Adevěrul, noiembrie 1897 (Anul 10, nr. 2988-3017)
1897-11-01 / nr. 2988
lui că dacă Ungurii fi nu vor face concesii homănilor din Ungaria, România va trebui să se desăpeascâ de triplicea şi să se alăturase de Rusia» In polemica sa Fester Lloyd repetă cunoscutele clişele că nu există nici o agitaţie, că maghiarii nu se pot lua după cererile cîtorva advocăţeî şi popi din provincie, şi câ în sfîrşit ar fi o naivitate dacă s’ar cere ca guvernul Maghiar să’şi calce interesele sale pentru a susţine guvernul Sturdza. Mai departe, Pester Lloyd dce ca nu înţelege cum se poate face caz in jurul decorărei lui Jeszenszky. Cănd împăratul a fost la Bucureşti a decorat pe nişte oameni cari au ofensat până la sânge naţiunea maghiară in faţa Europei ■ a decorat pe primul ministru Sturdza şi pe ajutorul de primar Bursan. Oficioasa maghiară sfârşeşte spunând că tripla alianţă va prefera o Ungarie unită,ţinut stat maghiar federal, ideal al celor din Bucureşti—ori căt de puternică ar fi armata românească. La ediţia de seară vom reveni. Int. Ediţia de seară Telegrame — (Serviciul „Agenţiei Române“) — împrumut nerealizabil Constantinopol, 31 Octombrie. Negociările cu Banca otomană în privinţa împrumutului de un milion de lire sterline s’au rupt deoarece Banca cere să se plătească cu acesta sumă datoria provenind din transportul trupelor cu drumu de fier şi joncţiunea drumului de fer din Smirna. Demisia cabinetului Salisbury Londra, 30 Octombrie. — Circulă ştirea că marchisul de Salisbury îşi va da în curînd demisia ca ministru al afacerilor străine şi va fi înlocuit prin lord Landsdowne la foreign office. — Totuși va rămîne șeful cabinetului. Deschiderea Camerei grecești Atena, 36 Octombre.—Seziunea Camerei s’a deschis in mod solemn. Alegerea președintelui se va face în curând. Alegerea unui delyanist pare sigură, dar cum această alegere nu va avea un caracter politic, nici o criză ministerială nu este de temut actualmente. Pacea greco-turcă Constantinopol, 30 Octombre.—14 articole ale tratatului de pace s’atî regulat. Negocierile continuă în privinţa celor două articole privitoare la modificările capitulaţiunilor şi la indemnităţile de acordat particularilor. Azi a fost o nouă conferinţă. Prinţul George trădător Paris, 10 Octombrie. — Se anunţă din Atena Agenţiei Havas că înaintea consiliului de disciplină, căpitanul Kartapulo continuă să respingă cu energie orice răspundere. El afirmă că prinţul George fta că torpilele erau goale îi cere ca el să fie ascultat ca martor. Consiliul a refuzat. Căpitanul Traflapulo a comunicat presei dări de seamă ale unor şedinţe secrete care ar fi trunchiate sau false. Hostia, ziar anti-dinastic, cere ca prinţul să fie tradus înaintea unei curţi marţiale. Opinia publică surescitată, crede că infrîngerea se datorează unei serii de trădări. Abrahamovici preşedinte Viena, 30 Octombrie. — Camera deputaţilor.— După 5 apeluri nominale Camera continuă discuţia asupra punerea sub acuzaţie a miniştrilor. D-na Vasaly cech vorbeşte contra şi d-na Menger, liberal-german, pentru punerea sub acuzaţie. Discuţia este întreruptă şi viitoarea şedinţă s’a fixat pe mîine. In ceratrile parlamentare se asigură că d. Ebenehoch a refuzat în mod definitiv preşidenţia Camerăi deputaţilor. D-nu Abrahamovici va fi deci ales preşedinte mîine; d-na Kramatz va fi ales prim vice-preşedinte. Intru ce priveşte alegerea celui de al 2-lea vice-preşedinte, versiunile diferă. Graz, 30 Octombrie. — Prinţul moştenitor al Muntenegrului a plecat la Cettigne după ce a suferit o operaţiune ia git care a reuşit perfect. Viena, 30 Octombrie. — „Camera deputaţilor“. Şedinţa începe prin mai multe apeluri nominale cerute de stingă . Sofia, 30 Octombrie.