Adevěrul, octombrie 1899 (Anul 12, nr. 3661-3689)
1899-10-14 / nr. 3674
Joi 14 Octombrie IFO9 CHESTIA ZILEI Un duel fără noroc Coru Nicu. —in contra Adeveruluî! Nu este în toate zilele Paşte!.. Şi e greu să lupţi DIN STREINATATE Primele success S’au dat deja primele bătălii singeroase, se numără cu sutele morţii şi răniţii din ambele părţi, — dar primele victorii sint tocmai de partea in care nu erau aşteptate. In adevăr, oricine a urmărit cit de puţin desfăşurarea evenimeritelor în conflictul anglo-african, a putut afirma că, judecind după puternica organizare a burilor şi după forţele insuficiente de cari dispun pentru moment englezii în Sudul Africei, burii vor repurta uşor şi repede primele victorii. Nedind răgaz trupelor engleze să primească întăririle pornite de la metropolă, buni aveaţi să proceadă repede, să atace din toate părţile. Faptele au venit insă să dezmintă aceste prevederi, cari păreau atit de naturale. Părerea era însă intemeiată pe elemente superficiale. In realitate este ştiut acum că toată artileria burilor se compune din vre-o 35 de ofiţeri, cari desigur nu se pot compara cu artileriştii englezi. Cu entuziazm nu se poate improviza o artilerie, Ramin a constatat odată mai mult că burii vor trebui să renunţe la luptele mari şi să se mărginească la tradiţionalele lor lupte mici, atacuri prin munţi, hărţuelî peste tot, obosind şi epuizînd astfel pe inimic. Consul IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) «Toate’s nou!, şi vechi sunt toate»... In faţa mea am un volum mic cu scoarţele şi clişeele demodate ; pe copertă se află imaginea imprimată cu aur a lui „Ludwig Boeme". Aurul e şters în parte, aşa că faţa autorului pare zdrenţăroasă, precum sunt şi colţurile filelor îngălbenite de povara anilor. Se vede că acest volum a trecut prin multe mîini şi că multe spirite au poposit la această oază spirituali. Cartea această este scrisă la 1830, dar mie mi se pare par'că ar fi eşiceri de la tipar—încă umedă; coprinsul ei este atţ. de proaspăt şi se potriveşte atît de minunat timpului nostru In cît cu greu îţi vine a crede că a fost scrisă acum 70 de ani. Dau aci în traducere din limba germană citeva din .impresiile, pline de un sarea,un muşcător, răvăşite In această carte. * — „Precum cîînii aleargă pe stradă dup'i roatele trăsurii lătrind la ele, astfel oamenii aleargă zbierînd şi arătîndu-şi colţii — după acei, cari cugetă liber şi cari nu sînt decît roatele timpului fugar. Insă ei nu pot ajunge, ba poate nici nu pot vedea spiritul cirmnuitor, care scade sigur şi confortabil in trăsură. D ’ * In lupta de opinii, trebuie să fim mai prudenţi atunci, daci adversarii se apropie de noi şi votează cu noi. De multe ori adevărul serveşte numai ca scară spre minciuni; îi întorci spatele îndată ce-ai parvenit. Patimile nu se lecuiesc prin raţiune, ci prin alte patimi. Tot mai există însă oameni binefăcători şi cine este atît de norocos de a deveni nenorocit, aceluia i se va da ajutor. Dar mai degrabă, bineînţeles ,ca nu! Oamenii contimporani, atît în lumea cea mică cît şi în cea mare, sînt atît de luminaţi asupra propriului şi reciprocului lor interes încît nici că mai pot a se amăgi imul pe altul. Deci dacă se mai întîmplă vre-o păcăleală şi dacă aceasta nu se datoreşte obiceiului vechiu, atunci rămîne inexplicabil de ce se mai spun minciuni şi mai sînt încă făţarnici. Singurul mod, de a înşela, care mai are succes — este de a fi încer !* Guvernele sînt pînzele corăbiei, poporul este vîntul, statul corabia şi timpul marea. O amantă este lapte, o fidanţată unt şi o femeie brînză. * Bogăţia mai curînd întăreşte inima, decît apa fiartă oul. .Toporul, ca şi un copilaş, poate numai să rplîngă sau să rîdă. Ştim bine, că simte durere, sau bucurie, însă de ce anume suferă sau ce-î provoacă veselia, aceasta e greu de aflat. Libertatea presei este pentru cîte _ un guvern ceva foarte incomod ; voind ă-î se sustrage se aruncă însă în braţele periei. Fulgerul de mii de ori a trăznit pe acei, cari la o tempestă cautau adăpost sub arbori, spre a nu, fi ,udaţi. * Pitagora jertfi zeilor o hecatombă cindi descoperi cunoscuta-i teoremă ; de atunci încoa tremură toţi boii de cîte ori un nou adevăr esc la lumină. Lumina, care se răspândeşte de la aşa Zisele comunicate oficiale, de multe ori nu este altceva decît flacăra mincinoasă de pe băltoace.* Cuminţenia e displăcută în multe cazuri, ca şi lumina în camera de dormit. '■ ' * Ei nu voiesc libertatea presei, fiindcă sînit încredinţaţi ,că vîntul se îndreptează după cocoşul arătător de pe casă. Câinele urlă cînd îl bați ; de ce oare n’ar face Și .oamenii la fel ? Dar există și oameni cari sunt mai cîîni decît cîînii — și nu urlă, chiar cînd îi calci. Yvonne. CÂRTI si REVISTE Revista ilustrată enciclopedică „Gazeta, săteanului“ E-rul 17 (328).