Adevěrul, martie 1897 (Anul 10, nr. 2769-2793)
1897-03-01 / nr. 2769
împresurat şi Palavre (Din corespondenţa lui Chiţibuş cu cetitoarele sale) Fericirea Casnică Nu aî avut ce face, Doamna mea, şi ţi-aî pus un gind sau să-ţi baţi joc de mine sau să ucizi ’ timpul flirtind cu subscrisul. E o curată declaraţiune de amor, o invitaţiune fără înconjur la căsătoria de mina dreaptă sau de mina stingă,dar în tot. cazul la viaţă împreună. Iţi mărturisesc, necunoscuta mea, că la această scrisoare, ca la altele multe, n'aşt n răspuns. Intr’însa însă este o cestiune care merită a fi discutată şi de aceea’ consimt a sta la vorbă, cu tine, cu D-ta amanta mea necunoscută şi, de sigur, zefiemisitoare. In fierbinte, dar anonima ta declaraţiune, îmi’ spui că simţi ca şi mine, că aî întocmai aceleaşi idei ca şi mine, că eşti'sigură că o să ne potrivim înpreună şi că ar fi ‘păcat să trecem amîndoui pe lingă fericire. Cu toatăumilinţa, nu cred că fericirea nu stă în monotonie şi în plictis. Ia închipueşte-ţî că am fi împreună, că au trecut momentele supreme ale dragostei, amorul primelor zile, săptămîni sau luni. De îndată ce alcătuim acelaş eu, de îndată ce simţim şi gîndim acelaş lucru, este imposibil să mai schimbăm vre-o vorbă. Vine, draga mea necunoscută, monotonia şi aceasta este ceva mai teribil ca neînţelegerea, ca discuţia, ca cearta chiar. Viaţa nu-i decit luptă, viverc est militari, zice latinul şi între bărbat şi femeie cred că ar trebui să fie o luptă, o luptă fireşte veselă, ne-acrimonioasă, pentru a cuceri pe cel-l’alt, pentru a-1 convinge de cutare sau cutare, lucru. Şi ca să-ţi dau un exemplu—să mergem in lupta politică, la închipuîeşte-ţi o Cameră în care n’ar fi opoziţiune. Toţi sint de aceeaşi părere, adică de părerea guvernului, şi discuţiunea este imposibilă. Idealul dar nu poate fi aici. De sigur că nu e nici într’o căsnicie în care este dezunire şi scandal şi în care unul zice alb, fiindcă cell’alt a zis negru. Aceasta ar fi infernul şi rezultatul este acelaşi : soţii sau amanţii încep să se urască, să se plictisească împreună şi din acest moment căsnicia este imposibilă. Adevărul şi fericirea stă clar între aceste două extreme. Cum vezi, declaraţiunea D-tale, Doamnă, n'a fost o bună recomandaţiune pentru mine. Noroc că nu te cunosc, căci ar fi dureros lucru, să te văd roşind cînd îţi voi întinde mîna. Anonimatul, cum se vede, este comod pentru toată lumea. Chiţibuş. Alianța franco-engleză Paris, 27 Februarie.—D. Felix Faure a salutat pe Regina Victoria la trecerea sa prin gara Noisy-le-Sec. întreţinerea care a fost foarte cordială a ţinut 20 minute. 19 CRONICA Război Toate încercările Europei pentru a menţine pacea, nu fac patru parale. Simptomele războinice sunt atit de pronunţate şi atit de numeroase, încit vestesc o conflagraţiune din cele mai generale ce se pot da. S’o luăm cum devine. Intre D-nii Mitiţă Sturdza şi Aurelian, cearta e atit de acută, încit rezultă lămurit ca e räzboiu in tabăra librală. Deunăzi, planetă Venus, îndrăznind să se arate ochilor muritorilor tereştri, alături ,’cu Luna, a inpietat asupra atribuţiunilor acestei bălarse planate, singura în drept a lumina noaptea—după cum a constatat încă de multun oarecare ţigan. Aceasta însemnează rezboi interplanetar... Gind în fiecare zi D. Vasile Lascar făgăduieşte şi nu-şi ţine cuvintul, se cheamă că se ceartă cu cinstea, ceea ce însemnează războiu cu adevărul, încă una. Doună zi D. Fonton, ministrul Rusiei, a binevoit să meargă la Teatrul Naţional unde se dǎdeau reprezintaţiunî naturaliste, fără de soţie, dar cu damă, lovind astfel