Adevěrul, noiembrie 1897 (Anul 10, nr. 2988-3017)

1897-11-01 / nr. 2988

lui că dacă Ungurii fi nu vor face concesii h­omănilor din Ungaria, România va trebui să se desăpeascâ de triplicea şi să se alăturase de Rusia» In polemica sa Fester Lloyd re­petă cunoscutele clişele că nu exis­tă nici o agitaţie, că maghiarii nu se pot lua după cererile cîtor­va ad­­vocăţeî şi popi din provincie, şi câ în sfîrşit ar fi o naivitate dacă s’ar cere ca guvernul Maghiar să’şi cal­ce interesele sale pentru a susţine guvernul Sturdza. Mai departe, Pester Lloyd dce ca nu înţelege cum se poate face caz in jurul decorărei lui Jeszenszky. Cănd împăratul a fost la Bucureşti a de­corat pe nişte oameni cari au ofen­sat până la sânge naţiunea maghia­ră in faţa Europei ■ a decorat pe primul ministru Sturdza şi pe aju­torul de primar Bursan. Oficioasa maghiară sfâr­şeşte spunând că tripla ali­anţă va prefera o Ungarie unită,­ţinut stat maghiar fe­­deral, ideal al celor din Bu­cureşti—ori căt de puternică ar fi armata românească. La ediţia de seară vom reveni. Int. Ediţia de seară Telegrame — (Serviciul „Agenţiei Române“) — împrumut nerealizabil Constantinopol, 31 Octombrie. Negociările cu Banca otomană­­ în privinţa împrumutului de un milion de lire sterline s’au rupt de­oare­ce Banca cere să se plătească cu a­­cesta sumă datoria provenind din transportul trupelor cu drumu de fier şi joncţiunea drumului de fer din Smirna. Demisia cabinetului Salisbury Londra, 30 Octombrie. — Circulă ştirea că marchisul de Salisbury îşi va da în cu­­rînd demisia ca ministru al afacerilor străine şi va fi în­locuit prin lord Landsdowne la foreign office. — Totuși va rămîne șeful cabinetului. Deschiderea Camerei grecești Atena, 36 Octombre.—Seziunea Ca­merei s’a deschis in mod solemn. Alegerea președintelui se va face în curând. Alegerea unui delyanist pare sigură, dar cum această alegere nu va avea un caracter politic, nici o criză ministerială nu este de temut actualmente. Pacea greco-turcă Constantinopol, 30 Octombre.—14 articole ale tratatului de pace s’atî regulat. Negocierile continuă în pri­vinţa celor două articole privitoare la modificările capitulaţiunilor şi la indemnităţile de acordat particularilor. Azi a fost o nouă conferinţă. Prinţul George trădător Paris, 10 Octombrie. — Se anunţă din Atena Agenţiei Havas că înaintea consiliului de disciplină, căpitanul Kartapulo continuă să respingă cu energie ori­ce răspundere. El afir­mă că prinţul George ft­­a că tor­pilele erau­ goale îi cere ca el să fie ascultat ca martor. Consiliul a refuzat. Căpitanul Traflapulo a comunicat presei dări de seamă ale unor şe­dinţe secrete care ar fi trunchiate sau false. Hostia, ziar anti-dinastic, cere ca prinţul să fie tradus înaintea unei curţi marţiale. Opinia publică surescitată, crede că infrîngerea se datorează unei serii de trădări. Abrahamovici preşedinte Viena, 30 Octombrie. — Camera deputaţilor.— După 5 apeluri nomi­nale Camera continuă discuţia asu­pra punerea sub acuzaţie a miniştri­lor. D-na Vasaly cech vorbeşte con­tra şi d-na Menger, liberal-german, pentru punerea sub acuzaţie. Discu­ţia este întreruptă şi viitoarea şedinţă s’a fixat pe mîine. In ceratrile parlamentare se asi­gură că d. Ebenehoch a refuzat în mod definitiv preşidenţia Camerăi de­putaţilor. D-nu Abrahamovici va fi deci ales preşedinte mîine; d-na Kra­­matz va fi ales prim vice-preşedinte. Intru ce priveşte alegerea celui de al 2-lea vice-preşedinte, versiunile di­feră. Graz, 30 Octombrie. — Prinţul moştenitor al Muntenegrului a plecat la Cettigne după ce a suferit o operaţiune ia git care a reuşit perfect. Viena, 30 Octombrie. — „Camera deputa­ţilor“. Şedinţa începe prin mai multe ape­luri nominale cerute de stingă . Sofia, 30 Octombrie.