—Sobrania a adoptat învoelile comerciale cu Englitera şi Italia. Viareggio, 30 Octombrie.— Căsătoria principesei Alix, fiica lui don Carlos ca prințul Victor de Schoenburg-Waldemburg, ofiţer de cuirasieri bavarezi, s-a celebrat în proprietatea prințului de Bourbon. De pretutindeni er- TEATRU-MUZICA — Teatrul Naţional — Aseară s’a jucat la Teatrul Naţional Flori din Piatră comedie înîr’un act de d- M. Polizu-Micşunescu. Piesa e drăgălaşe şi a fost bine primită de public. Punerea în scenă a lăsat mult de dorit şi interpretaţie cam nesigură. Autorul a fost chemat şi aplaudat în public. # Rupte Florile din piatră s’a jucat Unchiul Eldoşon o farsă de bibeti. Lumea era scandalizată. Şi la actul al 2-lea fi plecat foarte multă lume. însuşi directorul general d. Cantacuzino a plecat dupe actul al doilea. Se ştie că d-sa văzînd piesa la una din repetiţii a poruncit să se scoată din repertoriu. Ceilalţi puternici de la teatru au reîntrodus-o. Este o farsă absolut proastă şi scîrboasă. Ce voiţi să facă şi actorii din o asemenea piesă ? O cădere mai ruşinoasă pentru Teatrul Naţional nu s’a pomenit. Dar ar fi bine ca lumea în loc să plece să stea şi să fbnere. Hoţu Ultime informaţiuni , Filipide, profesor la universitatea din Iaşi, fusese însărcinat de Academie, ca să termine lucrarea „Magnum Etimologicum“, întreprinsă de d. Hăjdeu. D. Filipide neputînd lucra singur s-a adresat profesorilor Creţu şi Bogdan cît şi altor profesori din Transilvania, ca să dea concursul lor, dar a fost refuzat. Totuși d. Filipide încasează regulat cîte 500 lei lunar fără ca să facă absolut nimic. Internatul liceului Sf. Sava din Capitală a fost închis ori din cauza epidemiei de febră tifoidă care a început să biitue cu furie și in acest liceu. D. Dumitru Panait a fost numit politaic la Ocnele Mari în locul d-luî Tălvac demisionat. D. C. Olănescu a fost numit ajutor de sub-prefect în plasa Horezu jud. Vîlcea în locul d-luî Paul Georgescu demisionat. C. Ionescu a fost numit sub prefect plasa Amaradia jud. Dolj şi Mihail A. Curți sub-prefect plasa Cîmpujud, Dolj. Azi dimineaţă a sosit în Capitală mitropolitul Moldovei. Agentul diplomaţie al Bulgariei în Capitală, d. Mincevici, a fost chemat telegrafic la Sofia, unde a şi plecat aseară. Chemarea telegrafică a d-luî Mincevici la Sofia se pune in legătură cu proectele prinţului Ferdinand de a proclama independența Bulgariei. Bucureşti şi va sosi in Craiova la orele 1.15, la orele 5.5 va pleca din Craiova şi va sosi în Capitală la orele 10.15. Cu acest tren vor pleca miniştrii Sturdza, Djuvara şi Stolojan, cari vor reprezenta guvernul la înmormântarea lui Gh. Chiţu. Din partea regelui va pleca mâine generalul Vlădescu. De asemenea vor pleca la Craiova un mare număr de deputaţi şi senatori liberali. Clubul liberal a hotărât să facă regretatului Chiţu o înmormântare strălucită. Sosirea regelui şi reginei în capitală Regele şi regina sosesc mîine seară în capitală unde se vor stabili definitiv. Regina a şi anunţat direcţia Teatrului Naţional că va asista Duminică la reprezentaţia piesei „Flori din Piatră“ de Polizu Micşunescu. Sosirea neaşteptat de iute a regelui în capitală a consternat pe miniștri, cari