cu cruzime în convenienţele sociale ale sălei,—ceea ce însemnează curat rǎzboiu de.... buna-cuviinţă.... Este ori nu este rǎzboiu ? Bac. OFICIALE D. A. Hulubei se numeşte în funcţiunea de subcontrolor fiscal, ia locul D-lui T. Bărbulescu, revocat. D. Eustaţiu I. Vişinescu, directorul prefecturei judeţului Vlaşca, este autorizat a lua parte la operaţiunile consiliului de revizie al recrutări, la plăţile la care D. prefect al judeţului nu ar putea lua parte, ocupat cu alte afaceri de serviciu. B. Gheorghe G. Costinescu, licenţiat în drept, fost judecător de pace şi sub-prefect, este numit în funcţiunea de director al prefecturei judeţului Bacău, 111 locul vacant. D. Stelian Popescu, absolvent a trei clase comerciale, a fost numit în postul de sub-director al arestului preventiv din judeţul Prahova, în locul D-lui T. Constantinescu, trecut în altă funcţie. D. Locotenent N. Ciuhureanu, absolvent de şcoală militară, fost sub-prefect, este numit în funcţiunea de cap al poliţiei urbei Chilia-Veche, judeţul Tulcea, în locul D-luî Hristache Tănase, demisionat. D-nii Ştefan Sichidîescu, Păun G. Marinescu şi George Mamura sunt numiţi, pe ziua de 15 Februarie 1997, în postul de supraveghetori de lucrări la direcţiunea serviciilor hidraulice, serviciul pentru construcţiunea portului Constanţa. D. Olimpiu Boiu, absolvent cu diplomă al Academiei de agricultură şi silvicultură din Viena, este numit, în corpul silvic al domeniului Coroanei, cu gradul de silvicultor clasa III şi sub-şef al regiei domeniului Bicaz, din judeţul Neamţ. I. T. Vernescu a fost numit inginer-diriginte al circumscripţiei V hidraulică din GalaţiS'a aprobat modificarea budgetului zecimilor pe exerciţiul curent al jud. Argeş. S'a acordat dreptul de liberă practică medicilor veterinari T. Mironescu şi C. Bădescu. D. I. Gr. Cristescu a fost numit şeful bîurouluî de servitori din BrIU». Ministerul de interne a aprobat modificarea budgetului ordinari «i comâneî Urbano Vaslui pe exerciţiul curent. Evenimentele din Orient Atitudinea Germaniei Oficiosul german Koelnische Zeitung, vorbind despre răspunsul Greciei, sfătuieşte pe marile puteri ca să nu se încreadă în linguşirile greceşti, ci prin măsuri din cele mai energice să silească Grecia la supunere. Excadra engleză Din Atena se telegrafiază că o nouă excadra engleză, compusă din 20 de vapoaremari şi 25 de torpiloare, va sosi zilele acestea în apele greceşti. Blocarea Pireului Ziarele germane cred că măsurile coercitive ale marilor puteri vor fi mai întâi aplicate Cretei şi numai dacă atunci Grecia nu se va supune, se va bloca Parcul. Furia Grecilor Din Atena se telegrafiază că reprezintanţii marilor puteri acolo nu mai pot ieşi pe stradă", de frica furiei poporului care, ori de câte ori întâlneşte pe vreun ministru străin şi mai ales pe al Germaniei, îl huiduieşte şi îl sileşte să se depărteze din stradă. Chiar societatea cea bună greacă, din Atena se dedă la astfel de demonstraţii în contra miniştrilor străini. Atitudinea Italiei In cercurile oficiale din Roma se crede că răspunsul Greciei nu va fi urmat de blocare, ci de noui tratări diplomatice cu Grecia. Franţa şi Anglia Din Londra se telegrafiază că lordul Salisbury a declarat într’un consilii de miniştri că nu va lua nici o măsură în contra Greciei, pînă ce nu se va înţelege în mod prealabil cu Franţa. Intre cabinetele din Londra şi Paris urmează un schimb foarte viu de telegrame. O Franţa Contra Rusiei In cercurile diplomatice din Londra se asigură că în chestia notelor adresate Greciei de către marile puterile, Rusia a propus ca să se facă