—Sobrania a adoptat învoelile comerciale cu Englitera şi Italia. Viareggio, 30 Octombrie.— Căsătoria prin­cipesei Alix, fiica lui don Carlos ca prințul Victor de Schoenburg-Waldemburg, ofiţer de cuirasieri bavarezi, s-a celebrat în pro­prietatea prințului de Bourbon. De pretutindeni er- TEATRU-MUZICA — Teatrul Naţional — Aseară s’a jucat la Teatrul Naţional Flori din Piatră comedie înîr’un act de d- M. Polizu-Micşunescu. Piesa e drăgălaşe şi a fost bine primită de public. Punerea în scenă a lăsat mult de dorit şi interpretaţie cam nesigură. Au­torul a fost chemat şi aplaudat în public. # Rupte Florile din piatră s’a jucat Unchiul Eldoşon o farsă de bibeti. Lumea era scan­dalizată. Şi la actul al 2-lea fi plecat foarte multă lume. însuşi directorul general d. Cantacu­zino a plecat dupe actul al doilea. Se ştie că d-sa văzînd piesa la una din re­petiţii a poruncit să se scoată din reperto­riu. Ceilalţi puternici de la teatru au re­­întrodus-o. Este o farsă absolut proastă şi scîrboasă. Ce voiţi să facă şi actorii din o aseme­nea piesă ? O cădere mai ruşinoasă pentru Teatrul Naţional nu s’a pomenit. Dar ar fi bine ca lumea în loc să plece să stea şi să fbnere. Hoţu Ultime informaţiuni , Filipide, profesor la universita­tea din Iaşi, fusese însărcinat de A­­cademie, ca să termine lucrarea „Magnum Etimologicum“, întreprinsă de d. Hăjdeu. D. Filipide neputînd lucra singur s-a adresat profesorilor Creţu şi Bogdan cît şi altor profesori din Transilvania, ca să dea concur­sul lor, dar a fost refuzat. Totuși d. Filipide încasează regu­lat cîte 500 lei lunar fără ca să facă absolut nimic. Internatul liceului Sf. Sava din Capitală a fost închis ori din cauza epidemiei de febră tifoidă care a început să biitue cu furie și in a­­cest liceu. D. Dumitru Panait a fost numit poli­­taic la Ocnele Mari în locul d-luî Tălvac demisionat. D. C. Olănescu a fost numit ajutor de sub-prefect în plasa Horezu jud. Vîlcea în locul d-luî Paul Georgescu de­misionat. C. Ionescu a fost numit sub prefect plasa Amaradia jud. Dolj şi Mi­hail A. Curți sub-prefect plasa Cîmpu­­jud, Dolj. Azi dimineaţă a sosit în Capitală mitropolitul Moldovei. Agentul diplomaţie al Bul­gariei în Capitală, d. Mince­­vici, a fost chemat telegrafic la Sofia, unde a şi plecat a­­seară. Chemarea telegrafică a d-luî Mincevici la Sofia se pune in legătură cu proectele prinţu­lui Ferdinand de a proclama independența Bulgariei. Bucureşti şi va sosi in Craiova la orele 1.15, la orele 5.5 va pleca din Craiova şi va sosi în Capitală la o­­rele 10.15. Cu acest tren vor pleca miniştrii Sturdza, Djuvara şi Stolojan, cari vor reprezenta guvernul la înmormân­tarea lui Gh. Chiţu­. Din partea regelui va pleca mâine generalul Vlădescu. De asemenea vor pleca la Craiova un mare număr de deputaţi şi sena­tori liberali. Clubul liberal a hotărât să facă regretatului Chiţu o înmormântare strălucită. Sosirea regelui şi reginei în capitală Regele şi regina sosesc mîine seară în capitală unde se vor stabili defi­nitiv. Regina a şi anunţat direcţia Tea­trului Naţional că va asista Dumi­nică la reprezentaţia piesei „Flori din Piatră“ de Polizu Micşunescu. Sosirea neaşteptat de iute a rege­lui în capitală a consternat pe mi­niștri, cari credeau, că regele