credeau, că regele va sosi deabea pe la 10 Noembrie. tt Nici Th. Sturdza n’a știut nimic pînă azi dimineaţă de sosirea regelui, de oarece alaltăeri fiind la Sinaia, regele ’î-a spus că va veni in capitală deabea pe la finele săptămănei viitoare. Schimbarea datei sosirei în Capitală, regele a hotărît-o aseară in urma unei lungi convorbiri pe care a avut-o cu generalul Berendel, care a expus regelui adevărata situaţie a guvernului. * Cu venirea regelui în capitală se va lămuri situaţia cabinetului. Deja se afirmă prin unde cercuri ministeriale că în cursul săptămînei viitoare vom avea o complectă remaniare ministerială. H. D. V. A. Urechie, care a luat parte la inaugurarea monumentului de la Războeni, s’a reîntors azi în Capitală. Din Galaţi se telegrafiază că lacul Brateş a îngheţat. In tot judeţul Covurlui, frigul e foarte puternic. La primăria Capitalei s’au primit mai multe oferte pentru pavarea străzilor cu asfalt. Primarul Capitalei a însărcinat o comisiune de ingineri comunali pentru a se ocupa cu această chestiune, d-sa fiind hotărît să introducă în străzile principale din centrul oraşului acest sistem de paragiu. Procesul lui Florescu, implicat in furtul de la ministerul de finanţe, care trebuia să se judece azi, s-a amînat pentru ziua de 14 Noembrie. In întrunirea liberalilor din Iaşi, care a avut loc la clubul liberal din localitate, d-nul C. Naiman Paraschivescu şi colonel Galeriu au fost proclamaţi candidaţi ai partidului liberal la alegerile judeţene ce au loc Duminică. Partidul conservator se va abţine cu totul de la aceste alegeri. Şcoala cea nouă de architecture nu s-a deschis încă. Aceast şcoală trebuia să se deschidă la 1 Septembrie, localul fiind de mult închiriat, profesorii angajaţi şi elevii admişi încă pe la 15 August; totuşi, şcoala nu funcţionează încă, aşa că bieţii elevi sunt siliţi să bată străzile. Mîine încep cursurile şcoaleî superioare de ştiinţî de stat. Iată aci şi programul acestor cursuri: Luni 7 jum.—8 jum., d. C. G. loan. Filosofia dreptului. Marţi 7 jum.—8 jum. d. Oscar Niculescu. Dreptul internaţional public. Marţi 8 jum.—9 jum. d. C. Marinescu. Dreptul administrativ. Miercuri 7 jum.—8 jum. d. C. Crăsnaru. Dreptul şi procedura penală. Miercuri 8 jum.—9 jum. d. N. Procopescu. Dreptul civil anul ll-lea. Joi 7 jum.—8 jura. d. A. Otem. Dreptul comercial. Joi 8 jum.—9 jum. d. Ştef. Meiiani. Drept internaţional privat Vineri 8 jum.—9 jum. d. M. Caloianu. Istoria diplomatică a Europei. Sîmbătă 7 jum.—8 jum. d. C. Folescu. Dreptul civil anul I. Sîmbătă 8 jum.—9 jum. d. dr. Minovich Medicina legală. Duminecă 10—11 d. G. D. Paladi. Economia politică. Duminecă 11—12 d. Era. Porumbaru. Ştiinţele financiare. D. dr. Ţurcanovici a fost numit şef de clinică pe lingă facultatea de medicină din Iaşi. D. Saligny, directorul general al căilor ferate, va lua dispoziţia ca pe viitor să se organizeze trenuri de plăcere pînă la băile Slănic, din Moldova. Mâine dimineaţă va pleca din Capitală spre Craiova un tren special destinat transportarea persoanelor cari vor lua parte la înmormântarea lui Gherghe Chiţu. Iată orele de plecare ale acestui tren la orele 8 dimineaţa va pleca din Febra tifoică în Capitală încă pe la jumătatea lunei Iulie Adevărul a dat ştirea că febra tifoidă şi anghina difterică bintite prin Capitală. Am avertizat la timp şi am atras atenţiunea serviciului superior sanitar care, fără a lua vre-o măsură energicâ, s’a mulţumit doar să