—5 Octombrie 1899.—Anul al XVI-lea,—are următorul sumar : Boala A. S. R. principele Carol. Gazeta săteanuluî. Educaţia practică în agricul-; tură, Cineva; Cuburi ascunse toamna, Vox Apa Bucureştilor, d-l V. Babeş; Anglia şi Transvaalu), N.; Cronica agricolă, C C. Datculescu; Ce poate ştiinţa în agricultură, Un agromom; Felurimi; Căldura stelelor, Stinsele continentului antarctic Compilator; Buletin comercial. Ilustraţiuni.' M. S- regele Ronaniei cu micul principe Carol, Larve şi musculiţe de Cocyd',miile griului, Cecydomia destructoare sau Museo Hessiană; Cecydomia avenae; Cecydomia destructor; Insectă, larvă, pupă şi ouă; Taetina unei tulpini coprinse de pupe de cecydomii; Elateral griului: Gîndacul şi larva, Noetholeia smănăturilor de toamnă Sau viermii cenuşii; Larvă cînd e mai periculoasă; Larvă gata de a se transforma în nimfă; Fluturele de noapte al Noctueîei; O biserică în Kişeneu (Rusia) făcută cu spesele d-lui Ciuflea în 1892. Una planşă in culori: Lucrătorii din minele de diamant de la Kingstown (țara Kimberley). DIVERSE Congres asupra activităţei lui Napoleon. — Actualminte se organizează pentru expoziţia de la Paris din 1900 un congres de studii napoleoniene pornit din iniţiativa cunoscutului scriitor francez Francois Castanie. La congresul acesta se vor aduna erudiţii şi cercetătorii de documente din toate ţările şi ţinuturile parcurse de războinicul împărat francez pentru a studia epoca imperială, a analiza documentele noi, a înlesni cercetările in archive, a creia raporturi între istoricii lui Napoleon,—a organiza cu un cuvint ştiinţificeşte, metodiceşte, tară a se preocupa de chestiuni de politică, cunoaşterea operei colosale a împăratului. Congresul îşi va ţine şedinţele la castelul Malmaison din Paris şi la el S’au primit deja numeroase adeziuni. Un urmaş al lui Mohamad. — In Zanzibar trăeşte in prezent o persoană din cele mai interesante. Respectivul se numeşte Aga Chan şi e considerat ca urmaş direct al fiicei lui Mohamed. Ca atare e adorat ca un fel de zeu din partea sectei mohamedane aşa numită Chojas. O afluenţă considerabilă de adoratori înconjoară pe urmaşul profetului şi daruri peste daruri se grămădesc la picioarele lui. Aga Chan s’a reîntors acum de curind din Europa şi are de gind să viziteze în scurt şi pe aderenţii săi din Africa estică. Aga e încă foarte tinăr şi vorbeşte perfect englezeşte şi franţuzeşte. Din cauza popularitaţeî sale, dinsul e peste tot intimpinat cu multă prevenire din partea englezilor. Om TARA -De la coreep, noştri particulari-CIMPULUNG POLITICE. — Nu numai ca oraş, capitală de judeţ şi staţiune climaterapă, loc de vilegiatură, dar şi politiceşte. *Cimpulmngifl, comptat citadelă conservatoare, In prezent doarme. Liberalii tac ca în mormint, nu se aude o şoaptă din partea lor; doar cei cîţiva junimişti ce mai mişcă puţin, mai dau oarecare semne de viaţă, aşteptînd o schimbare de situaţie ce o cred în favorul partidului lor. O excelentă situaţie politică are şi singurul drapelist de aici,, d. J. A. Chios, către care sînt îndreptate toate privirile liberălilor localii pentru a-1 alege conducător în caz de unire a tuturor elementelor acestui partid. Are însă şi d-sa .cîţiva care-1 invidiază şi n’ar vedea cu ochi buni şefia d-sale în localitate, singura şefie de altfel care ar putea da oarecare viaţă, vigoare grupului liberal de la troi. CURTEA CU JURAŢI. — Constituită în ziua de 4 Oct., sub preşidenţia d-lui consilier de Curtea- PaleoRgu, această Curte a avut să judece, — ca neaitâ.dată pînă acum la noi, — 8 procese, dintre cari 4 pentru omor, 3 pentru tîlhărie şi unul pentru daie de foc. DERAIARE. — In ziua de 9 Oct., pe la orele 5 p. il., trenul de marfă, ce venia din Bucureşti, a deraiat în apropiere de gara Mihăeşti. Nu s’a întîmplat nici un accident fie persoane, dar s’a produs o întîrziere de citeva ore trenului de persoane -Cîmpulung-Bucureştî, de la 6 ore, pentru curăţirea liniei. Asupra cauzelor acestei deraieri s’a deschis o anchetă. EPIDEMIILE.— Epidemiile de scarlatină, şi angină ce blntiau de cît va timp în oraş se pot considera ca stinse cu desăvîrşire, graţie măsurilor luate la timp pentru a se împedica întinderea lor. Atragem iasă, serioasa atenţiune a d-lui doctor Suşiu, medicul primar al oraşului, asupra unei boale de gît, cu umflături, ce se întinde grozav printre copiii din şcoale, mai ales. Maladia,aceasta nu pare a fi atît de gravă, totuşi n’ar fi rău, socotim, să se ia oarecarî măsuri pentru stăvilirea ei. INSPECŢIE. — In zilele de 6, 7, 8 şi 9 oct., regimentul local de infanterie a fost minuţios inspectat fie către d-nii :general Arion, comandantul corpului de armată, gen. Borănescu, comandantul diviziei, colonel Goanciu, comandantul brigăzii, şi intendent Ciurlea. Toţi au rămas foarte satisfăcuţi de starea, sub toate raporturile a trupei şi a ofiţerilor, pentru care au şi felicitat călduros pe fl. Tt.