va sosi deabea pe la 10 Noembrie. tt Nici Th. Sturdza n’a știut nimic pînă azi dimineaţă de sosirea regelui, de oare­ce a­­laltă­eri fiind la Sinaia, regele ’î-a spus că va veni in capi­tală deabea pe la finele săp­­tămănei viitoare. Schimbarea datei sosirei în Capitală, regele a hotărît-o a­­seară in urma unei lungi con­vorbiri pe care a avut-o cu generalul Berendel, care a ex­pus regelui adevărata situa­ţie a guvernului. * Cu venirea regelui în capitală se va lămuri situaţia cabinetului. Deja se afirmă prin unde cercuri ministe­riale că în cursul săptămînei viitoare vom avea o complectă remaniare mi­nisterială. H. D. V. A. Urechie, care a luat parte la inaugurarea monumentului de la Războeni, s’a reîntors azi în Capi­tală. Din Galaţi se telegrafiază că lacul Brateş a îngheţat. In tot judeţul Covurlui, frigul e foarte puternic. La primăria Capitalei s’au primit mai multe oferte pentru pavarea stră­zilor cu asfalt. Primarul Capitalei a însărcinat o comisiune de ingineri comunali pen­tru a se ocupa cu această chestiune, d-sa fiind hotărît să introducă în străzile principale din centrul oraşu­lui acest sistem de paragiu. Procesul lui Florescu, implicat in furtul de la ministerul de finanţe, care trebuia să se judece azi, s-a a­­mînat pentru ziua de 14 Noembrie. In întrunirea liberalilor din Iaşi, care a avut loc la clubul liberal din localitate, d-nul C. Naiman Paras­­chivescu şi colonel Galeriu au fost proclamaţi candidaţi ai partidului li­beral la alegerile judeţene ce au loc Duminică. Partidul conservator se va abţine cu totul de la aceste alegeri. Şcoala cea nouă de architecture nu s-a deschis încă. Aceast şcoală trebuia să se des­chidă la 1 Septembrie, localul fiind de mult închiriat, profesorii angajaţi şi elevii admişi încă pe la 15 Au­gust; totuşi, şcoala nu funcţionează încă, aşa că bieţii elevi sunt siliţi să bată străzile. Mîine încep cursurile şcoaleî superioare de ştiinţî de stat. Iată aci şi programul acestor cursuri: Luni 7 jum.—8 jum., d. C. G. loan. Filosofia dreptului. Marţi 7 jum.—8 jum. d. Oscar Nicu­­lescu. Dreptul internaţional public. Marţi 8 jum.—9 jum. d. C. Marinescu. Dreptul administrativ. Miercuri 7 jum.—8 jum. d. C. Crăs­­naru. Dreptul şi procedura penală. Miercuri 8 jum.—9 jum. d. N. Proco­­pescu. Dreptul civil anul ll-lea. Joi 7 jum.—8 jura. d. A. Otem. Drep­tul comercial. Joi 8 jum.—9 jum. d. Ştef. Meiiani. Drept internaţional privat Vineri 8 jum.—9 jum. d. M. Caloianu. Istoria diplomatică a Europei. Sîmbătă 7 jum.—8 jum. d. C. Folescu. Dreptul civil anul I. Sîmbătă 8 jum.—9 jum. d. dr. Mino­vich Medicina legală. Duminecă 10—11 d. G. D. Paladi. E­­conomia politică. Duminecă 11—12 d. Era. Porumbaru. Ştiinţele financiare. D. dr. Ţurcanovici a fost numit şef de clinică pe lingă facultatea de medicină din Iaşi. D. Saligny, directorul general al căilor ferate, va lua dispoziţia ca pe viitor să se organizeze trenuri de plăcere pînă la băile Slănic, din Moldova. Mâine dimineaţă va pleca din Ca­pitală spre Craiova un tren special destinat transportarea persoanelor cari vor lua parte la înmormântarea lui Gherghe Chiţu. Iată orele de plecare ale acestui tren la orele 8 dimineaţa va pleca din Febra tifoică în Capitală încă pe la jumătatea lunei Iulie Adevărul a dat ştirea că febra tifo­idă şi anghina difterică bintite prin Capitală. Am avertizat la timp şi am atras atenţiunea serviciului superior sani­tar care, fără a lua vre-o măsură e­­nergicâ, s’a mulţumit doar să dea o desminţire printr’o