Adevěrul, ianuarie 1892 (Anul 4, nr. 1049-1077)
1892-01-28 / nr. 1074
ANUL IV—No. 1074 O■ NUMĂRUL 10 BANI ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 ŞI 15 ALE FIECÂREÎ LUNI ' ^ şi se plătesc tot-d’a-una 'n sSma mn Bucureşti îa casa Administraţiei. Din Judeţe şi Străinătate prin mandate posta!e. Un an în ţară 30 Ioi; în străinătate 50 Şcase luni , 15 , , , 25 Frei luni , 8 „ „ , 13 &■, Ua corner in Străinătate 15 bani .-•£ —----MANUSCRISELE NU SE 'NAPOEAZA ADMINISTRATIA ^ !1S, BULEVARDUL EI.ISABETA, EDITIA A DOUA Să te ferești, Române! de culă strein In V. Alexandri. Director politic s ALEX. V. BELDIMANU MARȚI, 28 IANUARIE 1892 NUMERUL_10, BANI' ANUNCIURILE ma BUCURESTI si JUDEŢE si» primesc« NUMAI la ADMINISTRAŢIE. Din STRĂINĂTATE, direct la administraţie «I la toate liclile de publicitive. Aaunciurl la pagina IV . . . . , 0.30 b. linia , m.......................2.— iei . i ^ _ . , , II.......................3.- lei , Xrf. Riternimele și Reclamele 3 iei rândul. 1 .1. PARIS, ziarul se găsește de vivizare cu numărul la kioscal No. 117, Boulevard St.-Alienel. NUMER VECHIO 30 BANI ED ACTIA EYARDUL ELISABETA, UI întrunirile electorale Omor în alegeri Adeverul la Iaşi Societatea de navigaţiune austriacă POLITICA JUDEŢE Buchetul Ucigaş Bucureşti 21 Ianuarie 1892 întrunirile electorale întrunirile electorale se ţin lanţ atât în judeţe cât şi în Capitală, dar mai cu seamă în Capitală. Ambele partide clasice de la noi care de atâta amar de vreme nu fac altceva decât îşi dispută sacul cu grăunţe, îşi a şi luat acu în ultimul moment decisiv, frumoasa sarcină de a lumina pe popor, de a-i aduce aminte de sfintele sale datorii de cetăţean. Aceasta o spun zilnic în organele lor, o declară sus şi tare de pe tribuna publică la fiecare întrunire. In realitate ele, aducând aminte mult încercatului popor român de datoriile sale către sine însuşi şi către ţară, înţeleg prin aceasta cu totul îi altceva decât ceia ce ar trebui să se înţeleagă. A-şi face datoria de cetăţean însemnează pentru clasicele noastre partide nici mai mult nici mai puţin de cât a le da tot concursul spre a ajunge la putere, fără a’î mai întreba ce au de gând să facă dacă vor fi la cârmă. Intr’adevăr, în întruniri ei se feresc ca de foc a face declaraţiuni france despre ceea ce au de gând şi se mulţumesc numai cu trecutul lor „glorios,“ cea ce pe grosul poporului nevoiaş nu’i încălzeşte de loc. Fiecare dintre partidele noastre spunând că desvoltă un program, nu face altceva de cât să înjure pe adversar, sâ’i aducă aminte de păcatele sale, să’l calomnieze, să debiteze pe socoteala sa tot felul de neexactităţi, spre a induce opinia publică în eroare, spre a zăpăci pe „supremul“ judecător care peste câteva zile va fi chemat a se pronunţa şi a-şi da verdictul. Din fericire, opinia publică începe să se deştepte şi la noi. Ea începe să deosibească forma de fond şi nu se mai lasă—cel puţin nu aşa de uşor — a fi sedusă de fraze sonore dar deşarte, de discursuri patetice, cum s’aude la mai toate întrunirile din actuala campanie electorală. Poporul nostru începe să se sature de acest mod de a face politică şi de a vedea de nevoile ţăreî. El începe să cântărească şi să preţuiască valoarea partidelor şi a oamenilor politici nu după tirade şi promisiuni fără număr ci după fapte. De aceia toţi aceia care până azî se referiau numai la un trecut glorios sunt astăzi nevoiţi să vorbească de program, de chestiuni arzătoare şi de soluţiuni. Şi aceasta ne bucură, pe noi, căci noi nu cerem şi n’am cerut vr’o dată ca să fim judecaţi de cât după fapte. O comparaţie între întrunirile partidelor pururea ahtiate după putere şi între ale noastre şi oricine se poate convinge de veracitatea celor