-edl. Petroianu, comandantul regimentului, ŞCOLAr E. — Cu ocazia noului an şcolar s’au făcut şi la noi oare-carî mişcări în corpul didactic. Aşa, s-au mutat d-nii profesori G. Micescu la Slatina şi N. Aflam la Caracal şi au fost numiţi, în cursul secundar, d-nii V. Dumitrescu şi T. Vasilescu, iar în cursul primar d-soarele Veta Zăvoianu şi Eug. Lucescu, suplinitoare, şi d. Chelcescu, mutat de la T.Măgurele. De asemenea, în postul de sub-revizor şcolar a fost numit simpaticul învăţător din Rucăr jd. G. B. Ţuţuianu. — Abkmfc muxno ini tui nat a *jr.*a ftfBthoiBf GALAŢI TEATRALE. — Afişe mari, artistic ilustrate, lipitepe zidurile oraşului, anunţă sosirea trupei franceze, sub conducerea d-lui Darral, din care face parte talentatul artist comic, al teatrelor V:ude viile, Uy ci a nase şi Palais-Royal, d. Galpaux. După cum am anunţat, trupa va da numai 2 reprezentaţiuni şi anume în serile de 4 şi 5 Noembrie. — Sîmbătă seara, trupa d-lui Juvelier a reprezentat în sala „Teatrului Cel Mare" opereta Sultanul Selim, bogată în cîntece şi costume orientale. Artiştii s’au achitat pe deplin de rolurile lor și în deosebi s’au distins : d-ra Kerner primadona, prin vocea fermecătoare ce posedă, d-1 Juvelier, prin talentatul sau joc de scenă , iar comicul Whitman a fost eroul serei, prin rîsetele ce stîrnea în public. Duminică seară, frumoasa operetă a fost repetată cu acelaşi succes. Simbăta viitoare se va reprezenta, pentru întîia oară, Congresul din Beile, revistă de actualitate. — Joi 14 Octombrie trupa romînă a artiştilor asociaţi va reprezenta piesă Jianu căpitanele haiduci, în beneficiul artistului Teodorescu. DIVERSE. — D. N. G. Jijia, un vechiu şi corect funcţionar al poştei, a fost numit, pe ziua de 1 ct., dirigintele oficiului poştal de la Bursă. — Şi din oraşul nostru zilnic emigrează zeci de oameni de toate naţionalităţile. In fiecare zi în ambele pieţe ale oraşului, cei cari părâsesc ţara îşi vînd mobilele şi obiectele de prima necesitate, căci telaliî nu vor să le mai cumpere spre revînzare. Nici nu e nevoe de a mai adăoga că toate aceste obiecte — poate singura lor avere — se vînd pe un preţ cu totul derizoriu, ca rezultat al prea marei oferte. — In şedinţa sa de Luni, secţia II a tribunalului a declarat în stare de faliment pe vechiul comerciant de coloniale, din târgu-nou, Iancu Lefterescu. „ Actualmente numărul celor cari populează penitenciarul central din localitate trece peste cifra de 374. Pînă mai deunăzi numărul arestanţilor nu trecea de 300. Majoritatea surplusului îl formează contigentul comercianţilor faliţi. Zilele trecute un gardian se îngrijea că va ajunge vremea că în închisoare nu vor mai putea încăpea noi arestanţi. „Lasă că se vor zidi închisori mai încăpătoare", îl întrerupse unul din cei cari erau de față. — Ignis. Intrarea liberă. Biletele de intrare se găsesc la autor. — Celebrul tragedian francez Mounet- Sully, care joacă cu atîta succes la Teatrul Lyric, va da o reprezentație de adio la Teatrul Naional unde va juca în beneficiul său. Victeri, 15 (27) Oct. cor., „Le Cid", frumoasa tragedie a Im Corneille. Biletele pentru aceasta reprezentaţie se vînd de acum la agenţia teatralăle la L’Independance Roumaine. Publicul, care îşi aduce aminte de succesul şi ovaţiunile ce i s’au făcut acum cinci ani cu ocazia acestei reprezentaţiuni, se va grăbi să se ducă să-l aplaude pemru ultima oară, căci probabil nu vom mai avea fericirea de a-1 vedea In Bucureşti. PiEMENTO Mercuryl3 Octombrie 1899 — — Şedinţă la Sinod. Spectacole Teatrul Naţional. — Belache. Teatrul Lyric. — A patra reprezentaţie a d-luî Mounet Sully cu Oedype-Roi de Sophocle. Alte spectacole Sala Halică Georgescu. — In fiecare seară reprezentaţiuni date de trupa■ trapat oului artist d-1 Burienescu. Sala Bristol. — Concert de orchestră. Marele Café Boulevard. — In fiecare seară concert pe orchestră sub conducerea d-lui profesor Oscar Pursch. Marele Caren Edison (fostul teatru Hugo).