reptilă guverna­mentală, căreia nu ne-am dat oste­neală să răspundem. Văzînd însă ravagiile făcute de aceste epidemii în cursul luneî Au­gust, am revenit asupra acestei ches­tiunî, atrăgînd din nou atenţia celor un drept ca să ia de urgenţă mă­suri energice contra epidemiilor cari luau proporţiuni ameninţătoare. Această chestiune, care a fost ne­glijată la timp de către serviciul sanitar superior, revine astă­zi la ordinea zilei şi este obiectul de dis­cuţie al intregei populaţii a Capi­talei. Şi, cu toate că şi astă­zi serviciul sanitar superior caută s’o înăbuşe, lucrul nu mai e posibil prin faptul că mai toate spitalele sunt pline de oameni şi copii bolnavi de febră ti­foidă şi de a­nghină difterică. Afară de asta, zilnic se înregis­trează cite 4—6 cazuri de deces cu diagnoza febră tifoidă şi altele cu­ an­­ghină difterică. Clasele şcoalelor din Capi­tală s’a pustiit sunt şcoli, maî ales primare, unde n’au rămas in clasă de cit 10-15 copii. Zilele acestea ministrul de instrucţiune publică, in urma câtor­ va cazuri mortale de fe­bră tifoidă de la şcoala nor­mală superioară de institu­tori şi de la seminarul cen­tral şi in urma rapoartelor directorilor relative la febra tifoidă, a convocat de urgen­ţă consiliul superior sanitar in localul ministerului s’a opinat ca să se ia mă­suri de urgenţă ca toate şcoa- lele din Capitală să fie închise. Pe astăzi ministerul de in­strucţiune publică a convocat pe toţi profesorii superiori şi pe toţi directorii şcoalelor să se întrunească in localul ministerului spre a se consfă­­tui asupra măsurilor ce sunt de luat. Hotărirea insă e deja luată de către ministru, anume ca, pe ziua de mâine toate şcoa­­lele să fie închise pană si no­ul dizpozitiuni. _____ FU. tregul pod, aşa că în cîte­va minute toată partea de sus a băilor era în flăcări . Un fum gros şi negru era din pod. Servitorii dădură alarma în localul de băi şi toate persoanele cari se aflau a­­colo începură să alerge speriate. Din fe­ricire, d-rul Erdreich se afla acolo şi reuşi să liniştească pe clienţii cari voiau să iasă goi de teamă să nu ia foc şi ei , cu chipul­ ăsta toţi clienţii avură timpul să se îmbrace şi să iasă din localul băilor. * Corpul de pompieri de la poliţia Ca­pitală sosi după cîte­va minute cu ma­­şine de vapor şi începură să lucreze la stingerea focului. Era şi de faţă... toţi ofiţerii de pompieri, căpitanul Brezoianu, inspectorul de poli­ţie, primul procuror Săruţeanu, căpitan Condopol, etc.­­.Pe la orele 12 şi jumătate sosiră la faţa locului şi alte posturi de pompieri, aşa că focul a putut fi localizat, în pavi­lionul de hydrotherapie ;—restul băilor e nestins. Clădirea este a d-nei Olympia Laho­­vary și este asigurată la societatea „Na­ționala*. Conflictul Felix-C. F. Robescu Cu serviciul sanitar al Capitalei a ajuns un adevărat scandal. Atît şeful consiliului sanitar co­munal cît şi medicii comunali sînt atît de neglijenţi că au exasperat pe însuşi d-rul Felix. Şeful serviciului sanitar superior ordonă una şi medicii comunali fac alta. Ast­fel toate măsurile pe cari le-a ordonat d-rul Felix deja de 8 zile n’au fost de loc executate de me­dicii comunali, ori au fost executate cu atîta indiferenţă şi neglijenţă că febra tifoidă a devenit generală în Capitală.