dea o desminţire printr’o reptilă guvernamentală, căreia nu ne-am dat osteneală să răspundem. Văzînd însă ravagiile făcute de aceste epidemii în cursul luneî August, am revenit asupra acestei chestiunî, atrăgînd din nou atenţia celor un drept ca să ia de urgenţă măsuri energice contra epidemiilor cari luau proporţiuni ameninţătoare. Această chestiune, care a fost neglijată la timp de către serviciul sanitar superior, revine astăzi la ordinea zilei şi este obiectul de discuţie al intregei populaţii a Capitalei. Şi, cu toate că şi astăzi serviciul sanitar superior caută s’o înăbuşe, lucrul nu mai e posibil prin faptul că mai toate spitalele sunt pline de oameni şi copii bolnavi de febră tifoidă şi de anghină difterică. Afară de asta, zilnic se înregistrează cite 4—6 cazuri de deces cu diagnoza febră tifoidă şi altele cu anghină difterică. Clasele şcoalelor din Capitală s’a pustiit sunt şcoli, maî ales primare, unde n’au rămas in clasă de cit 10-15 copii. Zilele acestea ministrul de instrucţiune publică, in urma câtor va cazuri mortale de febră tifoidă de la şcoala normală superioară de institutori şi de la seminarul central şi in urma rapoartelor directorilor relative la febra tifoidă, a convocat de urgenţă consiliul superior sanitar in localul ministerului s’a opinat ca să se ia măsuri de urgenţă ca toate şcoa- lele din Capitală să fie închise. Pe astăzi ministerul de instrucţiune publică a convocat pe toţi profesorii superiori şi pe toţi directorii şcoalelor să se întrunească in localul ministerului spre a se consfătui asupra măsurilor ce sunt de luat. Hotărirea insă e deja luată de către ministru, anume ca, pe ziua de mâine toate şcoalele să fie închise pană si noul dizpozitiuni. _____ FU. tregul pod, aşa că în cîteva minute toată partea de sus a băilor era în flăcări . Un fum gros şi negru era din pod. Servitorii dădură alarma în localul de băi şi toate persoanele cari se aflau acolo începură să alerge speriate. Din fericire, d-rul Erdreich se afla acolo şi reuşi să liniştească pe clienţii cari voiau să iasă goi de teamă să nu ia foc şi ei , cu chipul ăsta toţi clienţii avură timpul să se îmbrace şi să iasă din localul băilor. * Corpul de pompieri de la poliţia Capitală sosi după cîteva minute cu maşine de vapor şi începură să lucreze la stingerea focului. Era şi de faţă... toţi ofiţerii de pompieri, căpitanul Brezoianu, inspectorul de poliţie, primul procuror Săruţeanu, căpitan Condopol, etc..Pe la orele 12 şi jumătate sosiră la faţa locului şi alte posturi de pompieri, aşa că focul a putut fi localizat, în pavilionul de hydrotherapie ;—restul băilor e nestins. Clădirea este a d-nei Olympia Lahovary și este asigurată la societatea „Naționala*. Conflictul Felix-C. F. Robescu Cu serviciul sanitar al Capitalei a ajuns un adevărat scandal. Atît şeful consiliului sanitar comunal cît şi medicii comunali sînt atît de neglijenţi că au exasperat pe însuşi d-rul Felix. Şeful serviciului sanitar superior ordonă una şi medicii comunali fac alta. Astfel toate măsurile pe cari le-a ordonat d-rul Felix deja de 8 zile n’au fost de loc executate de medicii comunali, ori au fost executate cu atîta indiferenţă şi neglijenţă că febra tifoidă a devenit generală în Capitală.