Adevěrul, noiembrie 1897 (Anul 10, nr. 2988-3017)
1897-11-26 / nr. 3013
Mercuri , Noembrie 1897 c aprinsese nu numai străzile cari afi fost teatrul ciocnirilor, ci şi acele Învecinate , şi panica nu cuprinsese numai pe locuitorii evrei, ci şi pe Cei creştini, cari ziceau: „lîngă lemne uscate, ard şi lemne umede“.... şi se temeau ca nu cumva să li se spargă şi lor geamurile. Seara linişte s’a făcut. Spiritele se potoliseră şi lumea întru-cît nu găsise că e mai bine sâ’şi păzească locuinţele, a plecat în spre centru spre a privi la urmările zilei... Spectator. IMPRESIUNI şi PALAVRE bete după devastare E o glumă copilărească, ori o devastare in toată regula? Banda de copii Înarmată va beţe lungi şi duuind cu ei bucăţi de stofe, haine, cravate, voieşte să apuce spre bulevard. E însă oprită şi se scoboară în fugă pe calea Victoriei in jos. In hanul Zlătari ferestrele urne şi banda tot în goană se îndreaptă spre strada CaroL * Intru pe strada Lipscani. Ar părea că a trecut o amată străină. Din galantare curge marfă într’o amestecătură haotică de obiecte şi de culori. Pe jos numai sticle şi din loc în loc gardişti şi jandarmi cari păzesc Uşile sparte. In această dramă, sînt şi note vesele. In cîteva galantare de modiste, cite O pălărie incă se vede atîrnată, doare care a scăpat de această inundare omenească. « Din Lipscani intru în strada Decebal. O tipografie îşi deschide uşa şi fereastra ei văduve de obloane şi în lăuntru totul este în neorinduială, totul st’ârmat... In Bărâţie mulţimea a uşurat sarcina primăriei şi a dârîmat aproape nişte brutării sau simigerii, nu se mai cunosc în adevăr ce au fost. Uşile şi ferestrele sunt scoase cu toc cu tot şi zidăria a căzut odată cu lemnăria. • In Văcărești e lugubru. Fiecare îmi ese înainte să mi spuie ce îi s’a făcut. —Un om mort, în strada din vale, îmi strigă mulțimea. Mă îndrept, spre o stradă laterală, aproape neluminată, și mă opresc în dreptul unei case în care se zice că e mortul. Ferestrele sunt sparte. Cîteva luminări ca la mort. In patul de lingă fereastră un corp omenesc. Mă informez şi aflu că aici este un copil bolnav de meningită şi că devastatorii nu l’au cruţat de emoţiunile acestea teribile. * Intru pe stradele laterale. E o tăcere de moarte. Ferestrele nu mai au geamuri, dar capete drăguţe de copii zgribuliţi privesc plini de curiozitate şi frică, în stradă. Către aceste fiinţe nenorocite se îndreaptă simpatia mea. Sunt aşa de tinere, aşa de fragede şi au avut de suportat acâste teribile scene vor dormi în frig, vor şuferi poate de foame şi, curioşi ca toţi copiii, vor întreba pe părinţii lor: —■ Dar de ce, tată, ne-au spart geamurile? Mă întorc. Lumea umple străzile. Toţi comentează incidentele zile. Ce impresiune însă generală pot avea ? E că mulţi nu -şi dau seamă de gravitatea acestor scene şi cum omul civilizat trebue să roşească faţă de cele întâmplate... S’a început repararea galantarelor. Dulgherii bat scânduri mari în locul geamurilor. Cum după luptă se îngrop cadavrele, tot aşa şi după devastare se îndreaptă pină la Un punct răni făcut. Chiţibuş Ştiri teatral© Astă seară la Teatrul Naţional se va reprezenta Mariera de Carmen Sylva. Regina va asista la reprezentaţie. Spectacolul se va sfîrşi cu Bolnavul închipuit de Moliere. « La 29 Noembrie se va reprezenta la Teatrul Naţional Dama cu camelii, în beneficiul d-nei Aristitza Romanescu. # La Teatrul Naţional s’a pus în repetiţie Moşii, comedie într’un act de d-na Ion C. Bacalbaşa. In această piesă joacă d-na M. Ciucurescu, d-ra Pepi Moor şi d-nii Ion Petrescu, V. Toneanu şi P. Liciu. * Sîmbătă a debutat la Bulevard Yamata Tiero. M MM Este nein tărcaţi bună şi are voce plăcută. Dar succesul rfimine total admirabile, artiste Blanche Lescaut. In surind va sosi la teatrul Bulevard încă o renumită cîntăreaţâ pariziană: ni-lle Gieter.