« Din cauza acestor neglijenţe cul­pabile, d-rul Felix a trimis astăzi două adrese foarte violente atît pri­marului cît şi şefului serviciului sa­nitar din Capitală, fâcându-î respon­sabili de toate consecinţele neglijenţei lor. D-rul Felix este foarte supărat în contra d-lui C. F. Robescu şi se va plînge ministerului de interne în con­tra primarului negligent. Int. Bulgarii şi Dobrogea Ziarul „Zaconost“ din Rusciuk, vorbind, într’un lung articol de fond, despre persecuţiile bulgarilor din Dobrogea, neagă faptul că un pro­fesor bulgar ar fi ameninţat pe un inspector român cu un revolver şi zice ,ca are informaţii sigure şi e­­xacte că în Tulcea nu s’a întîmplat aşa ceva. * „Chiar dacă ar fi aşa, zice ziarul bulgar, Romînia n’are legi pe baza cărora să pedepsească pe vinovatul de asemenea fapt, fără să fie ne­voită să închidă întreaga şcoală ? „Dacă a găsit de cuviinţă să în­chidă şcoala din Tulcea, urma nu­mai de cît ca, din vinovăţia unui singur om, să închidă toate şcoalele bulgare din Dobrogea ? * „Bulgarii din Tulcea trimiţînd o delegaţiune la minister pentru a se plînge de persecuţiile îndurate, a­­ceasta a fost primită cu cea mai mare răceală şi de nimeni ascultată, iar unele ziare s’au făcut ecoul a o mulţime de calomnii îndreptate con­tra unor membri ai ţiriîi acelei delega-La urmă numitul ziar, gă­sind de prisos a mai pole­miza cu o asemenea presă, propune pentru a doua oară în­chiderea şcolilor şi biserici­lor romane din Bulgaria, ca drept răspuns din partea gu­vernului bulgar la persecu­țiile indurate in Dobrogea de connaționalî. Incendiul de la băile Erdreich Astăzi, la orele 10 dimineaţă, a izbuc­nit un incendiu în strada Vestei la băile de hyderoterapie ale d-rului Erdreich. Focul a luat naştere de la nişte frunze uscate care se afla în podul băilor. Un servitor, suindu-se cu luminarea în pod pentru a lua frunze trebuincioase băilor de aburi, a scăpat luminarea prin­tre frunze, cari se aprinseră imediat. Fo­­cul se întinse cu mare iuțeală peste În­ —— D. Sturdza şi decorarea lui leszenszky Am dat în ultima oră a ediţiei de dimineaţă, un extract după articolul publicat de „Pester Lloyd“ cu pri­vire la decorarea lui Jeszenszky.­­ Iată un rezumat mai amănunţit al ar­ticolului din „Pester Lloyd“: Sub titlul „Gestiunea romînă şi tri­pla alianţă“, ziarul berlinez „National­­zeitung“ publică un articol interesant, care se datoreşte unei persoane „autori­tative şi bine informate“. Autorul articolului constată în primul rînd, că vizita regelui la Pesta, n’a avut rezultatul aşteptat Romînii din Ungaria sÎnt mai amanţi ca ori­cînd, iar dincoace de Carpaţî s’au pasionat aşa de mult pentru cestiunea naţională, în cît nici un guvern se mai poate sustrage acesteia. Situaţia cabinetului Sturdza e zdrunci­nată. Mîndria naţională jignită cere o jertfă, şi această jertfa nu poate fi de cît cabinetul Sturdza, care de altminterlea cu totul nevinovat.* Şi ce a jignit în aşa mod mîndria naţională? Pentru a respunde la a­ceasta cestiune autorul face istoricul vizite! regeşti. Vizita trebuia să se facă la îşi; inundaţiile au făcut însă ca să se stabilească o întîlnire la Pesta. Regele n’a fost întovărășit de nici un ministru român, iar programa vizitei a fost făcută de ministrul Ro­­mîniei Emil Ghica. Acestuia contele Goluchowsky i-a dat şi lista persoa­nelor ce trebuiau distinse. Printre aceste persoane se afla şi Sán­dor Jeszensztey, despre care contele Goluchowsky zicea, că e şeful unei secţiuni in mi­nisterul de interme, şi că el, contele, căt şi baronul de Banffy, ţin mult la decora­rea lui.