ce susţinem. Democraţia romînă, urmând să -şi facă neclintit datoria ca până acum, dacă din punctul de vedere numeric nu va fi o forţă în viitoarele Camere, dar va eși din actuala campanie electorală cu un mare câștig moral, acela de a fi contribuit la adevărata educație politică a poporului, prin modul său de a expune lucrările și de a-și susținea principiile. .. Buletin dinasticometric Pe ziua de 27 Ian. 1892 OBSERVATORULADEVERULUI*: Liberalii continuă să atace pe Rege la întruniri, ziarele lor însă tac chitic. Pare căși-au luat seama și nu vor să mai lase probe scrise de antidinasticism, pentru zicea când interesele îî vor face să devie iar dinastici înfocaţi. Celsius ii. Voinţa Naţională .... 0° La Liberte............................. 0° Buna Credință................... 0° România................................. +15° Naţionalul..................................30° Românul. ..... . . .10° Lupta.......................................—30° Galaţii......................................—10° Opiniunea.............................—50° înainte..................................—70° Vocea Botoşanilor .... —10° Tribuna liberală.........................+1° Jos Reacţiunea...................—20° Voinţa Prahovei .... —50° Democratul............................. —33 Telegraful român .... — 1° OMOR IN ALEGERI Ni se comunică din Roman un fapt de cea mai mare gravitate : un locuitor din Roman, socialist după culoarea politică, fiind acuzat că el ar fi făcut cea mai straşnică propagandă de a reuşit opoziţia la alegerile de delegaţi, sbirii poliţiei l'au prins şi l'au bătut în arest până când nenorocitul aproape era să'şi dea sfârşitul. Spre a ascunde crima lau luat şi l'au spînzurat, svonind că s'ar fi sinucis. Ancheta a şi constatat că a murit de sufocare repede, dar vînătăile şi rănile de pe corp dovedesc că nenorocitul a murit de cruda bătae a sbirilor de la poliţie. Faţă cu această crimă nemai auzită, noi nu mai ştim ce să spunem şi la ce instanţă să apelăm pentru ca lumină şi dreptate să se facă. Nu suntem dintre acei opozanţi care fac imediat responsabil pe guvernul de la Centru pentru toate abuzurile, nelegiuirile şi crimele din provincie. Dar o întrebare serioasă se impune şi o punem cu îngrjire : Ce se alege de libertatea conştiinţei, de libertatea opiniilor, de suveranitatea poporului, toate trei proclamate în Constituţia noastră, când un biet nenorocit luptând pentru ceea ce crede el că e bine, poate fi ucis—fără frică de răspundere— de barbarii de la poliţie ? Unde e siguranţa vieţei cetăţenilor cărora li se cere azi „luminata“ părere şi luminatul concurs ? Argus. Societatea de navigaţiune austriacă în Camera deputaţilor austriaci la discuţia generală a proiectului subvenţiunei de acordat companiei de navigaţie pe Dunăre. Ministrul de comerţ a declarat că nu trebuie să se lase să cază societatea, răul de care suferă se poate vindeca. Răscumpărarea de către Stat ar da loc la complicaţiuni serioase; subvenţia este suficientă pentru a ridica societatea, dreptul de supraveghere a statului este folositoare. Motive politice comerciale impun menţinerea societăţei, pavilionul austriac nu trebue să dispară din Dunărea de Jos* trebue menţinut din contra, nn contra tutulor concurenţelor* aceasta In interesul monarhiei. Societatea trebue să poată să răspundă la toate cererile administraţiei de resbel. Societatea trebue să lupte în contra concurenţei României şi a Serbiei cari au de gând să favorizeze navigaţia lor naţională. Concurenţa companiei Gagarin este încă mai însemnată şi mai primejdioasă, pentru că aceasta nu caută să tragă venituri din antrepriza sa. „Adevărul“ la Iaşi 26 Ianuarie 1892 întrunirea liberalo-radicală Aseară la 25 