Adevěrul, iunie 1891 (Anul 3, nr. 844-871)
1891-06-11 / nr. 853
2 chidem ochii lume! civilizate asupra terorismului maghiar. Colegi Români! Vocea voastră nu poate să răsune în pustiu! Acest strigăt de alarmă al popoarelor înlănţuite va găsi şi va trebui să găsească pricepere şi înţelegere pretutindeni, unde mai e pricepere şi înţelegere pentru cultură, libertate şi moralitate; şi dacă nici nu dobândiţi altceva decât că îmbărbătaţi şi mai departe pe fraţii voştri la o rezistenţă tenace în greaua luptă pentru drept, libertate şi naţionalitate, până când voi înşive veţi putea păşi pe câmpul de luptă, va fi şi acest lucru un succes nu de dispreţuit. Colegi Români! In noi, aparţinătorii unui popor, care de secole a vărsat deja şiroaie de sânge pentru libertate şi lumină, veţi găsi totdeauna tovarăşi de luptă devotaţi pentru idealul omenirii, şi cu această asigurare vă trimitem salutările noastre colegiale. Studenţii universitari cetii din Viena. Viena, 2 Mai1891. scrisoarea studenţilor Croaţi tot din Viena e următoarea : Viena, 25 Martie 1891. Iubiţi colegi, Pentru trimiterea memorielor studenţilor români vă aducem prin aceasta mulţumirile noastre cele maî călduroase. Păşirea voastră bărbăteasca în faţa focului de judecată al Europei ne-a bucurat în adevăr foarte mult, fiindcă lupta, pe care Românii din Ungaria o poartă în contra nedreptăţilor, formează îngrijirea mare şi a naţiunei croate; interesele noastre sunt comune, duşmanii noştri au numai un nume. învinovăţirile, pe cari le ridicaţi în memoriul vostru contra brigandajului modern, sunt pentru Europa civilizată aproape de necrezut, noi însă, cari suferim şi noi sub apăsarea acestui barbarism ve aprobăm în toate. E dreptatea şi lumina apăsată, pentru care ridicaţi vocea voastră şi cauza justă trebue să învingă odată! Vă punem bucuros la dispoziţiune adresele etc. Studenţii universitari croaţi. Tinei şi să’i ofere buchetul, stă uimită, zăpăcită. Atunci muma, cu o blândeţe părintească , adresându-se copilei, ’i şopteşte, dar nu destul de încet ca să nu o auză toţi acei cari o încongiurau : Tincuţo!—Dute şi sărută mâna lui Madame Carol, şi dăi buchetul de flori! —*— ZollVereinul Europei Centrale ROMA, 8 Iunie.—Agenţia Ştefani anunţă că Germania Austro-Ungaria şi Elveţia au aderat la propunerea Italiei de a deschide negocieri pentru un tractat de comerţ. Negocierile vor începe la 20 iulie, ele vor fi simultanee, dar se vor urmări în mod separat între delegații respectivi. GREVELE PARIS, 10 Iunie. — Amploiaţii tramvaiurilor şi aî omnibuzurilor din Marsilia şi din Bordeaux s’au pus în grevă ; o învălmăşeală s’a produs la Bordeaux, de oarece greviştii voiau să oprească trăsurile cari circulau iacă. S’au făcut zece arestări. BORDEAUX, 10 Iunie. — Desordine grave s’au întîmplat; o bătaie a avut loc între grevişti şi poliţie; doi agenţi de poliţie au fost desarmaţi şi maltrataţi. Husarii au tras în mai multe locuri asupra, greviştilor. MARȚI şi MERCURI, 11, 12 IUNIE 1891 avut loc Sâmbătă la orele 6 la Hypodrom. La a doua reprisă d. Dim. Moruzi primi o uşoară sgârietură la braţul stâng şi onoarea a fost declarată satisfăcută. —*— Afacerea D-nilor Leca-Popovici a intrat într’o nouă fază. D-nul Leca trimiţând din nou martori D-lui Popovici; martorii acestuia au răspuns că prima provocare fiind respinsă, clientul lor nu poate să mai respunză la această provocare tardivă. In urma acestui respuns D-nii Berichide și Sachelarie, martorii D-luî Leca, au căzut la învoială cu D-nii C. Costa-Foru și C. Vernescu martorii D-luî Popovici, să recurgă la arbitri. Suntem întrebaţi