« Din cauza acestor neglijenţe culpabile, d-rul Felix a trimis astăzi două adrese foarte violente atît primarului cît şi şefului serviciului sanitar din Capitală, fâcându-î responsabili de toate consecinţele neglijenţei lor. D-rul Felix este foarte supărat în contra d-lui C. F. Robescu şi se va plînge ministerului de interne în contra primarului negligent. Int. Bulgarii şi Dobrogea Ziarul „Zaconost“ din Rusciuk, vorbind, într’un lung articol de fond, despre persecuţiile bulgarilor din Dobrogea, neagă faptul că un profesor bulgar ar fi ameninţat pe un inspector român cu un revolver şi zice ,ca are informaţii sigure şi exacte că în Tulcea nu s’a întîmplat aşa ceva. * „Chiar dacă ar fi aşa, zice ziarul bulgar, Romînia n’are legi pe baza cărora să pedepsească pe vinovatul de asemenea fapt, fără să fie nevoită să închidă întreaga şcoală ? „Dacă a găsit de cuviinţă să închidă şcoala din Tulcea, urma numai de cît ca, din vinovăţia unui singur om, să închidă toate şcoalele bulgare din Dobrogea ? * „Bulgarii din Tulcea trimiţînd o delegaţiune la minister pentru a se plînge de persecuţiile îndurate, aceasta a fost primită cu cea mai mare răceală şi de nimeni ascultată, iar unele ziare s’au făcut ecoul a o mulţime de calomnii îndreptate contra unor membri ai ţiriîi acelei delega-La urmă numitul ziar, găsind de prisos a mai polemiza cu o asemenea presă, propune pentru a doua oară închiderea şcolilor şi bisericilor romane din Bulgaria, ca drept răspuns din partea guvernului bulgar la persecuțiile indurate in Dobrogea de connaționalî. Incendiul de la băile Erdreich Astăzi, la orele 10 dimineaţă, a izbucnit un incendiu în strada Vestei la băile de hyderoterapie ale d-rului Erdreich. Focul a luat naştere de la nişte frunze uscate care se afla în podul băilor. Un servitor, suindu-se cu luminarea în pod pentru a lua frunze trebuincioase băilor de aburi, a scăpat luminarea printre frunze, cari se aprinseră imediat. Focul se întinse cu mare iuțeală peste În —— D. Sturdza şi decorarea lui leszenszky Am dat în ultima oră a ediţiei de dimineaţă, un extract după articolul publicat de „Pester Lloyd“ cu privire la decorarea lui Jeszenszky. Iată un rezumat mai amănunţit al articolului din „Pester Lloyd“: Sub titlul „Gestiunea romînă şi tripla alianţă“, ziarul berlinez „Nationalzeitung“ publică un articol interesant, care se datoreşte unei persoane „autoritative şi bine informate“. Autorul articolului constată în primul rînd, că vizita regelui la Pesta, n’a avut rezultatul aşteptat Romînii din Ungaria sÎnt mai amanţi ca oricînd, iar dincoace de Carpaţî s’au pasionat aşa de mult pentru cestiunea naţională, în cît nici un guvern se mai poate sustrage acesteia. Situaţia cabinetului Sturdza e zdruncinată. Mîndria naţională jignită cere o jertfă, şi această jertfa nu poate fi de cît cabinetul Sturdza, care de altminterlea cu totul nevinovat.* Şi ce a jignit în aşa mod mîndria naţională? Pentru a respunde la aceasta cestiune autorul face istoricul vizite! regeşti. Vizita trebuia să se facă la îşi; inundaţiile au făcut însă ca să se stabilească o întîlnire la Pesta. Regele n’a fost întovărășit de nici un ministru român, iar programa vizitei a fost făcută de ministrul Romîniei Emil Ghica. Acestuia contele Goluchowsky i-a dat şi lista persoanelor ce trebuiau distinse. Printre aceste persoane se afla şi Sándor Jeszensztey, despre care contele Goluchowsky zicea, că e şeful unei secţiuni in ministerul de interme, şi că el, contele, căt şi baronul de Banffy, ţin mult la decorarea lui.