* Zilele acestea a teat In București cunoscutul impresar: A. Glaser. D-sa a venit ca să facă contractele necesare pentru reprezentaţiile trupei cu d-ra Marcelle Josset. „ Duminică ziua s’a dat la Ateneu concertul d-şoarei Aurelia Clonca. Incontestabil, d-şoara Aurelia Clonca are un talent extraordinar, insă fac râu părinţii că o pun să dea concerte. Se prăpădeşte fata cu asemenea emoţiuni. Să se gîndeascâ părinţi el la starea în care a ajuns violonistul Hubermann. E prea copilă încă d-ra Cionca pentru ca să poată rezista emoţiunilor pe cari le produce prezentarea în public. Trebue lăsată să se formeze d-ra Cionca, care va deveni fără îndoială o artistă extraordinară, și apoi să apară in concerte publice. Violonistul d. Hartzer e de asemenea un artist de talent CRONICA maffia Acest cuvânt este foarte cunoscut în Sicilia ; el desemnează o asociaţiune de ajutor mutual pentru cazurile in cari e vorba de a lovi în legi şi morală, cînd e vorba de a comite vre-un asasinat, de a falsifica un testament sau de a împiedica mersul unui proces criminal... Asociaţiunile numite Maffia îşi recrutează membri din toate păturile sociale şi sînt foarte temute de poporul sicilian. Iată cîteva anecdote cari dovedesc cum lucrează Maffia: Intr’o zi un baron sicilian primi o scrisoare ameninţătoare, prin care se încerca să i se escrocheze o sumă de bani. Baronul, ca om deştept, nu s’a adresat poliţiei, ci unui domn din societatea înaltă, despre care credea că e membru al Maffieî. Acesta dădu o scrisoare către un judecător de pace dintr’o localitate de munte, judecătorul îi dădu o scrisoare către un prea sfînt părinte, iar acesta îl recomandă la trei şefi de briganzi. De aci înainte baronul n’a mai avut de ce se teme. Altfel s’au petrecut lucrurile cu baronul Avrigo. Intr’o zi sosiră la moşia acestuia şase carabinieri, sari îl arestară faţă cu servitorii săi. Familia baronului fu încunoştiinţaţi că ceî şase carabinieri erau falşi şi că baronul nu va fi eliberat de cît în schimbul unei sume de 120000 lire. Suma se plăti. Cîteva sâptămînî mai tirziu, falşii carabinieri au fost prinşi şi s’a găsit la dînşii o socoteală asupra chipului cum au fost împărţiţi banii. Cei 6 pseudo-carabinieri luaseră cîte 2000 lire, 8000 lire s’au cheltuit cu uniformele și echipamentul, iar restul de 100.000 lire a dispărut, nu se ştie unde. Inter FEL DE FEL Asasinarea anul cizmar. — Un cizmar din Londra, care locuia pe Castle street și care se numea Auguste Brossette, supranumit bătrînul francez, a fost asasinat săptămîna trecută. Se crede că făcea parte din mai muite cluburi străine. Circulă zgomotul că a fost omorît după îndemnul uneia din aceste asociaţiuni. Acum cîtăva vreme, un individ a venit să cumpere din prăvălia lui, şi cizmarul a fugit în data lui strigînd: .Nu-l lăsaţi să vie după mine, el mă omoară“. Faptul acesta face să se creadă că nu este vorba de o crimă ordinară. • Furt însemnat.