel Angelescu Al., reg. 6 dorobanţi, şi doctorul Chesim Bogdan. Mehedinţi, maiorul Chivu G. reg. 17 dorobanţi, şi doctorul Gărdăreanu I. Muscel, maiorul Dumitrescu Hristache, reg. 19 dorob. şi doctorul Popescu V. Neamţu, maiorul Damian D., reg. 5 dorob. şi doctorul Brailov Dim. Olt, maiorul Aslan Mihail, reg. 26 dorob. şi doctorul Oncescu N. Prahova, maiorul Vlădescu St., reg. 7 dorob. şi doctorul Fratostiţeanu G. Funia, maiorul Botez O., reg. 2 geniu şi doctorul Mihăilescu Gr. Râmnicul-Sărat, maiorul Pandelescu Anton, reg. 9 dorob. şi doctorul Blasianu Octav. Roman, maiorul Pipirescu Papiniu, reg. 14 dorob. şi doctorul Dabija N. Romanaţî, maiorul Corvin G., reg. 1 dorob. şi doctorul Libert Adolf. Suceava, maiorul Budişteanu loan, reg. 16 dorob. şi doctorul Petroni C. TecuciU, locot.-colonel Vasiliu Zamfir, reg. 24 dorob. şi doctorul Elian loan. Teleorman, locot.-colonel Bengescu D., reg. 20 dorob. şi doctorul Modolea V. Tulcea, maiorul Mateescu I, reg. 3 linie şi doctorul Popescu Grozianu. Tutova, maiorul Ionescu G., reg. 29 dorab. şi doctorul Romaşcu Leonida. Vasluiu, maiorul Cocea D., reg. 13 dorob. şi doctorul Peride Al.. Velcea, maiorul Dancovici Dimitrie. reg. 2 dorob. şi doctorul Salvin Constantin Vlaşca, maiorul Anastasiu Benone, reg. 5 dorob. şi doctorul Vasiliu C. In oraşul Iaşi, locot.-colonel Veropolu Gr., reg. 15 dorob. şi doctorul Andreescu V. In oraşul Bucureşti, locot.-colonel Crăiniceanu Gr., reg. 1 geniu, şi doctorul Petrescu Gr. UN RESPUNS Intr’o forţă guvernamentală un domn Papamihalopulo se crede în drept de a’mi pune întrebări privitoare la evenimente politice din ţara mea. Când voiu fi nedumerit în privinţa celor ce se petrec la Atena, mă voiu informa mai înainte cine este Domnul Papamihalopulo şi în urmă, îl voi întreba. In ce priveşte însă politica din România, consider întrebările unui venetic străin ca Domnul Papamihalopuloga o impertinenţă şi îl trimet să-şi ia informaţii în anticamera D-lui Carp. a. q. B. Asasinările In Marprit Un macedonean ne trimitea propos de tentativa de omor ce s’ar fi comis asupra ilustrisimuluî Apostol al Românismului din Turcia Apostol Mărgărit, două cazuri, din multele, pentru care D-sa caută să fie mereu asasinat: La 1882, D-nul Mărgărit atentând la pudoarea unei fete, în Bitolia, a fost bătut pe stradă din partea rudelor fetei. Persoanele trăiesc şi sunt cunoscute şi prin urmare la nevoe le putem cita. Ştirea aceasta care umflându-se imediat a luat numele de atentat de asasinare, a fost transmisă cu iuţeala fulgerului celor un drept din Bucureşti, aceştia entusiasmaţi de păţania martirului naţional îl strigă prin firul telegrafic: „La apelul de înfrăţire al Românilor răspunse pumnalul ucigaş (!!) Dumnezeu care ’ţi a dat misiunea de a provoca deşteptarea naţiunii tale să ’ţi păzească preţioasele zile ! înainte dar, Apostole Mărgărit, românimea care te însoţeşte cu inima şi cu dorul împărtăşind durerile tale, stigmatisează crima şi urează triumful cauzei naţionale“ (Familia din Oradia-Mare (Transilvania), August 1882). Inchipuiţi-vâ ce mai mistificare ! Pe lângă aceasta, anul trecut, aceşti mistificatori neruşinaţi au răspândit prin ziare ştirea că D-nul Mărgărit a fost victima unui nou asasinat din partea adversarilor naţiunii noastre! Acest asasinat a fost plămădit pentru că nu primise bani de la Bucureşti şi pentru că prin faptul acesta putea să stoarcă ceva mai mult din bugetul țărei precum i s’a întâmplat de repeţite ori. ------------------------ptA&fr»1*'------------------------ STATISTICA. Primim o broşură intitulată „Azile sau staţiuni climaterice pentru tuberculoşi“ al căreia autor e cunoscutul publicist medical, d-l dr. N. Chernbach. Extragem din această broşură următoarea statistică a bolnavilor atinşi de tuberculoză pulmonară care au fost îngrijiţi în spitalele civile din Bucureşti în ultimii zece ani (de la 1877—88). In 1879 au fost 443 bolnavi, din cari au murit 200; în 1880, 520 bolnavi, din cari au murit 162; în 1881 bolnavi 524, morţi 164; în 1882, bolnavi 554, morţi 148 ; în 1883, bolnavi 617, morţi 195; în 1884, bolnavi 632, morţi 173; în 1885, bolnavi 658, morţi 171; în 1886, bolnavi 604, morţi 165 ; în 1887, bolnavi 568, morţi 146; şi în 1888, bolnavi 534 din cari 132 au murit. Vra să zică în interval de zeceani au fost îngrijiţi 5.684 bolnavi, din cari au murit 1. 650, ceea ce înseamnă o mortalitate de 29,1 la sută. -----------*--#--•—•-----------