—In fiecare seară mare concert de orchestră sub conducerea d lui Ed. Wilh. Strauss. Caféa Naţională — In fiecare seară concert de orchestră sub conducerea d-lui D. Weinberger, poliţieneşti şi ofiţerii delegaţi de d-l general al diviziei — fiindcă sunt militari la mijloc — continuă cu multă activitate şi se crede că se vor dovedi şi alţi complici. •m Ifttere-Arte-Sfiinte Sîmbătă ce a trecut a încetat din viaţă la Petersburg unul din cei mai cunoscuţi pictori-academiciani ruşi anume Petru Petrovici Sokolov Sokolov era in vîrstă de şaptezeci şi opt de ani şi pînă în ultimii timpi a produs opere cum nu se poate mai remarcabile. ---- Asemenea a încetat din viaţă zilele acestea şi Percy S. Pilcher, unul din cei mai reputaţi aieronauţi ai timpului acesta. Pilcher era englez şi a murit victimă încercărilor sale temerare, căzînd jos, izbit de vînt, de pa bordul unui aieroplan, invenţia sa. CARNETUL JUDICIAR Divorţ Iţa e femee intre două vîrste. Toamna vieţeî a Început sa--i pestriţeze părul. E femee săracă, de meserie precupeaţă de giini in piaţa Arazei. Iţa s’a hotărît să se despartă de bărbat şi in acest scop a dat hirtie la tribunal. La ziua infăţişăreî, prezidentul, dispus pe glume, o întreabă : De ce vrei să te desparţi ? Ori te-aî săturat de ei ? — Ba să-l daă naibi, răspunde femeia. Dă cinci ani dă cind m’am luat cu el, n’a adus o piine in casă ; tot eu muncesc ca să-l hrănesc și pe el ! — Și te plingi de asta ? ii obiectează prezidentul vesel. Asta tocmai dovedeşte că ai bărbat deştept; nu-i un prostălău, care mă care ca măgarul. Şi numai pentru atita vrei să te desparţi 7 Femeia se uită lung la prezident, apoi, după o pauză lungă, răspunde : — Cum numai pentru atîta 7 Da asta e puţin lucru 7 In loc să mă hrănească el pă mine, să-l hrănesc eu 7 Şi pe lingă astea toate să vie acasă beat cu hanii mei şisă mă bată şi Să mă ’njure? — Tea bătut şi te-a ’njurat? Apoi de ce nu spui aşa, femee 7 Te bate rău 7 — Numai pielea mea ştie, săraca, oftează soţia ; e o vinătae toată. Intr’o zi a vrut să ’mi tae nasu. — Să ’ţi tae naşu 7 Şi cu ce a vrut ,sa ’i tie? -- Cu guţitu, cu ce să ’i tae. — A vrut să ’11 tae nasu cu cuţit!! Şi ni l-ai lăsat? Femeia se uită iar lung la judecător, îl priveşte drept în ochi, apoi zbucneşte plină de indignare : — Da d-ta i-ar fi lăsat Să ţi-1 tae p’al d-tale ? Da ce să mă sluţească 7 Ş’ajung să riză şi copiii după ruine, să imî strige: «ciina fără nas» 7 President«! vede că s’a cam trecut cu gluma Și schimbă tonul. Ii vorbește blind și o asigură că o să o despartă. Apoi trimete afacerea la raport. Condeiu Teatre şi petreceri De la Teatrul Naţional, Direcţia generala a Teatrelor, — avînd în vedere criza care bîntue ţara pe toate tărâmuri e şi cu atît mai mult pe cel artistic — a fost nevoită (cu avizul societarilor, convocaţi într’adins pentru aceasta) să alcătuească astfel repertoriul acestei săptămînî: Joi, 14 Octombrie, acelaşi spectacol. Sîmbătă, 16 Octombrie (numai în cazul cînd reţeta de Joi ar fi prea slabă) Secretarul general sau O căsnicie. Dumineca, 17 Octombrie, ziua, Fata aerului. Duminecă seara, Vogă Orfeline. —Repetiţiile piesei Jucătorii de cărţi au început pe scenă, se aşteaptă mult de la doamna Alisa Georgescu, o premiată a Conservatorului, care va debuta într-unul din rolurile principale. Domnul Andronescu,secretarul Teatrului, a plecat Luni în provincie, cu însărcinarea de a trata, asupra turneului proectat pentru oraşele Ploeşti, Brăila şi Galaţi. Dacă afacerea se va arăta nesigură, din cauza lipsei generale de bani, e probabil că Direcţia Teatrului va renunţa deocamdată la această întreprindere. Domnul Ludovic Dauş a prezentat o nouă piesă: Vis pierdut, care va fi citită Zilele acestea în comitet. Peste citeva zile, vor începe repetiţiile neîntrecutei feerii originale Simzima şi Pepelea. —Duminică 17 Octombrie se dă la Ateneu o reprezentaţie extraordinară Se va va juca Viaţa la Yaffé-Ghantant, comedie originală cu cîntece de Nicolae C. Bacalbaşa-In această piesă se zugrăvește viața de Caffé-chantant. Piesa a fost scrisă acum zece ani şi a avut mare succes la Brăila, Galaţi, etc. — Joi 14 Octombrie d. Cesar Ionescu dă o reprezentație la Dacia cu concursul mai multor actori. Se va juca piesa LumpMims -Dagabonous. •— Azi. Miercuri Monnet-Sully joacă la Teatrul ITric Oedip-rege de Sophocles. —Vineri 15 Octombrie 1899 la orele 3 pm,se va citi la Ateneu piesa „’Dtrpi 20 de ani“, dramă originală in 5 acte, prima scriere a d-lui G. Marinescu. Financiare, Comerciale Economice Bursa efectelor 12 Octombrie In București valorile au cotat azi: Renta amort. 81 — 88, 5°l.1 971/* 1 id. impr. 92, 5T» 99; id. 93, 5”lo 99; id. împr. 82'1» mil. 4°lo: 82; id. id. 50 mil. 4°lo: 85 id. id. 274 mil. 4°j0: 87; id. id. 45 mil. 4”lo; 87 ; id. id. 120 mil. 4% : 87 ; id. id. 88 mil. 96, 4°U: 88*/j; id. id. 180 mil 98,i4“lo: 88V2- Scris func. rur. 5°/0: 91V4 id. 4%: 79^2; id. urb. Buc. 5V 86V4; id.id. Iași 5% 80V2- Banca Naț. 2400 ; agricolă, 290; scont, 238; soc. asig. Dac. Rom., 412; id. Naț. 425; id. Constr., 60; căi ferate și tramvaie ; fabr. băut. gaz, 101; Soc. romíne de tricotage —. Monedele s’au schimbat: Napoleonul, 20.60 Coroana germană 24.70; lira otomană,23; fl. austr. birt., 2,17; rubl. id. 2.70. Scont și avansuri : Banca naț. 8 ; B. agric. 