de către mai mulţi din cititorii noştri comercianţi, dacă noul tarif vamal, dupe ce va fi votat şi promulgat, va fi aplicat şi mărfurilor expediate cu câteva zile mai nainte—adică cum s’a întâmplat şi cu mărfurile ausriace la expirarea convenţiunei. Dupe cercetările făcute aflăm că el va fi aplicat fără excepţie tuturor mărfurilor sosite din ziua intrărei lui în vigoare; în tot cazul trebue aşteptată declaraţia guvernului cu ocazia dezbaterilor ce vor avea loc în Cameră. —*— INFORMAŢIUNI Un incident destul de hazliu, întâmplat în ultima călătorie regală. La Câmpu-Lung o doamnă—pe care nu o putem numi—a îmbrăcat copila sa, în vârstă de zece ani, cu haine naţionale, şi puindu-i un buchet de flori în mână, au plecat amăndouă spre întâmpinarea Suveranilor. Convoiul regal soseşte; copila, uitând recomandaţia mumei sale care ’i zisese să sărute mâna ReCredem că D. ministru al domeniilor nu ştie că lucrătorii—în număr de vr’o douăzeci—cari muncesc la grădina din Lacul-Sărat nu ’şi-au primit salariul nici pe Aprilie. Pentru aşi susţine existenţa zilnică, ei se împrumută de la cârciumarii de aici, cari ’i exploatează într’un mod cămătăresc. Nu ne îndoim că D. ministru va da imediat ordinele cuvenite pentru ca aceşti nenorociţi să ’şi primească dreptul lor. Ciudat lucru! — Pentru puţurile nemuritorului geolog Bottea totd’auna s’au găsit bani în ministerul ‘domeniilor.—Pentru plata unor muncitori sărmani fondurile lipsesc. —Ofr— Episcopul Bosniei și Herzegovinei, Dionisie, a fost revocat din înaltul său post. — Pentru ce ? — Iată . Până acum Societatea panslavistă trimeteau tuturor bisericilor ortodoxe slave, cărţile de cari avea nevoie, avînd pe prima pagină portretul Ţarului. Guvernul Austro-Ungar, a găsit cu cale ca să schimbe cărţile cu portretul Ţarului şi să dea altele cu portretul lui Frantz Josef. Episcopul a refuzat cărţile, sub cuvînt că Drăguţul de împărat este papistaş. D’aci dar, motivul dărei lui afară din Episcopat. Ce de prostii se mai comit pentru mutrele împăcaţilor! In întrunirea care a avut loc la prinţul G. Bibescu, comitetul român al expoziţiei universale de la Paris, a hotărât ca suma rămasă aproape 40.000 lei să fie daţi în administrarea Primăriei pentru ca cu ei să se poată face în fiecare an câte o expoziţie a industriei naţionale. Iată procesul-verbal al şedinţei de la 7 (19) Iunie: Subsemnaţii membrii comitetului naţional pentru Expoziţia universală din 1859, întrunindu-ne spre a decide asupra destinaţiei de dat sumei remase disponibile din fondul adunat pentru cheltuelile expoziţiei române. Vezend compturile gestiunea întregei operaţiuni a Expoziţiei, verificate şi aprobate. Vedem propunerea făcută că suma remasă disponibilă să se remită Primăriei Capitalei pentru întemeierea unei Expoziţii permanente de producte române agricole şi industriale, proiectată a se face de Primărie cu participarea consiliului judeţean. Găsind această întrebuinţare utilă şi avantagioasă, Comitetul admite propunerea, încuviinţează a se remite suma rămasă disponibilă în primirea Primăriei. — Primăria în un loc propriu ce se va decide ulterior de Consiliul comunal va pune o placă comemorativă cu inscripţia următoare: Această expoziţie permanentă de producte române a fost creată cu economiile făcute de Principele Gheorghe „Bibescu, preşedintele comitetului naţional, format pentru participarea României la expoziţia universală din Pariss 1889, din fondurile generale ale expoziţiei, precum şi cu fondurile ce au fost „alocate de primărie şi judeţ." Cu acestea, Comitetul naţional terminând misiunea cu care a fost