— Marţea trecută, un individ îmbrăcat elegant a intrat să viziteze casa lui Dante, din Florenţa. După plecarea sa, gardian Ceasel observară dispariţia unui exemplar din Di- Un bucureştean p® ii Catm Leeu Incapabil ori «omplice al neorindaelilor cari au dezonorat Capitala Duminica trennte Ort ana ori alta, U a’a cerut dauiaiunea ori a dat-o de bună voe, ea • recanoaşterea incapacitated sale. Ilustraţi an ea naaatri ati arată firi barbă. Această înfăţişare dorim de actualitate dacă în adevăr a fost rol de către guvern, pentru a-l face să plătească el gloaba. Per. vina Comedie, ediţia din 1700, care are o valoare considerabilă. Hoţul e căutat cu activitate. IMn Hotoşani (Corespondenţa particulară aAdevărului’’) Situaţia poliţiei. — Aducem apel.— Comisiunea de bani tneri. — Diverse. Liberalii d’aci stat într’o luptă continuă. D. Arapu, prefectul judeţului, în unire cu vernescanui, caută prin toate mijloacele să scoată pe d. UUea de la primărie. D. UUea însă nu se lasă mai pe jos şi caută cu orice preţ să se susţină în poziţia sa. Cearta aceasta între liberali ţine de mai bine de un an de zile şi totuşi nu se poate şti cine va triumfa. Ceea ce e sigur însă , că, dacă va triumfa. Arapu, locuitorii comunei vor avea de suferit, de oareca partizanul acestuia, ajungând la primărie, va căuta să nimicească tot ce d. Urea a făcut. Aducerea apei Mult timp lupta a fost numai între culise, dar ea deveni făţişă cu ocazia :aducere apel“. D. Arapu e jignit pentru că tocmai d. Ulea, adversarul sau, va aduce un asemenea serviciu şi de aceea caută prin toate chipurile ca licitaţia să nu fie aprobată de ministerul de interne. In acest scop d. Arapu a lansat proteste cari, prin groaza comisarilor, au fost iscălite de mulţi, iar d-sa s’a prezintat la d. Ferichide, căruia i-a arătat situaţia din Botoşani şi i-a cerut să nu aprobe licitaţia. Prin aceasta d. UUea ar căpăta un vot de blam şi astfel ar fi silit să demisioneze. Coraisisnea Se Ingineri D. Ferichide chiama pe d. UUea la Bucureşti. Acesta dă pe faţă ministrului uneltirile prefectului, precum şi paguba ce ar suferi comuna dacă licitaţia nu s’ar aproba. Arată apoi că e o ruşine ca liberalii înşişi să se mănînce între ei şi cere pentru ca să dovedească că apa din izvorul Bucecea e bună şi suficientă, să se numească o‘comisiune de trei ingineri cari, printr’un raport detaliat, sâ-și dea părerea. In comisiune 2 Intri un inginer din partea primarului, d. Sevianu, altul din partea prefectului, d. Avramescu, iar din partea ministerului e numit d. Radu. Diverse La I6 Decembrie se va judeca procesul Buzoianu-Canş. Dezbaterile promit să fie interesante. » Preţul griului a scăzut şi primăria nu crede necesar ca şi preţul plinei să fe scăzut. Oare n’a sosit încă momentul ? * Evreii vor ţinea ’n curind o întrunire publică pentru a înfiinţa o societate aizraeliţilor pâmînteni.* CsrespoaSest CARNETUL JUDICIAR Batale latre Joben» Dintr’o sală de şedinţă a Curţei de ape ies doui jobenaţi, Cosmetic şi Odicolon. Amîndoui bărbaţi levenţi, cu ţăcălit in oarbie, îmbrăcaţi după jurnal ca nişte oameni civilizaţi şi cu dare de mină. Cosmetic este radios, se vede că toate îi merg in plin . Odicolon din potrivă este sora, burzului. N’apucă să se închiza bine uşa in urma lor şi Odicolon apucă pe Cosmetic de braţ, spumndu’i cu glas poruncitor: — Stai! Cosmetic se oprește şi cu cel mai îngeresc zîmbet pe buze întreabă pe Odicolon : — Ce-i, won eher? In acel moment două palme formidabile vuiră subt bolţile salei paşilor pierduţi, două palme aplicate cu sete şi măiestrie pe obrajii pudraţi ai dulcelui Cosmetic de cître acrul Odicolon. — Să te învăţi minte să -mi mai faci şi cine în proces, îi spune Odicolon ca explicaţie palmele date. La acestea Cosmetic răspunde : — Tiens, miserable ! Şi cu o lovitură de baston