10. Casa de dep. av. pe dep. G. Devize: Ceh: Londra —-------; Paris — ; Viena 2.16'^ Berlin —■ . — trei luni : Londra-----Paris--------Viena 2.13/4 Berlin----La străinătate valorile romine au cotat azi: La Frankfurt, rent. rom., 91-92, 5°1u— 96.75; id. 4% 80.—. La Berlin, ront. rom., 91-92, 5n/0 97.30; id. 90, 410-85 60; id., 91, 4o/0 85.60; id., 96,4%.—95.80; id. 98, 46/°—85.40 La Paris: rent. rom. 91-92, 5°/° 94-99.90; id. 4°lo 87.80; id. 4% 90 Berlin împrum. mimic. Buc. Londra, Banca Piominiei 7. Valorile străine au cotat : Lozuri turcești, la Vienta 58.30; la Paris: 116. Banca otom aid: 553. lienta ex. nplă: 61.65. Bursa cerealelor In străinătate gimnele au cotat Telegrafic La New- York 12 Octombrie 1899 Sri Astăzi Dif. Gríü dispon. 758/, 75°/s seäd. l/s . PO Mai 79“/e T9Ve . V» Porumb diap. 4OV2 403/, , i/8 Porumb Deo. 39*/8 39% , '/, Chicago 12 Octombrie 1899 Grín de Mai. 74% 74% scăd. % » ,, Dec. 70% 70 V„ „ V, Por. „ Dec. 31% 30/8 ,Viena, 12 Octombrie 1899 Gria de prima-vara 8a,6 8 70-4 urc Por. „ pr.-vară 5 39 5.450 „ Secară de pr.-vară 7.20 7.23 3 „ Ovăz „ „ 5 03 6.05 2 „ Berlin, 12 Octombrie 1899. Grin per Octombrie 1521/, Decembrie 152Ya , Octombrie 162— # » Secară 152'/, urc. 1/4 153- „ % 152V, „ ‘A Prip poştă Brăila, 12 Octombrie S’au efectuat următoarele operațiuni: Q-miu: 3000 li. VJ.kt, cu%° °,corp, str. ..cu%, 21.75 slep. 390 , 77 c » i()PZQ « «« 40,80 Vag. « 5600 „ 7811.;„ „ 36/„ c „ „ „ii*02»13 slep „ 4150 ,.WL» » 4°]o » 4, „ ,,10*05 ,, ,, 4500 ., 76‘'|o„ jj 42(>,.q ,, f) „10.40 „ Por. H0O0 75 „ 0.85 slepul. OW 3 vag. .59 kgr. cu Iei lj.50.suta de • kilog»*. Fasole: 3 vagoane cu leÎJ-iJQ vagonil. G nfSi JEt L Bucureşti 12 Octombrie Sub influenţa războiului anglo-transvaalian, cum şi o cerere! mai bune in lume pentru export, avem de înregistrat astăzî o tendinţă mai plăcuta in pieţele americane şi Europei însoţită de o uşoară urcare a preţurilor. Asupra pieţei noastre, ştirile de afară, mai cu seamă cele de urcare, nu produc nici un efect, nefiind cumpărători de cit brutarii, reprezentaţi prin două societăţi, cari dictează preţurile ; morile negasiiid convenienţă bună ,pen-tni exportul fainei, sint rezervate si nu participă decit numai în mod foarte slab la cumpărări; de alt-fel operaţiunile efectuate de brutari sint actualmente cele mai slabe; s’a vindut astăzî cîte-' va vagoane gria de 79 kgr. cu lei 83 predat moară, plata pe termen. In Brăila din cauza ultimelor sfrăderî din străinătate, griul și porumbul a suferit o nouă scădere de 15—20 bani la hectolitru • ovăzul se vinde cu lei 1020—1080, iar ovăz de furagiu cu lei 1130 vagonul. --------nwi r ex.t, sn’a- Crime-Delicte-Accidente Prinderea unei ’bande de hoţi — O mare bandă de hoţi, care pre spargeri săvîrşea de cîtva timp prădaciuni însemnate mai în fiecare noapte în oraşul Roman, a fost prinsă zilele acestea. Hoţii se numesc : Munteanu Gh. Marin, soldat; Codreanu Constantin şi Cocoş Ferrade, caporali ; Petrovici şi Sebastian, sergenţi-majorî; Ureche şi Lascarache, sergenţi din regimentul 14 infanterie loco; Gheorghe Cîrnaciu, îngrijitor la infirmeria primăriei, şi evreul Misilini Batalion, căreiumar. La dînşii s’au gasît armatura şi toate instrumentele conserveau la spargere, precum şi bijuteriile şi toate cele-lalte lucruri de valoare furate. Persoanele cărora Ii s’au spart casele şi au fost predate sunt : d-nii Göstache Wette, Aristide BomtaS, Ghr. Tetos şi Anton Sihii, mari proprietari profesor Meltz, Scarlat Ghîdionescu, posiner portional; Simulescu, medic veterinar; Saul Blaiman, comersant, şî Iăodb Harc, constructor de lucrări publice. Ancheta mixtă compusă din agenţii A apărut Moda ilustrată n-rul 41 Cu detaliurî precise asupra tutulor noutăţilor hotărite de variata modă, cu ilustraţiuni frumoase cari grupează multe distinse toalete de deliir, cu cuprins literar cît se poate de ales, dînd tot deodată gratuit şi tiparul croit în mărime naturală al unui vestmînt practic de toamnă . O pelerină „Ilitute-Nouveauté" ^loda ilustrata în toată ţara, se vinde cu 20 bani ■ numărul Ediţia de dimineaţă INFORMATÎTOÎ Mulţumim din inimă cetăţenilor independenţă cari zilnic vin să denunţe actele de tanditizm exercitate de lepădăturile angajate de sanguinarul haiduc Filipescu şi plătite din fondurile secrete ale poliţiei în potriva inofensivilor vînzătorî ai Adeveruluî. Panditismid acesta care denotă o bestialitate revoltătoare, căci e bestială fapta de a pune oameni plătiţi să snopească în bătăi pe nişte muncitori nevinovaţi, a revoltat pe toţi oamenii de bine şi silnic vedem oameni liniştiţi şi pacinici, siliţi a interveni în potriva mercenarilor d-luî Filipescu şi a ’şi expune astfel viaţa. Mulţumirile noastre călduroase inimoşilor cetăţeni cari intervin pentru apărarea victimelor. Ceva nemai auzit se petrece în Dobrogea. Iată despre ce e vorba: Ministerul de finanţe dînd ordin administraţiei financiare respective ca să procedeze cu energie la încasarea veniturilor statului, deoare-ce recolta porumbului şi a meiului s’a îmbunătăţit în urma ploilor căzute,perceptorii şi agenţii lor auxiliari s’au năpustit cu o furie turbată asupra bieţilor locuitori şi, în lipsă de bani, le-au sechestrat şi vîndut pînă şi porumbii şi meiul dat da pomană văduvelor şi infirmelor de către guvern. Halal de guvern.