* Aşa fiind, s’a înmânat încă pe vre­mea şederei regelui Carol la Pesta, decoraţia lui Jeszensky, observându-i­­se că diploma respectivă i se va tri­­mete din Bucureşti. Regele se afla deja în drum spre ţară and­âite­va ziare romîneşă din Transilvania a­­nunţară că Jeszenski decoratul este identic cu acel procuror care în pro­cesul replică a ţinut un rechizitoriu în care ataca în mod violent naţiu­nea română, ba chiar regatul romî­­nesc. La început nimeni nu voia să creadă că regele Romîniă l’a deco­rat pe acest om. Când lucrul se a­­deveri insă, o furtună de indignare se ridică in ţară. De oare­ce de la contele Goluchoivs­cy nu se putea cere satis­facţiune, s’a ridicat cererea ca : sail să se retragă decoraţia, sau mi­nisterul Sturdza să părăsească pute­rea. Primul lucru era cu neputinţă şi nu rămânea de­cât retragerea ca­binetului Sturdza, pe care o cerea nu numai opoziţia, ci chiar grupa­rea guvernamentală Aure­­lian­ Stătescu. După căt se poate vedea până acum, ministerul Sturd­za îşi va lua înaintea Camerei toată răspunderea pentru decora­rea lui Jeszensky, şi va face printr’aceasta mai mult chiar de căt cere Constituţia. Aşa fiind nu mai rămâne altă al­ternativă de căt : demisiunea lui Sturdza sau dizolvarea Camerelor. Aceasta, dacă in scurt timp nu se vor mani­festa semne, că guvernul ma­ghiar s’a convins că trebuie să trateze mai blând pe Ro­mânii din statul său, atăt in interesul politicei sale interne, căt şi pentru a inlesni rega­tului român o alipire dura­bilă de tripla alianţă şi mai ales de politica monarchiei habsburgice. Sub condiţiunile actuale, Romînia nu va putea însă sta alături de triplicea. Nici un guvern romîn nu va putea spri­jini o mişcare romînească iridentă, dar nici un guvern romîn nu poate tolera ca cele şase milioane de Romîni cari locuesc în afară din regat, să fie deznaţionalizaţi. Căci fie­care politician romîn, fie­care ce­tăţean romîn ştie ce aşteaptă pe cei 6 milioane de romîni din regat, dacă cei din afară vor fi deznaţionalizaţi. Faptul tună că odată cu soarta romănilor, s-ar hotăra şi soarta ce­lor 3 milioane de maghiari, asta ar fi pentru naţiunea română o slabă consolare. D. Sturdza n’a cerut nici odată alt-ceva de cât echitabila aplicare a legei naţionalităţilor şi suprimarea legei excepţionale pentru Transilva­nia. După vizita regelui Carol, gu­vernul maghiar a luat regretabile măsuri politice şi juridice, şi a anun­­ţat in ziare oficioase, că ar fi ridicol dacă s’ar crede că ar avea un mo­ment măcar gevernul gândul de a se purta mai bine cu românii din sta­tul său. Afară de aceasta guver­nul maghiar n’a căutat să dezmintă de loc știrea dată de ziare ungurești autorizate, cum că vizita regelui Ca­rol ar fi avut de scop desavuarea rominilor transilvăneni. • Toate lucrurile acestea au mâhnit adînc pe amicii tripliceî şi l’au pus ie d. Sturdza în neputinţă de a urma politica acesteia. Dacă Sturdza s’ar retrage, nici un alt guvern n’ar putea să urmeze o politică aşa de moderată în cestiunea naţională cum a ur­­mat-o el. Atunci însă — urmează corespon­denţa citată textual—generalii austro­­ungari, dacă nu bărbaţii politici, vor pricepe deosebirea dintre o mobili­zare a forţelor române conform a­­lianţei austro-germane, contra Ru­siei, şi o mobilizare a forţelor române contra Austro-Ungariei. Retragerea lui Sturdza ar deschide cale influ­enţei ruseşti, nu numai in Macedonia şi in Balcani, ci şi la Dunărea de jos şi de ambele părţi ale Carpaţilor“. Pînă aci corespondenţa din Natio­nal Zeitung, care, după cum am mai spus, este, dacă nu chiar scrisă, dar de­sigur inspirată de d. Sturdza. In ediţia de mîine dimineaţă vom da un rezumat amănunţit al răspunderei ce îl dă „Pester Lloyd“ celor susţinute în corespondenţă. 