Ianuarie opoziţia radicală-liberală a ţinut a doua întrunire publică în sala Pastia. Public a fost numeros. D . Vizanti, luând cel întîi cuvîntul, începu să vorbească de liga moldovenească. Spune că a făcut sacrificiul convingerilor sale liberale numai ca să vadă Moldova satisfăcută în legitimile sale cereri, însă conservatorii ca tot-d’auna s’au purtat incorect. D. Vizanti recunoaşte că s’a înşelat şi roagă pe alegători să-l ierte promiţând că n’o mai face. Se rapoartă la activitatea sa parlamentară şi vorbeşte despre linia Dorohoi-Iaşi, când a interpelat guvernul, căci voia să-i schimbe traseul. D. Vizanti spune, că se aude vorbindu-se de un apanaj ce se va da lui Ferdinand, de intrarea României în liga vamală, etc., şi că D-sa va fi contra de va reuşi să fie ales. Spune că s’a dat odată 12 moşii pentru prestigiul dinastiei şi că nu se mai poate da. D. Vizanti face apoi procesul conservatorilor care se laudă că ei ne-au dat instituţiunile liberale, pe când în realitate ei s’au opus din răsputeri la introducerea ori căror reforme. Citează mai multe exemple şi spunând că e bolnav, promite a vorbi şi la întrunirea viitoare. D. A. Bădărău (este primit în salve de aplauze care ţin mai multe minute). D-sa începe prin a spune că este cu totul dezinteresat în această luptă, mai degrabă îşi aduce atingere în interesele sale materiale, şi este interesat numai pentru principiile sale radicale. Respunde la acuzaţia ce aude că vor face-o radicalilor. D-nii guvernamentali, anume despre tratările ce au fost între radicali şi guvern. D. Bădărău spune că acele tratări erau pur electorale şi nimic mai mult şi desemnează pe D. Macri care reprezenta în Club acest curent. D. Bădărău vorbeşte apoi de raţiunile de a fi a partidului conservator, şi nu’i găseşte nici o raţiune temeinică, căci D. Lascar Catargiu n’are nici o idee nouă şi apoi întru cât priveşte practica libertăţilor, e cunoscută din perioada din 71-75. Spune că timp de 12 ani nici n’au suflat, periseră conservatorii, şi i se părea aproape cu neputinţă că vor mai veni la cârmă singuri. Aminteşte faptul că D. I. Nădejde leaderul socialiştilor în 1887 iscălise un manifest prin care spunea că conservatorii vor veni la putere la căderea liberalilor şi D. Bădărău mărturiseşte că zîmbea, atât i se părea cu neputinţă venirea la cârmă a lui Lascar Catargiu. Astăzi vede că D. I. Nădejde a avut dreptate şi spune că ţine să expieze această greşală a radicalilor de a fi contribuit la venirea conservatorilor. De unde credea D. Bădărău că partidul conservator nu va mai fi şi că lupta va fi între liberali şi democraţi, acum trebue să înceapi lupta da capo. In cât programul tuturor la ora actuală este scăparea ţerei de conservatorii feudali care vor să întoarcă ţara îndărăt. Dar poate junimiştii fuzionând cu conservatorii le dă raţiune de a fi ? Nici de fel. D. Bădărău spune că junimiştii au lucrat mai întâi la înmormântarea conservatorilor, căci pe timpul lui Brătianu ei au lucrat cu guvernul liberal ca membri devotaţi ai partidului în cât şi astăzi în aceiaşi calitate intră. Ca de vacă ne serveşte apelul lor către ţară care cuprinde proza banală a mesagiilor regale. Acest manifest într’o limbă franţuzită, care vorbeşte în generalităţi, nu mai cuprinde ideile economice cu un oarecare lustru democratic ce erau în apelul de la 1888. Şi aici D-nul Bădărău datoreşte o esplicare. Radicalii au avut stimă pentru reformele economice ale junimiştilor, era o alinare ce se aducea suferinţelor ţăranilor. D. Bădărău spune că ideile economice junimiste sunt copiate de pe programul democrat-cezarian a lui Bismarck, care a fost nevoit să elaboreze un atare program sub presiunea maselor social-democratice, căreia îi