însărcinat, rămâne desfiinţat. Deliberat azi la 7 (19) Iunie 1891. (Urmează 34 iscălituri.) —*— Azi dimineaţă cu acceleratul din Moldova, au sosit D-nii P. Poni, G. Climescu, M. Toni şi Dr. Eug. Rizu, aleşi de corpul profesoral universitar din Iaşi, spre a protesta contra cimntirilor şi nedreptăţilor ce se fac universităţei de Iaşi, prin noul buget. Furia întregului corp profesoral este îndreptată contra D-lui Dr. Brânză, care dupe câte aflăm este vinovat că a subscris orbeşte bugetul D-lui Ghedem. Cazul de faţă ne arată în toată goliciunea lor, parodiele parlamentare ale Regimului Constituţional monarhic. D-nii Florian Crasan, I. N. Iancovescu şi Brânză, membrii subcomisiei bugetare de la Culte, habar n’au de buget, Ghedem ’l-a făcut şi ei au iscălit. —Afr— Din Paris ni se scrie că D. Mihail Kogălniceanu a sosit acolo însoţit de D-nii D-nu Severeanu şi Drugescu şi a descins la casa de sănătate Frères St. Jean de Dieu rue Oudrinet. —«fr— Ni se atrage atenţiunea asupra compunere! comisiunei de bacalaureat şi într’adevăr găsim că unii din profesori sunt şi interesaţi la unele pensionate private. Pentru a pune la probă isteţimea logofătului şcoalelor tăcem pentru azi numele acelor profesori şi aşteptăm de la D-sa ca să -l înlocuiască, atlfel avem dreptul să bănuim că şi D-sa este alcătuit din acelaşi aluat negustoresc ca şi acei profesori cari ştiindu’şi situaţia nu s’au recuzat singuri. Aficamera nu va ţine astăzi şedinţă publică din cauză că cea mai mare parte din Domnii deputaţi sunt duşi în judeţe spre a lua parte la deschiderea Consilielor generale Judeţene. Sâmbătă D. deputat Popovici a trimes martorii săi pe d-nii C. Cogălniceanu şi Boldur Voinescu d-lui D. Moruzi unu din martorii d-luî C. Leca, spre a-i cere reparaţiune prin arme pentru termiterea scrisoareî adresate de d-sa şi de N. Fie va clientului lor. D. Dim. Moruzi a constituit imediat ca martori pe d-nii Coloneii Roşianu şi Vlădoianu. Martori ambelor părţi rămănănc de acord asupra tuturor condiţiunilor de întâlnire pe teren, lupta . Comitetul instituit pentru ridicarea unui monument vânătorilor din Ploeşti este pe cale a contracta cu D. Valbudea, artistul sculptor, care a şi presintat două schiţe: o coloană şi un grup de doi vînători. Nu putem decât se aplaudăm, când vedem că artiştii noştri sunt chemaţi a executa operele naţionale. Totuşi noi credem că ar fi mai bine dacă comitetul ar publica un concurs. Cine ştie, poate că un alt artist ar avea o ideie mai fericită pentru a reprezintă pe bravii vânători. —*— Depozitul Brăilei de cereale a fost Sâmbătă seara de 359,000 hct. grâu, 218,600 porumb, 3,100 orz şi 5000 rapiţă selbatică; preţurile ferme, fără afaceri; grâu Ibr. 13,40, porumb 59 lbr. 9,80, rapiţa predată Iulie—August 17 lei. —fi— Acum câteva zile comisarul expert Măntulescu, a găsit urme de filoxeră în viile fraţilor Pamfileşti din dealul Vărsătura, la Odobeştî. S’au luat imediat măsuri pentru distrugerea viţei atinse maî înainte ca insecta se facă aripi. _^_ D. Dr. C. Thiron, s’a numit, în urma concursului ce a depus, profesor titular de Patologie şi Terapeutică generală la Facultatea de medicină din Iaşi. —’fr-Este aproape o lună de zile de când am publicat mai multe din potlogăriile unui popă din Ostrov, Tudorache Siretu şi nici până azi nu s’a luat măsuri pentru supunerea lui la cele ce dictează canoanele. Citit’a P. S. Episcop al Dunărei de jos faptele ce i se impută ? Parchetul de Constanţa deschis’a o anchetă sau s’a luat măsuri spre a se face lucrurile muşama ? —fr— Din Iaşi ni se comunică că recruţii Regimentului 13 Dorob, din