o notă colectivă in sensul unui ultimatum. Franţa însă s’a opus cea d’întîi şi a propus numai o simplă somaţiune. Propunerea Franţei a fost susţinută de Anglia şi Italia. Alianţa tuturor musulmanilor Frankfurter Zeitung află din Constantinopol că sultanul a trimis din hoit pe unul din favoriţii săi la Chedivul Egim,tului, pentru a-i cere ajutor într’ un recnhial războiţi. De asemenea între partid Ign Constantinopol şi Teheran,« urmează un schimb de dspeşi pentru ca se încheia o alianţă defensivă şi ofiremivă între Turcia şi Persia. SAMBATA MARTIE 1897 Pregătirile Austriei Din Graz se telegrafiază că batalionul al II-lea din regimentul 87 de infanterie a primit ordinul să plece la Triest pentru a se îmbarca cu destinaţie la Creta. De asemenea şi şeful serviciului sanitar al acestui regiment, Dr. Pavleska, a priprimit ordinul de a organiza serviciul sanitar de rǎzboiu şi a pleca împreună cu batalionul în Creta. Acest batalion se compune din 20 de ofiţeri, 990 soldaţi, 30 de cai şi 10 care de rǎzboiu. Ocuparea Cretei Neues Wiener Tagblatt află că marile puteri vor decide ocuparea definitivă a întregii Creta. In acest caz fiecare din marile puteri va trimite în Creta cite un batalion de infanterie. Austro- Ungaria va trimite acolo batalionul II din regimentul 87 de infanterie. Val. ECOURI — Unele ziare din Capitală au publicat că lucrările tavanelor de la palatul de justiţie din Bucureşti sunt, executate în condiţiuni atît de rele, încit o parte din tavane au căzut, iar altele ameninţă a cădea. In faţa acestor afirmări, ministerul justiţiei a întocmit o comisiune compusă din oameni speciali şi examinind starea acestor lucrări, a încheiat un proces verbal din care extragem următoarele : Crăpăturile ivite pe alocarea nu prezintă pericol, ele nu sînt datorite alecît diferenţei de natură a materialelelor ce compun tavanul şi rezultă din faptul că dilataţiunea este una pentru beton şi alta pentru grinzile de fier. De altfel existenţa acestor crăpături tocmai în dreptul grinzilor de fier şi dealungul lor adevereşte explicaţiunea de mai sus. Mica porţiune de tavan ce a căzut pe o suprafaţă de două metri şi jumătate a provenit dintr’o cauză cu totul alta, şi anume din infiltraţiutea apelor meteorologice ce s’au produs incidental. Comisiunea crede că pentru a se evita pe viitor deteriorările ce se pot încă produce pe o suprafaţă aşa de mare de acoperişe, ar fi nemerit ca onor. minister să angajeze cu anul o persoană specială (tinichigiă), care zilnic să le inspecteze şi să repare imediat stricăciunile ce s’ar ivi. M. Caputineanu, P. Terruşianu, It. D. Nedelescu. — D-luî N. Ţincu, institutor în Iaşi, i s’a acordat medalia bene merenti clasa II, pentru publicaţiuni didactice. — Duminecă, la şedinţa societăţei geografice, D. Ionescu-Gion îşi va dezvolta conferinţa sa tratînd despre „Podul Calicilor“. — Consiliul sanitar a aprobat construcţia spitalului din Tecuci. — La 20 Martie se vor începe examenele la şcoala superioară de ştiinţe de stat. — Societatea studenţilor în medicină veterinară, va ţine o şedinţă ordinară in seara de 28 Februarie, avînd la ordinea zilei, între altele şi următoarele : 1) Conferinţa D-luî Marco, : „Tutunul, efectele sale asupra sănătăţeî publice, asupra ordinei morale şi sociale“ . 2) Citirea revistelor, donaţiunilor şi a corespondenţei venite societăţei; 3) Chestiunea balului. CULISELE POLITICE Cearta liberalilor Intenţiile D-lui Sturdza. — Proiectul D-lui Kurzasou.