* Aşa fiind, s’a înmânat încă pe vremea şederei regelui Carol la Pesta, decoraţia lui Jeszensky, observându-ise că diploma respectivă i se va trimete din Bucureşti. Regele se afla deja în drum spre ţară andâiteva ziare romîneşă din Transilvania anunţară că Jeszenski decoratul este identic cu acel procuror care în procesul replică a ţinut un rechizitoriu în care ataca în mod violent naţiunea română, ba chiar regatul romînesc. La început nimeni nu voia să creadă că regele Romîniă l’a decorat pe acest om. Când lucrul se adeveri insă, o furtună de indignare se ridică in ţară. De oarece de la contele Goluchoivscy nu se putea cere satisfacţiune, s’a ridicat cererea ca : sail să se retragă decoraţia, sau ministerul Sturdza să părăsească puterea. Primul lucru era cu neputinţă şi nu rămânea decât retragerea cabinetului Sturdza, pe care o cerea nu numai opoziţia, ci chiar gruparea guvernamentală Aurelian Stătescu. După căt se poate vedea până acum, ministerul Sturdza îşi va lua înaintea Camerei toată răspunderea pentru decorarea lui Jeszensky, şi va face printr’aceasta mai mult chiar de căt cere Constituţia. Aşa fiind nu mai rămâne altă alternativă de căt : demisiunea lui Sturdza sau dizolvarea Camerelor. Aceasta, dacă in scurt timp nu se vor manifesta semne, că guvernul maghiar s’a convins că trebuie să trateze mai blând pe Românii din statul său, atăt in interesul politicei sale interne, căt şi pentru a inlesni regatului român o alipire durabilă de tripla alianţă şi mai ales de politica monarchiei habsburgice. Sub condiţiunile actuale, Romînia nu va putea însă sta alături de triplicea. Nici un guvern romîn nu va putea sprijini o mişcare romînească iridentă, dar nici un guvern romîn nu poate tolera ca cele şase milioane de Romîni cari locuesc în afară din regat, să fie deznaţionalizaţi. Căci fiecare politician romîn, fiecare cetăţean romîn ştie ce aşteaptă pe cei 6 milioane de romîni din regat, dacă cei din afară vor fi deznaţionalizaţi. Faptul tună că odată cu soarta romănilor, s-ar hotăra şi soarta celor 3 milioane de maghiari, asta ar fi pentru naţiunea română o slabă consolare. D. Sturdza n’a cerut nici odată alt-ceva de cât echitabila aplicare a legei naţionalităţilor şi suprimarea legei excepţionale pentru Transilvania. După vizita regelui Carol, guvernul maghiar a luat regretabile măsuri politice şi juridice, şi a anunţat in ziare oficioase, că ar fi ridicol dacă s’ar crede că ar avea un moment măcar gevernul gândul de a se purta mai bine cu românii din statul său. Afară de aceasta guvernul maghiar n’a căutat să dezmintă de loc știrea dată de ziare ungurești autorizate, cum că vizita regelui Carol ar fi avut de scop desavuarea rominilor transilvăneni. • Toate lucrurile acestea au mâhnit adînc pe amicii tripliceî şi l’au pus ie d. Sturdza în neputinţă de a urma politica acesteia. Dacă Sturdza s’ar retrage, nici un alt guvern n’ar putea să urmeze o politică aşa de moderată în cestiunea naţională cum a urmat-o el. Atunci însă — urmează corespondenţa citată textual—generalii austroungari, dacă nu bărbaţii politici, vor pricepe deosebirea dintre o mobilizare a forţelor române conform alianţei austro-germane, contra Rusiei, şi o mobilizare a forţelor române contra Austro-Ungariei. Retragerea lui Sturdza ar deschide cale influenţei ruseşti, nu numai in Macedonia şi in Balcani, ci şi la Dunărea de jos şi de ambele părţi ale Carpaţilor“. Pînă aci corespondenţa din National Zeitung, care, după cum am mai spus, este, dacă nu chiar scrisă, dar desigur inspirată de d. Sturdza. In ediţia de mîine dimineaţă vom da un rezumat amănunţit al răspunderei ce îl dă „Pester Lloyd“ celor susţinute în corespondenţă. 1st. Adevărul 13 UR SS A. (Prin fir telegrafie) din Stemătate din BumrestX 30/11 Octombrie 1897. Napoleonul PI 9 535 Impr. cit itat romíne Ruble . „ 127. » So,o Benta perpe uă le! 101 Credit Anstalt,, 39 .755» „ „ amor. 1591 . 101 * fonc. eustr. Vi , , 5«/,, „ • (Im 1892» 102/, o ungară »»«, , 10/, m , din 1598 , 10*1/ Drum Ser auotr. 334. . % „ . 1 94 int. , 95*/, Lombards. . » So.40 5% , « fim. 32*/, Alpines. . . „ M> .6« ' milioane) „ 91 Losarî turcești 6‘.8" 4»/„ , _ 5') Rentă perp. aus. 102.85 milioane) . 91*L « ar*, snstr. 102 26 4»', * „ (Im. *74 * aur . „ 123. . milioane) . 931/, * „ « nDS. 192.152•/, „ , (Im. 45 ' * FRANOPORT milioane) „ 92*/, Ret .li Rom. 5°/0Pi 01.»0 40/, , , (Im. 120 ‘ » 4« „ 90.10 milioane) „ 92b. BERLIN 40/, . , (Im 90 '* Napoleonul . , 19.075 milioane) „ 931/, Ruble .... „,27.»0 50/, C. P. R (Conv '* Dimonto . . . , I’ ,1 Schnidverscleib) Si nimb. Londra 20.2«5 60', Oblig, Stat (conv. , Paris „ eO.80 mrale) m 106 , Ame’erdam 168,90 împrumuturi de oraft • Viena , — 5»/, Obig. Comunei * Belgia» 80 45 Bueuresa i8sx leI JS » Itaia » 70.75 5*/# Oblig. Comunei Ren. Rom. jO/q „ 101,2 Bueuresci 1884 . TM a . 18904%,, 92. . 5«/, ObUg. Comunei » » 1*914*M 91.80 Bueurescl ‘SUS . — , , 185640/, 92.6 ‘ !,«/, Oblig. Comunei Imp. mnn.B .c. „100. 0 Bueurescl 189 „ 100% PARIS Idem Idem 1896 . 97 Banca Otoman&„598.50 împrumuturi de Societafi Las turcesti. „ — 5», Ser. ionc. ru ale lei 9 »/, Impr. Egyptian» — 1% » , urb. Bnc. „ 90*/, » Heienie . — a , . iasî 87 Drum de daraus. 720 . Acfivul Alpines. ... . *86, , B»ne& Nas Rominie! Ieil899 ReniaPran.31/,0/,106.8' Banca Agricolă • 323 ** •'% p 103.77 Banca Romînieî _ — Rea. Rom/% . _ Soc. Asig. Dacia-Rom. 410 ” 93.75 " * Naîion*a s 458 » * p» — an reaa, Patrie p 105 Rea, Italiană „ 94.80 „ rom. eon, lue. p „ 158 » Ungară* — • de Basart arii fi p. m 885 » Leea „ 65 ridis, din calea Rahoveî 216, furt comis încă în luna Septembrie. La ei acasă s’au găsit calul şi căruţa, cari au fost remise proprierului lor. Din țară La Galaţi a izbucnit cri tin incendiu în strada Negroponti- Au ars casele d-luî Al. Tănase. Focul a luat naştere de la un coş al casei ECOJJ R 1 9 Supra activitate fizică este mama iriaştinei nervoase şi a hipohondrieî. Ea tulbură funcţiunile inimei şi stomacului şi curînd produce o perturbaţie generală în organizat. Tuturor acelora cari voiesc să-şi păstreze echilibrul cerebral şi să restaureze nutriţiunea lor, medicina modernă recomandă întrebuinţarea regulată a reparatorului fizic şi intelectual prin excelenţă : vinul Bravais. ____________ 334 DEPI.A«ARI 80 Octombrie Hotfl Continental: Tanasovieî, prop., Mavra•iiu» Jeuietcu, prop., Craiova. Arion, Ploe*t\ N. Alim, profece, /* -Neamţ. St. Teodor, advocat, iasî, M. Mait. lîre' tor, Mfioicl.on, M. Stern, coiaernatit, Prank for tu. H. Steiman, director, MU ichen B««etrger, lireetur, Berlin. Koller,.dir*e.or. Roterd^m» T Verbot i rector, Hotioda .. Hotel Boulevard , G. Basarabeanu, prop . Băila. D-* a Maria Mano, o. op., BaladL Eva de Baiy Cafilaiahi, prop., Paric. Felix Silvan,, director, B.Peta. Hugo Atomii director, Brail« M. H«rdan proprietar, Vim* Tohi a a Grof, fane., Trie t. Hotel Enghlis : Voleanu, prop. laş!. Georgescu, e -tepent. O «»peni. oraucu, locotenent, Galaţi. K tel Frascati: H. Gnrdan, voiaji.r, Pforztein. Bleanu, prop., Tigveni. Meu