face sâ zboare departe jobenul adversarului. _ Imediat bastonul lui Odicolon se învârteşte şuerînd prin aer şi izbeşte cu atîta putere că îi îndeasă lui Cosmetic jobenul pină peste ochi, în vreme ce Odicolon strigă cu glas înfundat, chip sâ nu auză toată lumea: — Na, tîlharule, să te saturi ! îmi faci şicane să ai vreme să papi tot şi si nu mai rămîie nimic pentru mine. Şi de aci o mulţime de arie graţiozităpi de felul acestora se schimbă între beligeranji. Poate că ar fi ajuns departe cu aceste manifestaţii de dragoste, dacă n’ar fi intervenit cîpva cunoscuţi sâ ’i despartă , poate că, dacă ar fi fost nişte mitocani, ar fi ajuns la secţie ; ei însă, ca oameni civilizaţi, s’au despărţit cu demnitate provocîndu-se la duci. •doamne fereşte, să n’ajungă la moarte de om! Şi cu toate acestea, pîriă mai zilele trecute erau cei mai buni prieteni, nu se putea să dea cu ochii unul de altul, şi să nu se pupa în bot. Insă o ticăloasă de rudă cu cava parale, geloasă de dulcea lor prietenie, s’a apucat să moară şi să le lase moştenirea. Din pricina moştenire! se mănîncă ca cîinii. Al dracului mort, știți că le-a făcut-o ! Coodela Revista publicaţiunilor Dodelee d’Artistes, album inedit în culori da Boc. H. Simonia, editor. Pariz. 5 lit. Exemp. Ce poate fi mai delicios decît desemnările lui Boc, pietonii vieţei pariziene, «ifiilor şi moravurilor moderne. De astă dată, Boc ne transportă în lumea artei. El ne zugrăveşte multiplele tipuri de femei cari servesc de modele pictorilor şi sculptorilor. In aceste superbe planşe de un ireproşabil desemn şi colorit, nu ştim ce să admirăm : ilustraţiunea sau cuvîntul de spirit ce o întovărăşeşte. Orice iubitor de artă va voi să aibă pe masa sau albumul lui Bac, Modele* d'artistes. Ib depozit In Sala noastră de depeși. MEMENTO — Narţi, 16 Noembrie, 1897 — La Cameră complectarea comisiunilor. La Senat interpelarea d-lui P. P. Carp, asupra vandalizmelor de Duminică. Spectacole Teatrul Naţional. Marioara de Carmen Sylva.—Bolnavul închipuit de Mohora. Teatrul Hugo. — Debutul Fred şi Rich, excentrici, John Lind, Hermandez, acrobaţi. Gaspard şi Neva, duet francez. Umphry, Gaston-Trio, clowni muzicali. Mendosza, Les Diez’s, quartet francez capurhique . The Two Risley’s, excentricî; surorile Richter, duet german, etc. Teatrul Boulevard. — Debutul Yamata Tiero, supranumită privighetoarea indiană ; Emma Didier, chanteuse des fieurs ; Mrs. Gyka, Jongleuse; Mr. Brau, equilibrist non plus ultra, Soeurs de Raday, danseuses: Will’s Hames-Trio. Debutul Blanche Lescaut, Fagette, Hilarys-Tordant, Batignolles, și întreaga trupă. Careul Langer: —n fiecare seam reprezentație cu program schimbat. Caii înteresați de celebrul dresor Hütteman Sala Bragradiru: Concertul orchestrei Oscar Pursch. Café Boulevard: Orchestra Weinberger. Caféa Naționala: Concertul orchestrei Rubinstein. Litere-Arte-Ştiinţe Pictorul englez E. A. Waterloo a fost ales preşedinte al marei societăţi engleze: „Society of Painters in Water Colours“, adică a aquareliştilor englezi. Am anunţat că la acest post era să fie ales cunoscutul pictor Herkommer. O mică statistică a universităţilor din Germania ne arată că universitatea din Wuerzburg are 1425 studenţi înscrişi ; cea din Jena: 632 şi cea din Lipsea: 3064. IMii lBîrlad (Coresp. particulară a „Adevĕrului). O conferinţă. — Diverse După cum am anunţat, Duminică, d. Varlam Ghiţescu şî-a dezvoltat conferinţa despre „cîrma balonului.