anul acesta 1890, au stat necontenit ,inuţi în cazarmă fără a li se da un ceas permisie. Soldaţii sunt siliţi se fugă noaptea din cazarmă fără voe. Straşnici mai sunt D-nii militari din Iaşi. —n fr Cu deosebită satisfacţiune anunăm deschiderea în Bucureşti, str. Academiei No. 2 (casa Dr. Steiner) , un magazin de Droguerie, producte chimice, specialităţi farmaceutice etc., sub firma : „Drogueria Centrală,“ proprietatea D-lui Mihail Stoenescu, farmacist, destul de cunoscut şi apreciat pentru produsele sale farmaceutice. Ii urăm cel mai deplin succes şi prosperitate._tt__ Sâmbătă 8 Iunie c., Curtea de apel secţia II din Iaşi a pronunţat în procesul milioanelor precum urmează: Respinge apelurile făcute de Principii Gr. M. Sturza, Dim. M. Sturza şi Principesa Maria Gorceacof şi confirmă în totul sentinţa tribunalului Iaşi secţia II, No. 179 din 28 Nov. 1888. Cheltueli de judecată nu se admit, decisia e supusă recursului. —fc— Duminică seara, trenul care mergea la Predeal mai sus de cantonul 49 lângă pod, a lovit o femee care a murit pe loc. După spusa unor ţărani că ar fi din Buşteni. Călătorii cari s’au întors aseară Luni, spun că cadavrul stă încă pe loc. Felicitările noastre parchetului de Prahova pentru iuţeala ce pune în a’şi face datoria. —fi— Citim în Era Noui Se ştie că d. Gr. A. Manolescu şi d-na Romănescu, injrebîndu-şi o trupă din resturile artistice ale trupelor din ţară, fără costume şi rechizite proprii, şi fără decorurile necesare pieselor din repertoriul său a plecat la Viena pentru a da o serie de representaţii în limba romînă în Carl Theater. A început cu Hamlet. Succesul a fost—băneşte, nul,—iar moraliceşte tratat cu multă indulgenţă de presa vieneză. Ceia ce e mai rău „decât poftim la masă“, e că astăzi trupa stă amanetată în hotelurile din Viena şi nu are cu ce se repatria. Se zice că marele artist Sonenthal, de la Burgtheater, s’a hotărît să joace o representaţie în folosul actorilor români, spre a putea să plece din Viena. —*—*— I/IncMo D-Gooni din comuna Stoină, pl lVIUold rdiolui Amaradia,jud. Dolj, este de dat cu arendă pe termen de 5 ani începând de la 23 Aprilie 1892. Condițiunile arendărei se pot găsi în toate zilele la redacția ziarului l’Indépendance Roumaine, str. Clementei Nr. 3 FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL“ CHARLES MERCUVEL (1 55) MORŢI ŞI VII VI Cele două Suveniruri Şi iată cum reintrând în camera lui, îngrijit, abătut, găsi un cuvânt a unei scrisori mici tremurătoare, în josul căreia nu era nici o iscălitură, dar faţa i se lumina de o veselie intensă şi neaşteptată. Despre scrisoarea fiicei, eram tot aşa de sigur ca şi despre a mamei. „Eu gândesc la tine.“ Numai cât fiica scrisese cu mâna liniştită a copilului care nu ştie drama care tortura pe contesă şi inima plină de o inocentă pasiune. Mama ei se gîndea necontenit la cei doi care se pot întîlni cu sabia în mână, dar tăcea. Ziua era frumoasă, caldă. Vara se duc toţi din Paris. Şi totuşi Parisul p°ntru bogaţi e frumos totdeauna. Jeana aduse pe mama sa la Chicky, pe drumul Revoltei care-i amintea atâtea crude suveniruri. Ea întrebuinţase întâiele sale izvoare ca să îmbogăţească pe Beaudril. Ei locuiau un apartament în bulevardul lui Clychi, destul de vast şi cu faţada, spre amează. Baudru nu era acum acasă. Plecarea Jeanei îi produsese ceia ce se numeşte o revoluţie. Tereza, foarte suferindă din cauza unei ftizii teribile pe care o contractase aproape voluntar, nu mai evea și refuza de a se îngriji. Contesa și Jeana făcură pe lângă dânsa cele din urmă demersuri. Nenorocita fată rezista cu