astl, aau epr no , Si-Hotel Kxri&zi : Colonel Ghenovici, crop., lașî, il. Frangopol, cover*,, Cointani.1. V. Si inescj*i or p., cu/au. Caravias, pop., Mix 1. Pik, v.uajor, Vieaa. G. Varliads, moşier, Bâneasa. N. Saekelarians moşier, Băneasa Hotel de France. Pustafi G. comers., B.Pesta. Prlvf crescu & advocat, Ploești. Paliarm, iă,.iian, Constanța. Den suh G. coa.eraaai, Viena. Peukas •-om r«„ (’iai va. Hotel Regal: Malaxa, deputat, GaîatT. Bărbulescu, «UHJisant, T-Jiu. Ariion, pr p., Piu stî. io■I 3 u, eomersm, Brâila. * Hotel Centrul: Armeneeas D« comers^ Constanța. Abram«.viei. comers, PluestT. Banca u, coliera., Giurgiu. Brau stein, emaers., Plots î Capon, .îorners., Brasov. Calangiu Bucur, comerț Dragoaiir*»vî. Hotel Metropol .• Al. M lacom!, procuror, Grij. oue», metiic, lasi. M. Consia*31ineseu, advoeaf, Plo«iat! K^fîniesii, prof..,, Gorj Hotel Dacia . D na Maria Visoescu, menageri, R. Stiu. D-tru Popo, eo erfiMDî, K-Sărat. Nicolie AN -c'aaiu, eo-ners., T.Măgurie, Hote» Colaro: V. R.?huiind, eomersaet, Bacău« B. M. Nioia » prop., Galaţi. Hotel Union: Ion G. EHad. prep., Alexandriai Curtoviu, eumer-i., Buzău. G. Kraanori, comers., Buâu Varvirs, corner ., Buzău. Monedi, a ntreprenor, Sinaia. H. Taia n, comersant, Constanța Mandrin. Io, »tenent, Craiova. Hotel Bristol, Grîmueri?, emers, Gala*I. Gutman, comers., K. V»lcea Eugen Ghica, pn.p ..Roman. I băghitî, advocat, Roman. M Mayer, mg i.*t Roman, Zouo, a.- ndasî, Giiergfiaî. Gere Ferenci, inginer. Perrosens. H. Rubinokon, comers,, Galați. l)°na Betting, menagerâ, Boşani. Hotel Gabroveni. M. Bărbulescu, comeraant •Severu. lauen Eineescu, comersant, Ba*&u. Aleea Tănasescu, corner Giurgiu, Crime, Delicte, Accidente Pfu Capitală Eri, birja cu No. 260 a călcat o fetiţă, ca pe 6—7 ani, anume .Ioana, fiica d-lui Gheorge Mihăilescu din calea Rahovei 311! Copila a fost transportată la spitalul de copii, iar birjarul care dispăruse un moment a fost arestat Indivizii Neculai Sandu şi Gheorghe Ioniţa, domiciliaţi în calea Griviţei au fost arestaţieri de comisarul secţiei 2-3 din cauză că s’a descoperit că ei sunt autorii furtului, ccruţei şi calului brutarului Apostol Caţăr jugicalis. Noutăţile zilei Dia Capitală Un grup de studenţi universitari luînd iniţiativa de a organiza pentru ziua de 5 Noembrie un banchet, în onoarea comitetului naţional studenţesc al cărui mandat expiră zilele acestea, aduce la cunoştinţa studenţilor cari doresc să ia parte la acest banchet, că se pot înscrie la Secretariatul Ligei culturale între orele 9—12 a. m. şi 3—6 p. m, plătind taxa de 5 lei. Banchetul se va ţine în sala cea mare a otelului „Universal“ din str. Gabroveni. Un mare numar de advocaţi din Capitală au hotărît să ceară decanului baroului ca să intervie pe lîngă ministrul de justiţie pentru ca bufetul din palatul de justiţie să fie mărit. Bufetul din etajul de jos al palatului de justiţie este într’adevăr atît de mic, că deabea este loc pentru 10—12 persoane, pe cănd în acest bufet vin zilnic sute de particulari şi de advocaţi cari au treburi pe la tribunal. Din străinătate Afacerea Dreyfus. In ziarul său „Aurore“ George Clemenceau cere ca Scheurer Keatner să nu mai umble pe la miniştri, ci să publice documentele ce posedă, pentru ca opinia publică să poată judeca dacă, Dreyfus e vinovat sau ba. Dacă opinia publică nu-l va găsi vinovat, atunci revizuirea procesului e asigurată. Paul de Cassagnac este singurul francez care prin ziarul