“ Trecînd peste partea istorică a baloanelor, conferenţiarul a intrat de-a dreptul în amănunţimile subiectului său, arătînd feluritele sisteme de chinuire a baloanelor, în ce constau şi din ce se compun. După aceea face sâ se priceapă ce este holiem şi cari sînt mişcările ei în aer şi apă. Asemenea descrie in mod amănunţit toţi motorii cunoscuţi pînâ astăzi şi spune că cel mai de seamă este bateria electrică alcătuită din pilele Bunsen. Fâeînd o comparaţie intre deosebitele sisteme de cîrmuire a baloanelor şi sistemul d-sale, d. Ghiţescu trece la invenţia sa şi lămureşte teoria pe care’şî o bazează. In urină înălţă un mic balon încărcat cu hidrogen fabricat de d-sa şi făcu cu el mai multe mişcări în sala conferinţei. Conferenţiarul a fost viu aplaudat de către prefect şi alte persoane aflate de faţă. Diverse In oraş, la liceul Codreanu, s’a declarat un caz de febră tifoidă, epidemie care de altfel bîntuie şi prin cîteva comune rurale, cum e Sălceni. Afară de febră tifoidă, comunele din judeţul nostru mai sunt bintuite şi de alte boli, precum anghina difterică, pojarul, tusa convulzivă, etc. In zilele de 10 şi 17 Noembrie s’au simţit în oraşul nostru două cutremure de pămînt, ambele insă de durată scurtă.* Zilele trecute niște făcători de rele au sfărîmat lacătul de la casele comerciantului Vasiliu și pătrunzînd în lâuntru, au furat tot ce au găsit mai de seamă, precum haine, bijuterii. -Adevărul insa, Hoții n au putut pină în ziua de azi. Coresp. VIAŢA B UC URI EST EANA Patru zile de petrecere 1. Prima zi a fost inaugurarea noului Circ, sub direcţiunea d-lui Langer: elita întreagă a societăţei bucureştene a asistat la această primă reprezentaţiune şi incinta era înţesată de lume aşa că nu se mai găsea un scăunaş ! Printre artişti sînt cîţiva care merită aprobarea publicului, de pildă d-ra Blanche, o nostimă şi lină câlăreaţă, dl. Hütteman, care prezintă cal în libertate şi dl. Alexandru, un bun călăreţ, azistat de celebrul clown Harrison, care are darul de a escita risul azistenţei. Am zărit prin aglomeraţiunea de dame ce se afla acolo, pe d-na Zoe Cossesco-Comăneanu, d-na C. Hiott, d -na I. Mitilinea, d-na C. Arion, d-na Zoe Paciurea cu d-na Zoe Sutzu, d-na Alex. G. Florescu, d-soara I. Lahovary, d-na G. Vernescu, d-na Chrisoveloni etc., etc. 2. A doua zi, s’a celebrat la primărie căsătoria civilă a d-şoarei Ecaterina Sturdza cu dl. Locotenent Şerban G. Cantacuzino, în cea mai mare intimitate, însă de la 4 la 7 ore a fost una din cele raai strălucite primiri la otelul particular al d-nei Ecaterina şi al d-lui Gheorghe Cantacuzino. Tot ce posedă Bucureştii ca aristocraţie şi înaltă burghezie, circula prin lucioasele şi splendidele saloane: boerime prin nume, boerime prin renume şi poziţiune socială. D-na Ecat. G. Cantacuzino purta o rochie „Marie Stuart“ de faille albastru-electric, cu frânge de aur şi acoperită de cele mai sclipitoare briliante; D-na Teodor Vâcărescu, rochia de catifea neagră, pe care erau desinate flori în relief, de catifea multicoloră; d-na Şerban G. Cantacuzino, mireasă în rochie grisader de o mare eleganţă ; d-na Ana G. Lahovary, rochie de satin albast,redeschis; d-na Zoe G. Sutzu un keapseake încadrat într-o rochie grisfrange Fornarini; d-na Elena Gr. Cerchez, în rochie de tulie veneţiană mauve, iscălită Paquin, sublimă imaginaţie; d-na Maria N. Sutzu, în moire Pompadour; d-na N. Butculescu în gris; d-na Chrissoveloni în catifea roşie; d-na Ecaterina Florescu, în albastru, d-na Constanța Cantacuzino, d-na Zoe Sturdza, d-na Elena C. Sturdza, d-na Gh. Miclescu, d-na Maria N. Cerchez, d-na Alex. G. Florescu, în