energie. — Ți se va da tot ce vei voi, zicea Jeana. Tu ești bogată fiindcă sunt eu. — Tu știi că ași fi mulțumită să mor. — Acesta a fost singurul ei respuns. — Jeana o mângâia. Era în zadar. Părăsind-o, Tereza șopti la urechea surorei sale aceste două cuvinte: — Prea târziu. — La mezul nopței contesa se închisese din nou în odaia sa, ședea în pat cu urechea atentă, ochii fixi, ca și cum ar fi voit să perceapă zgomotele depărtate din spațiuri infinite, ea suspină : — D-zeul meu! scapăl pentru mine, pentru noi. VII Cea din urmă exploatare La Tilleules parcul, drumul și cartierul părea că doarme; servitorii de asemeni. Guvernanta, o fată ca de vreo cincizeci de ani dormea dusă cufundată în întâiul somn. Fiica lui George Dambert și a Blanşei de Charnay, cu cotul pe pernă, cu părul desfăcut, visătoare, prindea razele albăstrii ale stelelor care intra pe ferestrele deschise. Deodată sgomotul ușure al unui scârțâit de nisip călcat o făcu să se ridice în pat şi rămase nemişcată ţinându şi suflarea. în lumina indoioasă a unei ferestre, ea văzu un cap fără pălărie şi sbârlit negru ca o umbră chinezească şi amenințător în tăcerea şi întunericul nopței. Sgomotul mâinilor şi fecatul picioarelor pe perete abia se auzea. Jeana voi să strige dar frica o făcea să se simtă strînsă de gât și nici un sunet nu se auzi. Dupe cap se arată pe fereastră corpul apoi un alt cap se arătă în locul celui întâiu. — E întuneric al dracului, zise un glas. — Lasă că-i bine, respunse celălalt. — Nu ie nimeni ? — Nimeni. — Să intrăm! Erau cei doi amici aî noștri, Castor și Polux, Pythias şi Damon, Baluche şi Cayenne. Nu prosperase. De la căderea drumului Revoltei nimic nu mergea după gustul lor. Sunt şi suişuri şi scoborîşuri în meşteşugul lor. Acum le mergea prost. După o batae ca cea povestită, învinşii îşi recapătă rar poziţiile. Fata frumosului Totor fusese ren rănit de un glonte, ochiul stâng din cauza aceasta perduse din calităţile sale fascinătoare şi învingătoriul barierilor era privat de o parte însemnată din avantajele sale asupra sexului frumos. Femeile bulevardelor exterioare sunt ca fluturii nopţei care se duc la lumină. Succesul aduce succes. Ele nu iubesc pe cei bătuţi şi Baluche avea urmele învingerei sale nocturne. In ce priveşte pe camaradul său era cu totul hidos, dar nu fusese niciodată superb, aşa că tranziţia era puţin sensibilă. Principalul merit a Cayenei consista în izvoarele spiritului său. Amândoi tovarăşii de abea îndrăznea să se arate. Ei deveneau de un natural sălbatec. Baluche şi Cayenna nu se îndoiau că din cauza atentatului, inocenta lor victimă şi salvatorul său nu făcuse plângere contra lor. Dar îi cunoştea. Jeana lucra în aceiaşi casă cu Cezarina. Ele le întîlnise de sute de ori ducendu-se la atelier. Mai mult chiar, Tereza Baudru fusese una din victimele lor. Deci afacerea lor era limpede şi învingerea din strada Revoltei devenea pentru dânşii un adevărat dezastru. Ei se ascundeau şi cea maî mică atenţiune care li să dădea, le veneau în minte de a o lua la sănătoasa. Situaţia lor se întindea cu atâta mai mult cu cât finanţele lor cădeau. Baluche a recurs la faptele vaceî sale ordinare... O ultimă dată scrise şi scrisoarea sa căzu în mâinile Cezarinei într’un moment trist. Frumoasa fată avea momentele sale de umor. Ea puse 20 fr. într’o anvelopă acompaniând cu un cuvânt și-l trimesese la adresa indicată de un comisionar. Răspunsul era desesperant. „Inutil de ami seri din nou. Eu plec „în voiaj și nu voeaC a auzi vorbindu-se de tine.“ Ea expedia fratelui său cu 20 fr. un epitet pe care-l suprimăm. (Va urma)