— In cartoane. — ffflotiwele sturdlziste. — Ixbinda D-lui Sturdza. D. Dim. Sturdza este furios pe generalul Berendei, de cînd cu declaraţiile făcute în ce priveşte puşca Manlicher. De aceea caută prin toate mijloace]^ ca, să-l facă să iasă din minister. Ceea ce 'ti supără infiriiiiul rînd pe D. Dim. Sturdza, este modul cum vrea să reorganizeze D. general Berendei marele stat-mr^Qf al armatei. D. Sturdza face tot posibilul ca generalul Berendei să nu-și prezinte proiectul de lege Corpurilor Legiuitoare. Şeful liberalilor spune că proiectele D-lui general Berendei lovesc în guvernul trecut şi D-sa nu poate permite ca guvernul actual să strice ce a făcut guvernul D-sale. Intenţiile D-lui Sturdza Guvernul este foarte plictisit de intervenţiile D-luî Dim. Sturdza în chestia proiectelor de lege pe cari le face miniştrii actuali şi de aceea D. Aurelian este hotărît să renunţe la prezintarea maî multor proiecte de lege în seziunea aceasta. D sa spune că nu e sigur de majorităţi pentru ca să poată susţine cu orice preţ proiectele de lege pe cari le combate D. Dim. Sturdza. Proiectele D-lui Murzescu Astfel vor rămâne baltă proiectele D-lui G. Mîrzescu, dacă nu se va putea ajunge la vre-o înţelegere cu D. Dim. Sturdza. In ce priveşte proiectul de lege privitor la creiarea agregaţilor, înţelegerea se poate face uşor, şi e probabil că D. G. Mîrzescu se va supune cererilor sturdziştilor. Cu proiectul de lege pentru reorganizarea învăţământului secundar însă, lucrul este mult mai greu, deoarece D. Dim. Sturdza cere ca D. G. Mîrzescu să susţie proiectul D-lui P. Poni. D-sa spune că, în alt fel nu se poate afimna solidaritate între cele două guverne liberale. In cartoane Cît despre proiectele D-lui Şendrea, nici vorbă nu maî este că ele vor rămîne în cartoane. Se poate întîmpla ca să aibă aceeași soartă și proiectul D-luî Em. Porumbaru, relativ la G. F. R. Poate ca pentru a nu se da o prea mare lovitură acestui ministru, sturdziștii vor ceda ca acest proiect de lege să treacă prin Senat , dar dacă D. Porumbaru nu va reveni la proiectul D-luî Stoicescu, proiectul D-sale nu va mai trece prin Cameră în seziunea actuală. Gilotivele sturdziste D. Dim. Sturdza are două motive ca să procedeze astfel. Cel d’intîî l-am spus. D-sa nu primeşte ca guvernul actual să modifice legile făcute de guvernul D-sale, pentru ca să se arate că actualul guvern lucrează sub inspiraţia şefilui partidului. Al douilea motiv este că D. Sturdza voește să paralizeze activitatea actualului guvern. Se știe că D-nii V. Lascar și Em. Costinescu au luat hotărârea să încerce a se impune la putere, dovedind partidului că actualul guvern e mult mai fecund în proiecte de legi importante, mult mai chibzuit în facerea reformelor, ca guvernul D-lui Dim. Sturdza. Acesta cred D-niî Lascar și Costinescu, că e cel maî bun mijloc ca să arate partidului că nu e nevoie de revenirea D-lui Dim. Sturdza la putere, izbinda D-lui Sturdza Dacă toate proiectele de lege elaborate de actualii miniștri s’ar vota de Corpurile Legiuitoare, e probabil că planul D-lor Lascar şi Costinescu ar răuşi. Ei bine, D. Dim. Sturdza are grija să le nimicească planul. Şi după cît se vede D-sa va răuşi, deoarece D. Aurelian este incapabil să intre în luptă făţişă cu D. Dim. Sturdza. • Rep. guranţă, la care Pîrvulescu se prinsese, l-a luat ca din oală, l-a arestat şi l-a luat înapoî şi banii. In rezumat dar pungaşul acesta a pungăşit pentru amorul artei şi va face puşcăria pentru un furt care nu l-a folosit şi care îi va face sa’evite jalnic în dealul Văcăreştilor .