—n’avem ce zice! D. N. Filipescu a dat ordin Epoceî să nu desmintă nimic în ce priveşte informaţiunile privitoare la agitaţia antisemită pe care o conduce. — Să poftească d. Carp să ia puterea şi am să-i arăt ce vrea să zică o mişcare de stradă, — spuse patronul reptilei poliţieneşti amicilor săi. Locuitorii de prin mahalalele escentrice ale Capitalei au adresat primarului Bucureştilor o petiţie prin care cer să se asaneze toate smircurile şi lacurile de prin mahalalele capitalei si să se desfiinţeze cărămidăriile aflătoare in raza acesteia. Aflăm că funcţionarii de la serviciul comptabilităţeî din direcţia generală a regie; sunt siliţi să lucreze nouă ore şi jumătate pe zi—de la 8—12 şi de la 1 juni.—7 — atunci cînd regulamentul le cere numai şase, adică de la 9—12 şi de la 3—6. Această sporire de ore de lucru a fost impusă numiţilor funcţionari pentru motivul că s’ar fi rămas în urmă pil o lucrare şi fără ca măcar să li se plătească ceva pe deasupra, după cum se face la ori-ce autoritate. Noi cerem şi ar fi de dorit ca şi direcţia regiei să respecte regulamentul acesteia. Se ştie că la Cimpulung bîntue epidemia de scarlatina. De la 3 la 9 Octombrie s’au mai semnalat 3 cazuri noi, fiind şi 1,0 vechi. Din aceşti, ,bolnav! s’au însănătoşit, 4, rămitrd 9 în căutarea medicală. Printre ziarele străine cari relevează sălbăticia guvernului nostru de bandiţi de a încerca cu forţa suprimarea ziarului Adevărul, sunt şi La Justice şi Le Soir din Paris. Prefectura de Ilfov a cerut direcţiei Unitateapa să dispue pe viitor ca autopsia cadavrelor să nu se facă în loc deschis, subochii mulţime!, cum se face acum prinsate, ci cadavrele să fie transportate in spitale sau în locuri închise, unde să li se facă autopsia. Epidemiile de febră aftoasă, şi pneumo-enterita, care bîntue regiunile munţilor Dorna din judeţul Suceava, deşi dispar în.fimeie comune, ele apar insă din nou in alte comune. Citim în Timpul: Era Nouă din Iaşi se simte dezorientată fiindcă nu s’a făcut o primire impozantă d-luî Take Ionescu la întoarcerea, sa din străinătate. Cu riscul de a dezorienta complect pe cel de la Era Nouă, suntem siliţi să le spunem că nu s’a făcut primire impozantă d-lui Take Ionescu fiindcă d-sa n’a voit să i se facă. Care va să zică, d-luî Filipescu e’a făcut o primire impozantă pentru că d-sa a voit să i se facă! Bravo ! Ieri s’a judecat de către înalta Curte de casaţie, procesul fraţilor Şaraga cu trei institutori din Iaşi cari ii acuzau a fi contrafăcut o carte a lor. Au pledat din partea recurenţilor d-nii Panu, Geaur Asian şi Const. Mille, iar din partea intimaţilor d-nii Mironescu şi Comşa. Curtea, după o lungă deliberare, a admis recursul şi a trimis afacerea să se judece din nou de către Curtea de apel din Galaţi. Oficiul telegrafo-poştal din Severin, fiind situat intr’o parte laterală a oraşului. Va fi strămutat in centra, in casele d-lui I. Hergot, din piaţa Tudor Vladimirescu. Această strămutare se face rin urma repetatelor cereri ale comercianților locali, cari erau mult stingheriţi din gattrii departăîei Oficiuluitelegrafo-pos-,talzic central . Un inspector telegrafo-poştal, mer*-' gind la Severin, s’a convins că cererea comercianţilor era justificată, — gi de aci hotărirea de a se strămuta oficiul numit, după cum spuserăm. După întoarcerea d-luî Disescu, ministru al justiţiei, se va face următoarea nouă mişcare în magistratură. D. George Demetrescu, actual procuror la tribunalul Teleorman, va fi numit judecător sindic la tribunalul Prahova, in locul d-luî Oteteleşanu, demisionat. D. Vasile Bălăşescu, actual substitut la tribunalul Dîmboviţa, procuror la tribunalul Teleorman. D. Mircea Poenaru Borden, actual ajutor la judecătoria ocolului I Bucureşti, substitut la tribunalul Dimiotiţă. D. Const. D. Gherghe, ajutor la ocolul I Bucureşti. D. I. D. Balotescu, actual ajutor de grefă, grefier. D. Toma Dimitrescu, copist la tribunalul Vilcea, ajutor de grefă la acelaşi tribunal. O telegramă particulară din Viena anunţa că miniştrii bulgari JSadovicî şi Tencv arî răuşit să contracteze cu Länderbank un împrumut