1st. Adevărul 13 UR SS A. (Prin fir telegrafie) din St­­emătate din BumrestX 30/11 Octombrie 1897. Napoleonul PI 9 535 Impr. cit itat romíne Ruble­­ . „ 127. » So,o Benta perpe uă le! 101 Credit Anstalt,, 39 .75­5» „ „ amor. 1591 . 101 * fonc. eustr. Vi , , 5«/,, „ • (Im 1892» 102­/, o ungar­ă »»«, , 10/, m , din 1598 , 10*1/ Drum Ser auotr. 334. . % „ . 1 94 int. , 95*/, Lombards. . » So.40 5% , « fim. 32*/, Alpines. . . „ M> .6« ' milioane) „ 91 Losarî turcești 6‘.8" 4»/„ , _ 5') Rentă perp. aus. 102.85 milioane) . 91*L « ar*, snstr. 102 26 4»', * „ (Im. *74 * aur . „ 123. . milioane) . 931/, * „ « nDS­. 192.15­2•/, „ , (Im. 45 ' * FRANOPORT milioane) „ 92*/, Ret .li Rom. 5°/0Pi 01.»0 40/, , , (Im. 120 ‘ » 4« „ 90.10 milioane) „ 92b. BERLIN 40/, . , (Im 90 '* Napoleonul . , 19.075 milioane) „ 931/, Ruble .... „,2­7.»0 50/, C. P. R (Conv '* Dim­onto . . . , I’ ,1 Schnidverscl­eib) Si nimb. Londra 20.2«5 60', Oblig, Stat (conv. , Par­is „ eO.80 mrale) m 106 , Ame’erdam 168,90 împrumuturi de ora­ft • Viena , — 5»/, Obi­g. Comunei * Belgia» 80 45 Bueuresa i8sx leI JS » Ita­ia » 70.75 5*/# Oblig. Comunei Ren. Rom. jO/q „ 101,2 Bueuresci 1884 . TM a . 18904%,, 92. . 5«/, ObUg. Comunei » » 1*914*M 91.80 Bueurescl ‘SUS . — , , 185640/, 92.6 ‘ !,«/, Oblig. Comunei Imp. mnn.B .c. „100. 0 Bueurescl 189 „ 100% PARIS Idem Idem 1896 . 97 Banca Otoman&„598.50 împrumuturi de Societafi Las turcesti. „ — 5», Ser. ionc. ru ale lei 9 »/, Impr. Egyptian» — 1% » , urb. Bnc. „ 90*/, » Heienie . — a , . iasî 87 Drum de daraus. 720 . Acfivul Alpines. ... . *86, , B»ne& Nas Rominie! Ieil899 ReniaPran.31/,0/,106.8' Banca Agricolă • 323 *­­* •'% p 103.77 Banca Romînieî _ — Rea. Rom/% . _ Soc. Asig. Dacia-Rom.­­ 410 ” 93.75 " * Naîion*a s 458 » * p» — an reaa, Patrie p 105 Rea, Italiană „ 94.80 „ rom. eon, lue. p „ 158 » Ungară* — • de Basart arii fi p. m 885 » Le­­ea „ 65 ridis, din calea Rahoveî 216, furt comis încă în luna Septembrie. La ei acasă s’au găsit calul şi căruţa, cari au­ fost remise proprie­­rului lor. Din țară La Galaţi a izbucnit cri tin incendiu în strada Negroponti- Au ars casele d-luî Al. Tănase. Focul a luat naştere de la un coş al casei E­C­OJJ R 1­ 9 Supra activitate fizică este mama iri­­aştinei nervoase şi a hipohondrieî. Ea tul­bură funcţiunile inimei şi stomacului şi cu­­rînd produce o perturbaţie generală în or­ganizat. Tuturor acelora cari voiesc să-şi păstreze echilibrul cerebral şi să restaureze nutriţiunea lor, medicina modernă recomandă întrebuinţarea regulată a reparatorului fizic şi intelectual prin excelenţă : vinul Bravais. ____________ 334 DEPI.A«ARI 80 Octombrie Hotfl­ Continental: Tanasovieî, prop., Mavra­­•iiu» Jeuie­tcu, prop., Craiova. Arion, Ploe*t\ N. Alim, profece, /* -Neamţ. St. Teodor, advocat, iasî, M. Mait. lîre' tor, Mfioicl.on, M. Stern, coiaernatit, Prank for tu. H. Steiman, director, MU ichen B««etrger, lireetur, Berlin. Koller,.dir*e.or. Roterd^m» T Verbot i rector, Hotioda .. Hotel Boulevard , G. Basarabeanu­, prop . B­ăila. D-* a Maria Mano, o. op., BaladL Eva de Ba­iy Ca­­filaia­hi, prop., Paric. Felix Silvan­,, director, B.­­Pe­ta. Hugo Atomii director, Brail«­ M. H«rdan pro­prietar, Vim* To­hi a a Grof, fane., Trie t. Hotel Enghlis : Voleanu, prop. laş!. Georgescu, e -tepent. O «»peni. oraucu, locotenent, Galaţi. K tel Frascati: H. Gnrdan, voiaji.r, Pforztein. B­leanu, prop., Tigveni. Meu astl, aau epr no , Si-Hotel Kxri&zi : Colonel Gh­enovici, crop., lașî, il. Fra­ngopol, cover*,, Cointani.1. V. Si i­­nescj*i or p., cu/au. Caravias, p­op., Mix 1. Pik, v.uajor, Vieaa. G. Varliad­s, moşier, Bâneasa. N. Saekela­­rians moşier, Băneasa Hotel de France. Pustafi G. comers., B.