• Pasere cu ciocnui făr’ de noroc. Chelnerul Ghiţă Petrescu de la cafeneaua Comercială, în urma unei certe, a rănit cu un cuţit pe Constantin Vrana, din calea Dorobanţilor No. 48. Pacientul a fost trimes la spitalul Colţea. Am anunţat zilele trecute că Heinrich So-O’Momonescu a furat 40 veste de la „Bazarul Regal“ și a dispărut din Capitală. In urma cercetărilor făcute, hoțul a fost prins în comuna Sabaru din județul Ilfov. REPORT AGIU Tîn Capitală Ton Tomescu este în drept să declame în“-arestul poliţiei, cum Toneanu se văîcărează pe ţigăneşte in Don, Varmistru : Pasere cu cioc Pui fă! de noroc E în adevăr om fără de noroc acest om care s’a înecat la mal ca şi legendarul ţigan. Reuşise să se introducă în locuinţa D-lui Toma Pîrvulescu, băcan fiin strada Franclin 12, să spargă un scrin şi să pună mîna pe suma de 3009 de lei şi apoi, protegeat de noapte şi de lipsa gardistului din punct, să se strecoare binişor şi să dispară. In loc să se pună pe cheltuit banii, să-i bea şi să facă cu el chefuri, Tomescu, om econom de felul lui, a legat banii în colţul unei batiste şi s’a pus pe făcut economii. Aceasta nu l-a ajutat la nimica, deoarece poliţia de şi II din Țară Locuitorul Tanase V. Gegea, din cătunul Gugeşti, judeţul R.Sărat, se afla de mult timp în stare de alienaţie mintală, din car© cauză Îi părăsi şi femeia. In dimineaţa zilei de ieri, a intrat in casă la un văr al sau şi închizînd uşa pe dinăuntru, s’a împuşcat cu un revolver în coasta dreaptă. Imediat ce s’a auzit detunătura, vecinii alergară şi spărgind uşa, intrară înăuntru, unde găsiră pe nenorocit mort. S’a anunţat autorităţile cari cercetează faptul. » ""Prenul 157 care a sosit ieri în Tecuci a călcat pe frînarul Petre Nicolae, sfărimindu-i ambele picioare. Ciobanul I. Cernea, din comuna Sălătrucel, judeţul Argeş, a declarat autorităţilor din Sălătrucel că prinzind pe Constantin Rizea în urla sa, l-a împuşcat. Parchetul din Piteşti a sosit la faţa locului pentru a face cercetările necesare. Dumitru Gheorghe, băiat in băvălia unchiului sau Iani Gheorghiadi din orăşelul Mangalia, judeţul Constanţa, trecînd ieri noapte pe la casa D-luî Hristea Carabatache, a bătut în fereastră întrebînd de unchiul sau Iani. Carabatache, fără a maî cerceta cine este, a tras cu revolverul prin geam, rănind grav pe băiat la braţ. Medicul prăşel fiind chemat, dădu primele ajutoare pacientului, extrăgîndu-î glonţul. 1/flercuri, în piaţa veche din Galaţi ciţiva i**-măcelari greci au năvălit asupra unor negustori turci, cari, din întimplare treceau prin piaţă, lovindu-i mişeleşte, fără ca bieţii turci să cunoască cauza acestei brutale agresiuni. . „ Se zice că printre turcii maltrataţi şi huiduiţi de măcelari, era şi un hoge. ŞTIRI LITERARE Vor apare peste cîteva zile în editura fraţilor Şaraga din Iaşi două volume ale colaboratorului nostru A. Steuerman: „Sărăcie“ (versuri) şi „O toamnă la Paris“ (proză şi versuri). Ambele în colecţia Şaraga alev. D. N. Burlănescu-Alin un nou volum întitulat u va scoate de sub tipar Tipuri și moravuri sociale“. CronicaTeatrală - La Parisienne Aseară, trupa franceză a dat la Teatrul Naţional admirabila comedie a lui Henri Becque, La Parisienne, , Piesa această e o adevărată lucrare literara, făcută fără preocupaţiuni negustoreşti. Autorul nu a cedat întru nimic prostului gust, care pare a fi acum la modă, de a umfla şi exploata scenele scabroase şi caraghioase, pentru ă produce senzaţii sensuale, sau a face sala să rîdă cu hohote, ca la Circ. _ _ Dialogul este scria cu mnaustria şi tipurile sunt admirabil de bine caracterizate, nimic forţat. Sunt scene de o rară frumuseţe. Aşa, de exemplu, scenele cînd se află fata, femeia, bărbatul şi amantul. Absoluta încredere a celui d’întîi, torturile