faille și mătase portocalii, d-na M. Marian, d-na C. C. Arion, d-na Irina G. Cantacuzino, d-na Eufrosina Alex. Ghika, d-na Se. Varka, d-na Maria N. Brâiloi, d-na Maria A. Berendel, d-na Maria Negruzzi, d-na El. Ferekyde, d-na Poroineanu, d-na Cocorescu, d-na Eraclie Arion, d-soarele Z. A. şi M. Arion, d-na A. P. Ghika, d-na Gr. Olănescu, d-na V. Lascar, însoţite de soţii d-lor. Şampania curgea ca un riit de aur şi de veselie; s’au ridicat toasturi şi orale de fericire. Tatăl miresei, D. Sturdza- Micloşeni cu d-na, Dr. Gh. Cantacuzino cu d-na Ecaterina Cantacuzino martorii mirelui ; d-nul Gr. Cantacuzino şi d. Gl. Mano, d. Dimitrie Sturdza şi d. Scarlat I. Ghika, martorii d-şoare, Ecaterina Sturdza, formau o adunare pentru primirea felicitărilor şi omagiilor. Târziu, după şeapte ore, lumea porni spre casă unii dindu’şî rendez-vous pentru a doua zi la prinzul de familie, alţii pentru balul de Sîmbătă şi nunta religioasă de Duminică. FOITA ZIAR. „ADEVfiRUb No. 41 PAUL d’Aigioîont Partea întiia Uşii £ X3LO ni & XII Confruntarea „Am voit mai bine să aştept cînd ■feţi fi singur. „Dar, cum dimineaţa nu s’a putut, hotărîsem să vin la d-voastră seara. £ — Această hotărâre n’a fost executată, nn’i aşa? Simplu, cu acelaşi accent da a* văr, Grațian răspunse: — Nu, și am sâ vă spun motivul: cînd m’am întors acasă, așa pe la turn, ca să dejunez, am găsit un bilețel în care scria că persoana, de care v’am vorbit adineauri, era grav bolnavă, și că prezența mea Ragă dînsa era urgentă. „Am mîncat în grabă și am placet. „Intr’adevâr, fusese lovită da ua atac de influenţă, care, pentru moment, se ţinea la cap şi putea să degenereze în friguri cerebrale. M’am aşezat la căpătîiul ei, cu două călugăriţe şi n’am părăsite de el, cînd medicul mi-a răspuns de ea, şi anume astă-seară pe la patru şi jumătate. „In aşa triste împrejurări, credeți-mă că nu m’am gîndit să citesc gazetele. — Delicatețea d-voastre vă permite să ne spuneți nomei® persoanei pe care ați îngrijit-o atît? Grațian se opri timp de o secundă apoi zise: — Dacă’i nevoe!.....Jiu pot să vă refuz. E o „demi-mondenă* căreia îi se zice, Muselină-Albâ, dar adevăratul el nume e: Bertha Ferdembach. — E o Germană ? — Nu, e Alsaciană. — După ce v’ap întors acasă, ce aţi făcut ? — Am luat dia întîmplare „Le Temps*, v’am mai spus-o. Eram mort de oboseală, din cauza a două nopți albe. M’am Întins pe divan, şi m’ara apucat sâ «iţesc mal mult naşmaliceşte, de cît ea interes. „De-odat& cehă mal dădură de faptul divers în chestiune. „Tulburarea mea a fost din cale afară de mare. Aa cârti tn picioare și n’am mai avut de o singură idee : să plea. — Credeți că emanata d-voastră s’ar fi sinucis sau a fost omorîtă ? —Sinucisă, d-zeule, dar pentru ce? „Laura era cea mai fericită femee de pe pămînt. „Adora pe fratele mefi. In ultima noastră întreţinere chiar, mi-a spus cită stimă, cîtă admiraţiune avea pentru bărbatul acesta care n’are nici-un cusur, şi a cărui inteligenţă, nobleţă, distincţiune se considera mai presus de orîce. „Averea ei era imensă. „Tot ceea ce putuse să viseze sau sâ dorească în cursul existenţei sale era lucru săvîrşit. „Ceva mai mult, marchiza de Plassis Saint-Luc nu era romanţioasă. „Onestă, inteligentă şi practică, se mulţumea cu fericirea care ’i era hărăzită. „Şi trebue să adaog, că • găsea îndestulătoare. D. Lemarchand fn recunoscător lui Graţian că vorbea astfel de fiica-sa A dedea caracterului ei arţăgos, dar drept, această supremă justiţie. Totul! d. Jean el nu se lăsă sâ n« impresionat de omul pe care -1 avea in față. Din potrivă, această inteligență de primul rând punea tn mişcare toate instinctele lui de luptător, de Maridio mai veșnic gata de luptă. — Aţi amenințat de mai multe ori pa cumnata d-voastră, zise el pe un ton precis, oarecu un neprietenos. Contele de Plessia deschise mari ochii săi negri. — Eu...,răspunse el, dar pentru ce, d-zeule, ași fi făcut-o ? — Ați fost auzit. — De oameni de bună-credință, adaose d. Lemarchand. — S’au înșelat, declară Grațian, fără să se mînie. — „Bagă de seamă !...Bagă de seamă!“ ați fi zis d-nel de Pressis Saint-Luc. Buzele contelui avură un mic tremur, dar neobservat de nimanî. Dar de-odatâ, el se reculese, ca şi cum căuta in fundul memoriei gale şi zise : — Aveţi dreptate, domnule procuror, şi d-voastră, domnule. „Da, e adevărat, am pronunţat aceste cuvinte. — Ah !.făcu magistratul trecîndu’l prin ochi o lucire de fulger. Contele reluă : — Iată cum. Explicasem pe larg Laurel toată chestia cu Ranvier-il, și cum socoteam eâ lucrul valora sâ fia luat în seamă, am adâogat: Dacă trâgânez! prea mult, bagă de seamă. — Nu s’a auzit numai atît! —Afirm totuși că textual aceste au fost cuvintele pe cari le-am rostit. Procurorul nu inzistă. Dar după cîteva momente, d. Lemarchand scoase din portofelul sau o hîrtie cocoloșită, și zise: — Iată o scrisoare pe care aţi scris-o spre a anunţa pe fiică-mea de sosirea d-voastră. Aceste rânduri de asemeni cuprind o amenințare formală. — Dați-mî voe să o citesc, zise contele. — Cu plăcere. I se dădu hirtia desfăcută. In timp de o secundă, pe care d. Lemarchand și procurorul o găsiră lungă ca un veac, Grațian rămase cu hîrtia în mină, cu ochii aplecați, cu obrazul nemișcat, de părea că a murit. In sfîrșit, ridică în sus capul și răspunse : — E într’adevăr o ameninţare în această scrisoare, și iată care: dacă nu’mi îndeplineam ambiţiunea de a avea situaţiunea pe care o doream la Saint-Denis, intenţiunea mea formală era să primesc direcţiunea uneî bogat© uzini care se fondează în Filadelfia. Propunerile pe care mi le fac patronii Butter-ii, şi de a căror dovadă o am la Paris, sunt considerabile. Şi d-voastră trebue să ştiţi bine ce ar fi însemnat, dacă aşi fi primit. „La început am refuzat, ca să nu vă produc o mare supărare, şi pentrucă nu voiam să părăsesc Parisul şi Franţa. „Laura însăşi era de părere că a primi în America această situaţiune care mi se oferea, ar fi fost rău pentru d-voastră, dar şi pentru ea. „Prea îl iubesc pe frateie meu ca să nu fi jertfit, atît Iul, fe acel sale cît şi d-voastră, Interesele mele cele mai mari. „Cu toate astea, văzînd pe Laura că era neclintită în hotărîrea eî și că nu părea dispusă a’mî satisface dorințele i-am zis, ba chiar i-am scris această frază: „Bagă de seamă, nu știi unde poate să împingă deznădejdea pe un om de caracterul ipeit“. „Deznădejdea ta’ar fi adus de sigur la primirea propunerilor Americanilor. Nici d. Lemarchand, nici procurorul nu ridicară vre o obiecţiune. Lata nu mai era de faţă spre a confirma sau a discuta zisele cumnatului ei,—şi explicaţia lui Graţian, din cele mai dibace, părea de crezut. Numai lui Servian, care, de cînd se întorsese, asculta pe Graţian şi’l observa cu băgare de seamă, fără să pronunţe nic un cuvînt, că trecuse cam multă vreme pînâ să găsească contele această explicaţie. (Va urma) No. 41 "F5 U IV psnteu prsium la foiţa No. 41 din romanul Ucigaştl misterios Acest bon luat din ziar şi adreat ziarului Adevărul, dai drept la unul din premiile înşirate în pag. V-a