care va pune capăt marei crize financiare care bimuie Bulgaria. In informaţia noastră privitoare la poliţele emise de un ofiţer pentru suma de 80.000 lei am spus că d-niî Gohen şi Maldărescu ar fi voit să seompteze acele poliţe la d. I. Ciru din calea Victoriei, pentru 9.500 lei. D. Măldărescu ne face cunoscut că d-sa n’a vroit sa seompteze poliţele, ci a denunţat parchetului afacerea de care e vorba. Primarul comunei Sinaia a plecat în mai multe oraşe spre a oferi 50 la sută cîştig vînzătorilor de bilete ale loteriei comunei Sinaia numai să silească a le desface în cît mai mare număr pentru ca la 30 Decembrie să se poată în sfîrşit trage loteria. De eliberăria cooperativă din piaţa teatrului a pus în consumaţiune în afară de berea specială de Pilsen, tot felul de aperitive mîncări reci, vinuri pelin de Odobeşti, cafele, licheruri, şampanii şi tizane. Berăria cooperativă tinde să devină localul de consumaţiune cel mai de trimte din Bucureşti, mai ales după sfîrşitul spectacolelor. Starea prinţului Carol Ieri s’a distribuit următorul buletin medical asupra principelui Carol: Castelul Peteş, 12 Octombrie 1899 ore e 11 dimineaţă Temperatura de eri a oscilat între 37,8 şi 40,3. Astăzi dimineaţă temperatura 38,1; pulsul 110; respiraţia 22. Starea generală a a. s. r. principelui Carol continuă a fi destul de satisfăcătoare. D-l Romalo pe cimgsul do Isiptsi Şi ori Capitala a dat spectacolul luptelor de stradă intre bandele lui Nicu Filipescu şi vinzatorii noştri. In toate stradele oameni plătiţi de proprietarul faLitei Epoca, au fost postaţi în grupe, sărind asupra vînzătorilor Adevărului, batindu-i piuă la singe şi rupindu-Ie foile. Operaţiunea a început in calea Victoriei, pe piaţa Sărindarului. Acolo lupta a fost condusă de agentul lui Nicu Filipescu, Ghiţă Paraschivescu, fost comisar. Acesta in capul bandei sărea asupra fiecăruia din vinzătorii noştri şi ii rupea foile, cu ajutorul gardistului cu No 129, postat in colţul Bulevardului cu calea Victoriei. In acest centru frecventat, însă, lumea a sărit să ne apere vinzătorii şi o adevărată luptă cu pumnul şi cu bastoanele s’a întimplat intre bătăuşi şi public. Printre cetăţenii cari ne-au luat apărarea trebue să semnalăm pe alegătorul de colegiul 1 d. Virgiliu Iliescu, care a pus la respect pe bandiţii capului de bandă Filipescu. Disperaţi de a putea opera in acest centru atit de populat, bandele veiga şi fiuî lui Lahovary s’au retras in jstrada Lipscani şi, ascunşi in stradela Sf. Nicolae, la fiecare trecere a cite unui vînzător cu Adevărul, săreai! şi bateau pe apela care avea îndrăzneala să vindă un ziar care veştejeşte faptele sălbatice ale patronului. Prin acest chip Argasimulnăscut crede să-şi acopere infamiile sale ! In strada LipsCăni au fost bătuţi viizatorii Ştefan Munteanu şi elevul atelieruluinostru tipografic, Mihaiu Ion. PretVrtificient unde poliţia n’a putut să nu intervină de iurmii, oamenii din redacţia d-luiFilipescu, au aiergut la diferitele secţiuni şi au obţinut liberaliza imediată a bătăuşilor. Aceasta dovedeşte că poliţia nu ascultă decit de Niculae Filipescu şi că ordinele nu vin de nit de la redacţia foaei cu proteste. In privinţa incercarei de asasinat de eri, parchetul intervenind s’a pus mina pe mai mulţi bandţi şi complici. Aceştia au aratat ,ca autor al crimei contra vânzătorului nostru Vrancea pe individul Torniţa, omul lui Filipescu, şi acela care in prunele zile ale grevei poliţieneşti, conducea bandele cari porneau de la «Epoca», contra trăsurilor cari vindeau Adevărul. Acest Tomiţa, tip de criminal ca şi stăpînul său, a fost arestat şi este incă deţinut, afară dacă patronul lui nu-l va face scăpat. Lupta cu bandiţii şi cu gardiştii s’a intimplat şi prin puncte mai îndepărtate şi în toate publicul s’a purtat admirabil. Cetăţenii au dat nenumărate lecţiunî bandiţilor şi din mai multe părţi ne vin ştiri că grupe de cititori au luat hotărirea să nu mai cumpere absolut nimic de la librăriile şi tutungeriile cari nu ţin Adevărul. Cit despre vînzătorî şi chioşcari, nu li se cumpără nici o gazetă, dacă nu au Adevărul. Puşi sub protecţia publicului Capitalei, noi suntem siguri de reuşita noastră. De altmintrelea de acum înainte ne este absolut indiferent dacă este sau nu grevă, căci ne-am organizat vânzarea aşa că putem să aşteptăm pînă cind Se vor isprăvi fondurile d-luî Filipescu. Luptător. Ştiri universitare La 16 Octombrie d. I. Crăciunescu va continua examenul Înscris la psihologie. * D-nii studenţi G. Orăşeanu şi d. St. Sachelarie, din anul III al facultăţei de medicină, vor trece astăzi examenul la spitalul Brîncovenesc cud. dr. Duca, suplinitorul d-lui dr. Kalenderu. D-nii studenţi ai facultăţii de medicină din anii III, IV şi VI o pot înscrie pînă la 22 octombrie, pentru stagiu la spital. A Jeverys Pentru înlesnirea publicului cititor, administraţia Adeverului a deschis, cu începere de astăzi, abonamente cu luna sau săptămîna, pe preţul de 3 lei luna şi 70 bani săptămâna. * Toţi muncitorii fără lucru, cari voesc să câştige 4 d 6 lei pe zi, se pot adresa la administraţia noastră care le va da spre vânzare ABMVEIBUL. §ți o ia ss © i® ^ n l S jr Marele artist, care jrcrca’ actualmente tn Capitală la Teatral Lyric, e redat aci în creaţinea lui supremă „Oedme-Itsi*, rol in care n'are rival şi pe care-l va juca astăseară și la noi. Tram.sacţiunile dalul I¥. Fleva Atitudinea generalului Manu.