de gelozie ale celui d’al doilea şi dibăcia femeie! sint date cu atîta artă, incit cu drept cuvînt La Parisienne se poate clasa printre cele mai bune comedii moderne. Henri Becque a dovedit prin piesele sale că ideile pe cari le-a emis ca critic,teatral, erau profunde convingeri. El a reuşit ca autor să se ridice la adevărata artă pe care o cerea ca critic. . E un frumos succes şi artiştii francezi, cari joacă acum la Teatrul Naţional, au putut judeca că sunt şi la Bucureşti destui oameni cari ştiu să aprecieze adevăratele bucăţi literare. * Piesa a fost admirabil jucată. D-ra Josset, elegantă, drăgălaşe şi insinuantă, o reprezintă FOIŢA ZIARULUI »ADEVflRUL« PE DRUMUL PRIMEI Partea a doua PE DRUMURILE MARI ! Ţesătorul primia numai zece franci pe lună pentru Bertina, şi cheltuia numai cinci ca s'o hrănească. Bertina creştea, înfăţişarea ei îţi amintea pe a bunei Liette, dar Lietta nenorocită, căci copila era palidă şi slabă, se tîra fără putere pe uliţele satului; ar fi murit poate de foame dacă nu i-ar fi dat în gind lui Riquelet să se ducă în Republica Argentina ca să-şi cerce norocul. Agenţia luă iarăşi pe Bertina, o ţinu la Lille, provizoriu, pînă ce găsi un novi crescător, pe lîngă Maubeage, într'un sat industrial numit Saint-Remy-Mal-Bâti. Acesta era muncitor la o fabrică și se numea Placide. Era căsătorit și n’avea de cît un copil, Julien, sărman rachitic, cu capul pare, cu ochii roșii, cu fruntea cucuiată, cu buzele enorme, tot-d'a-uila descljise și sîngerate.. . ’ 1 Julien era de cincisprezece anî și lui pățiia de cît de zece, cu toate că avea o forță musculară extra-ordinară. Vorbia rar și petrecea zile întregi la soare, cu spatele la părete, privind înainte-i fără să vadă nimic. Soții Placido, slabi și palizi, amîndoui atrofiat de emanaţiunile uzinei unde li se scurgea viaţa muncind, nu putuseră da naştere decît unui avorton. In acest mediu, Bertina trebuia să se dezvolte şi să devină fată mare. Timp de opt zile, nu-i dădură nici o muncă. Stătea acasă, îngrijind de Julien, de casă şi de bucătărie. Julien o privea curios, urmărea cu atenție toate mișcările ei, mirat de a vedea pe lîngă el această figură nouă. — Sărmanul, nu-i frumos, își zicea Bertina, miloasă. A opta zi, Placide îi zise: — Fetițo, noi ăștia sîntem niște sârmnanî. N’avem nevoie de slujnică. Cu cei zece franci ce ne dă Agenția n’o să te putem hrăni, căci ești mare. Trebuie să muncești. — Nu zic nici el, alt-fel, ’D-nule Placide. — Ai să intri de Luni la fabrica Saverpol, la țesătorie. — Foarte bine, D-le Placide. Și ast-fel deveni țesătoare. Ast-fel trecură iarăși cîțiva ani. De mult mizeria o zdrobnse şi era hotărîtă să îndure tot, dar ceea ce suferi acolo întrecea toate amintirile ei. Placide şi cu femeia lui nu aveau pentru dînsa decît indiferenţă. Nu erau răi. Nici nu maî aveau puterea de a fi astfel... Puţin Cîte puţin, neputinţa de a gîndi, de a raţiona, o cuprinsese şi se lăsase în scurgerea' vîeţeî, ca nişte animale, ştiindu-se condamnaţi şi aşteptînd sfiisitu. In asemenea conditiuni, orî-ce supraveghere din parte-le eră imposibilă. Și Julian era stăpîn în casă. Bertina simțise numai de cît oare-care frică de acest copil. O privea într’un chip atît de ciudat, încît era jenată. Simți într’însul un dușman, fără milă, de care nu s’ar fi putut plînge — contra căruia abia ar fi avut dreptul să poarte pică —, de oarece era infirm, neresponsabil... Era un fel de monstru de care îi era scîrbă și cu care era totuși condamnată să trăiască în cea maî desăvîrşită intimitate. Dormiau în acelaş pat. Şi Bertina, deşi copilă