aparţine viitorul ori câţi Bismarci s’ar încerca să se opue. Ei bine, azi ce vedem ? se întreabă D. Bădărău. Manifestul nu mai vorbeşte de idei economice ci de reforme administrative. Chestia impozitelor, manifestul o tratează în fraze vagi. Vine la chestia învâţămîntului. D. Bădărău spune că a lucrat şi cu graiul şi cu condeiul pentru exceentul proect de reformăa înveţământului elaborat de D. Poni, şi fiind că se ocupă de învâţămînt spune că cunoaşte proectul căzut a D-lui Maiorescu. Ei bine,D. Tache Ionescu, care a redactat se vede partea manifestului privitoare la şcoală, într’un loc s’a apropriat ideile D-luî Poni şi în alt loc pe ale D-lui Vlaiorescu unde se vorbeşte ca să facă învăţători pe preoţii de sate. D. Bădărău pentru multe motive combate această idee,acum cu drept n’a fost admisă nici de D. Poni. D. Bădărău spune că junimiştii în partea politică sunt foarte reacionari. Citează ca exemplu pe D. Vlaiorescu care priveşte contopirea colegiului I cu al II făcut de liberali, ca o decapitare adusă colegiului I censitar. Radicalii sunt contra colegiilor cenzitare, ei sunt pentru sufragiul universal. D. Bădărău desvoltă mai multe puncte din programul radical în mijlocul aplauzelor. D. A. V. Beldimanu întreabă dacă liberalii primesc acest program. D. A■ Bădărău întrebaţi pe liberali. D. G. S. Scorţescu spune că va respunde. Voci: Aşteptăm respunsul. D. Bădărău continuă spunând că lupta actuală este şi o chestiune de demnitate. Vedeţi pe cine are guvernul pe un Sandu Răşcanu, o nedemnitate ce se face laşului. Acest Sandu Răşcanu a căutat prin presiuni poliţieneşti să ucidă partidul democrat-social. D. Bădărău spune că va lupta pentru Iaşi, pentru revendicările propuse de D. Beldimann, pentru restrângerea prerogativelor Coroanei şi chiar pentru desfiinţarea regalităţei. D. Bădărău după două ore de vorbă termină importantul său discurs în mijlocul ovațiunilor generale. D. G. S. Scorțescu făcu critica conservatorilor cu Sultan-mezat, cu ucideți canalia, etc. şi arată o bâtă cu care s’a bătut alegătorul Ghiţă Botez. D. Scorțescu înfieră cu energie purtarea brutală a ciocoilor. Mai spune că liberalii nu sunt duşmanii ideilor democratice şi că programul este răsturnarea. D. G. Mârzescu cei mai întâiți candidaţii opozanţi, apoi răspunse între altele la lauda conservatorilor că ei au făcut totul în astă ţară. Citi mai multe bucăţi din discursurile lui M. Cogălniceanu de la jubileul Academiei şi arată că acei care s’au opus la orice reformă şi progres sunt conservatorii. Mai arată că în Iaşi conservatorii nici odată n’au ţinut o întrunire în opoziţiune singuri ci în tot d’auna alăturea cu liberalii. Asta dovedeşte că partid conservator nu există, ci partid bugetar. D. Mârzescu mai vorbeşte de cinstea junimistă pe care o fac cunoscută necontenit prin foaia lor Constituţionalul, uitând că Direcorul acelei foi a fost ţinut din fondurile secrete. D. Mârzescu închee spunând că inteligenţa şi capacitatea este regală în partidul liberal, iar la conservatori escepţie. D. Cantacuzin Başotă suindu-se a tribună este huiduit. * Dintre toţi oratorii singur D.A. Bădărău a luat angajamente că va opta pentru restrângerea prerogativelor regale, pentru desfiinţarea regalităţei chiar asemenea singur )-sa a făcut un discurs de o remarcabilă valoare, aducând o critică serioasă programului guvernului şi desvoltând de aproape, punct cu punct, programul radical. G. A. Scorţescu a promis că va desvoltă programul liberalilor; n’a făcut-o însă şi a încheiat zicând că programul liberalilor e un program de rasturnare. întrunirea guvernamentala Azi Duminică la orele 2 p. m. s’a ţinut prima întrunire publică a guvernamentalilor. Reprezentaţia s’a dat în localul