­Pesta. Prlvf crescu & advocat, Ploești. Pa­liarm, iă,.iian, Constanța. Den suh G. coa.eraaai, Viena. Peukas •-om r«„ (’iai va. Hotel Regal: Malaxa, deputat, GaîatT. Bărbu­­lescu, «UHJisant, T-Jiu. Ariion, pr p., Piu stî. io­­■I 3 u, eome­rsm, Brâila. * Hotel Centrul: Armeneeas D« comers^ Cons­tanța. Abram«.viei. comers, PluestT. Banca u, co­liera., Giurgiu. Brau stein, emaers., Plots î Capon, .îorners., Brasov. Calangiu Bucur, comerț Dragoaii­­r*»vî. Hotel Metropol .• Al. M lacom!, procuror, Grij. oue», metiic, lasi. M. Consia*31ineseu, advoeaf, Plo­«iat! K^fînies­ii, prof..­,, Gorj Hotel Dacia . D na Maria Visoescu, menageri, R. S­tiu. D-tru Popo, eo erfiMDî, K-Sărat. Nicolie A­­N­ -c'aaiu, eo-n­ers., T.­Măgu­rie, Hote» Colaro: V. R­.?huiind, eomersaet, Bacău« B. M. Ni­oia » prop., Galaţi. Hotel Union: Ion G. EHad. prep., Alexandriai Curtovi­­u, eumer-i., Buzău. G. Kraanori, com­ers., Bu­­âu Varvi­r­s, corner ., Buzău. Monedi, a ntreprenor, Sinaia. H. Taia n, com­ersant, Constanța Mandrin. Io­­, »tenent, Craiova. Hotel Bristol, Grîmueri?, emers, Gala*I. Gut­man, comers., K. V»lc­ea Eugen Ghica, pn.p ..Roman. I b­ăghitî, advocat, Roman. M Mayer, mg i.*t Roman, Zouo, a.- ndasî, Giiergfiaî. Gere Ferenci, inginer. Pe­­rrosens. H. Rubinokon, comers,, Galați. l)°na Betti­n­g, men­agerâ, B­­oşani. Hotel Gabroveni. M. Bărbulescu, comeraant •Severu. lauen Eine­escu, comersant, Ba*&u. Aleea Tănasescu, corner Giurgiu, Crime, Delicte, Accidente Pfu Capitală Eri, birja cu No. 260 a călcat o fetiţă, ca pe 6—7 ani, anume .Ioana, fiica d-lui Gh­eorge Mihăilescu din calea Rahovei 311! Copila a fost transportată la spitalul de co­pii, iar birjarul care dispăruse un moment a fost arestat Indivizii Neculai Sandu şi Gheorghe Io­­niţa, domiciliaţi în calea Griviţei au­ fost a­­restaţi­eri de comisarul secţiei 2-3 din cauză că s’a descoperit că ei sunt autorii furtului, ccruţei şi calului brutarului Apostol Caţăr jugicalis. Noutăţile zilei Dia Capitală Un grup de studenţi universitari luînd iniţiativa de a organiza pentru ziua de 5 Noembrie un banchet, în onoarea comitetului naţional studen­ţesc al cărui mandat expiră zilele acestea, aduce la cunoştinţa studen­ţilor cari doresc să ia parte la a­­cest banchet, că se pot înscrie la Secretariatul Ligei culturale între o­­rele 9—12 a. m. şi 3—6 p. m, plă­tind taxa de 5 lei. Banchetul se va ţine în sala cea mare a otelului „Universal“ din str. Gabroveni.­­ Un mare numar de advocaţi din Capitală au hotărît să ceară decanu­lui baroului ca să intervie pe lîngă ministrul de justiţie pentru ca bu­fetul din palatul de justiţie să fie mărit. Bufetul din etajul de jos al pala­tului de justiţie este într’adevăr atît de mic, că deabea este loc pentru 10—12 persoane, pe cănd în acest bufet vin zilnic sute de particulari şi de advocaţi cari au treburi pe la tribunal. Din străinătate Afacerea Dreyfus. In ziarul său „Aurore“ George Clemenceau cere ca Scheurer Kea­­tner să nu mai umble pe la miniş­tri, ci să publice documentele ce posedă, pentru ca opinia publică să poată judeca dacă, Dreyfus e vino­vat sau ba. Dacă opinia publică nu-l va găsi vinovat, atunci revizuirea pro­cesului e asigurată. Paul de Cassagnac este singurul francez care prin ziarul

Next