încă, simţea şi ea delicateţă de pudoare şi cochetărie, cari făceaţi pentru dînsa supliciul acesta de nesuferit. Figura asta de copil pe jumătate idiot, aproape vecinic tăcut şi care neîncetat avea ochii ţintiţi la dînsa, îi provoca vedenii. Imaginea lui nu-i mai pierea din minte. La fabrica Saverpol, toată lumea chiar și copil lucrau douăsprezece ore pe zi. Era enorm şi cînd Bertina ieşia din atelier, șovăia şi era pe jumătate moartă de oboseală. Totuşi ceasurile acelea erau binecuvîntate, căci era departe de oribila înfățișare a lui Julien, pe care adesea îl surprindea noaptea, tresărind din somn, cu fața-i ignobilă aplecată spre dînsa—acea față ale cărei buze nu se deschideau niciodată decît ca să rostească brutalități sau ea să amenințe, aî cărei ochi n’aveafi nici un surîs de blîndețe, sub fruntea căruia se agitau poate gînd’urî sinistre... In asemenea momente, sărea din pat si nu mai putea dormi. . ’ Atuncea, tăcut, slutul se culca din nou. Intr’o zi, fata spusese către Placide: — Mî-e frică. . ... . . — Decine î? De ce, fata mea ? — Mi-e frica ție Julien. — Ți-a făcut ceva ? — Nu. — Te-a amenințat ? — Nu. — Atunci de ce țî-e frică ? — Nu știu. Dar tare mî-e frică ! Placide ridicase din umeri. Mama replicase: — Fiindcă nu-i frumos ? Nu e vina lui, drăguțul!... Viu la mama băiatul mamei! Atrase pe băiat în brațe și-l albită. Bertina tăcu, neîndrăznind să maî staruiască. După cîteva zile, directorul trecu prin sat și se duse în grabă pe la grupările industriale cari se aflau prin prejur. Vizită și pe copiii asistați. La Placide găsi o casă curată, bine îngrijită; bărbatul şi femeia aveafi reputaţie de oameni muncitori. IJici odată nu se auzise vre-o vorbă despre dînşii. Bertina îl cunoştea pe director. II mai văzuse pe la ceî l’alţi crescători, căci şefii agenţilor sunt obligaţi să facă patru vizite pe an si’ să vizeze livretele copiilor. In momentul cînd era să-și pună iscălitura în livretul Bertinei, aceasta înaintă cu timiditate. — Domnule, zise, aș vrea să vă spun ceva. — Ce ai să-mi spui, fata mea ? — Să vă fac o rugăminte. -I— O reclamație ? — Nu, D-le, n’am nici o reclamație de făcut. — Ești hrănită Kim ? După cum văd ești binișor ’ îmbrăcată !... Ai început a , cîștiga cîte ceva la fabrica... Ai să te plîngi în potriva lui Placide ?... • - Nu, T,.le. 3* Atunci nu văd nimic» , TM Mî-e frică, D-le, mî-e frica de Julien... Și arătă pe rachitie care asculta, clipind din ochii lui mici, cu gura lui însîngerata deschisă tare. — Te-a maltratat ? Amenințat ? — Nu, D-le.. Nu mî-a făcut nimic și cu toate astea vă asigur că mă înspăîmîntă... Dacă sînteti bun, D-le, să mă luaţi de aci... Puteti sa faceţi cu mine tot ce voiţi... Puneţi-mă’ unde vă place... Putin îmi pasă! Dar luaţi-mă, D-le.... sînteţî stăpîn, luaţi-mă... ’ Directorul ridică din umeri. — Eşti o proastă ! zise. Iscăli livretul, îi dădu lui Placide şi recură două luni. Itr’o seară, soţii Placide nu se întoarseră, a fabrică, aprinşi de nişte convulsiunî grozave, ce- i găsise starea lor prea gravă ca să poatăinua lucrul.useseră transportați la spitalul din Mauîcertina rămase singură cu Julien, entru întîîa oară se întîmplă lucrul acesta, sara cînd se întoarse de la atelier, Julien și îi dădu această veste. - Tata și mama la spital, zise... foarte tarî.... e să se facă ea ? ’ar fi avut nici o dată curajul să rămînă o.... , „ „ Totuși se încercă să cugete, sa-și alunge bâ •• -e-i putea reproșa lui Julien pînă atunci ? ’ar fi putut spune. e hotărî să facă supa și-îlite lui Julien, o mîncă cu lăcomie. la, mititica, nici n’o atinse. [ «.e, ti pfegfc ^