— Propunerea d-lui Fleva— Hotărirea consiliului de miniştri. — Ia faţa Camerei, Generalul Manu, ministru de finanţe, se opune sistematic in consiliul de miniştri mai la toate propunerile pe cari le face d. Fleva, ministru al domeniilor, in chestia finului. Deşi oficioasele asigură mereu că un guvern domneşte cea mai deplină înţelegere şi armonie, faptele însă desmint şi voi desminţi aceste interesate asigurări. D. general Manu a fost de la început inpotriva cumpărărei finului şi putem afirma că articolele d-luî Ciurcu, publicate in Timpul au avut deplină aprobare a ministrului de finanţe. Tribunal văzind persistenţa generalului de a nu-l aproba nici o plată a finului care ar întrece suma de 2 milioane, adică creditul votat de Cameră, văzind opoziţia sistematică pe care i-o face ministrul de finanţe in consiliul de miniştri, s’a hotărât să caute o soluţiune in această afacere care să împace atît pe generalul Manu cit şi pe acei cari şî-a fi făcut un piedestal de acuzare inpotriva tribunului. Iată cum a procedat d. Fleva pentru a închide ori-ce discuţiune in afacerea finului. D-sa a chiemat în ţară pe toţi furnisorii de fin şi le-a propus încheierea unor transacţuri î in următoarele condiţiuni: pentru fiecare vagon de fin ce mai trebuie să furnizeze ei să primească o despăgubire oarecare de vagon, in total aproape 400,000 lei despăgubiri. La suma aceasta adaogindu-se 1.600,000 lei plăţi deja efectuate, avem un total de 2 milioane, adică tocmai creditul votat de Cameră. Admiţindu-se această soluţiune d. Fleva s’ar fi prezentat înaintea’ Camerei fără aici o teamă, justificând despăgubirea cu faptul ,că nu se putea prevedea că recolta va da farngele necesare. Acest plan ministrul domeniilor l’a supus aprobarei guvernului. Consiliul de miniştri propunerea tribunului a discutat mult D. general Manu insă a facut o opoziţie straşnică şi consiliul a respins transacţiunile propuse de d. Fleva. Cind chestiunea cumpărărei fegulii va veni în dezbaterile Camerei, d. Fleva e hotărit să spună: tot ce s’a petrecut, şi atunci vor isbuigii pe faţă neînţelegerile din #W?$EMpjb in ceea ce priveşte situaţia d-luî ’gi'âwti. Mami, avem promisiunea d-luivNi.Filipescu, care a zis că-l va regula la Cameră. Mai avem deci puţin de asteptat,— daca guvernul acesta se va mai prezenta iCamerei. Rep. I de la primăria Capitaleî — Şedinţa de aseară a cons. comunal — Deschiderea şedinţe! Şedinţa se deschide la orele 9 seara sub preşedenţia d-lui Barbu De fluvfrancea. Sint prezenţi 21 dnn consilieri. D. Filipescu lipseşte. Asistă d. lonaş ■arîistttnnn. Sofin, formalit,ifi Grădişteanu. Se fac formalităţile obicinuite. D. Mano spune că pentru şedinţa de azi a fost fixată dezvoltarea interpelărei pe care a anunţat-o. D. Delavrancea răspunde că d. Mano poate vorbi şi azi, dar după sfirşirea ordine! de zi. D. Mano se teme ca, la sfirşirea ordine! de zi, d-nii consilieri să nu plece fără ca d-sa să’şî fi dezvoltat interpelarea, D. Mincu. Vorbind aşa d. Mano spune consiliului că se dezinteresează de afacerile comunei. Se aprobă ca d. Mano sâ’şî dezvolte interpelarea inainte de ordinea zilei. Interpelarea d-luî Mano D. Mano citește interpelarea sa in chestia terenului cumpărat de comună de la d. căpitan Vasilescu. D. Delavrancea observă că interpelatorul a schimbat textul interpelărei. D. Mano. Ceea ce spun acum e un istoric: mai în urmă Viu ,ia textul interpelăreî. .Continuă făcând istoricul afacerei. D. Delavrancea. Rog pe d. Mano să-și mărginească interpelarea. D-sa face uz de alitea documente în cit e imposibil ca să se poată reţine ceva de consiliu. Mă ertaţi, d-ior consilieri, dar eu cred că n’a fi priceput nimic din cele spuse pin’acum de d. Mano. Dacă d-sa ar pleda tot așa și la judecată, atunci iperde procesat la sigur (râsete). Dar ,continuați, d-le Mano. D. Mano. Eu cred că aducind documente pot face mai multă lumină în această afacere ■Continuă cu citirea documentelor cari constîtuesc interpelarea. D. Mano crede că d. primar a fost surprins atunci cind, printr’o adresa : X V i i