Adevěrul, octombrie 1899 (Anul 12, nr. 3661-3689)

1899-10-14 / nr. 3674

Joi 14 Octombrie­ IFO9 C­HESTIA ZI­LEI Un duel fără noroc Coru Nicu. —­in contra Adeveruluî! Nu este în toate zilele Paşte!.. Şi e greu să lupţi DIN STREINA­TA­TE Primele success S’au­ dat deja primele bătălii singe­­roase, se numără cu sutele morţii şi răniţii din ambele părţi, — dar primele victorii sint tocmai de partea in care nu erau aşteptate. In adevăr, ori­cine a urmărit cit de puţin desfăşurarea e­­venimeritelor în conflictul anglo-afri­­can, a putut afirma că, judecind după puternica organizare a burilor şi după forţele insuficiente de cari dispun pen­tru moment englezii în Sudul Africei, burii vor repurta uşor şi repede pri­mele victorii. Nedind răgaz trupelor engleze să primească întăririle pornite de la metropolă, buni aveaţi să procea­­dă repede, să atace din toate părţile. Faptele au venit insă să dezmintă a­­ceste prevederi, cari păreau atit de naturale. Părerea era însă intemeiată pe elemente superficiale. In realitate este ştiut acum că toată artileria bu­rilor se compune din vre-o 35 de ofi­ţeri, cari de­sigur nu se pot compara cu artileriştii englezi. Cu entuziazm nu se poate improviza o artilerie, Ram­in a constatat odată mai mult că burii vor trebui să renunţe la luptele mari şi să se mărginească la tradiţionalele lor lupte mici, atacuri prin munţi, hărţuelî peste tot, obosind şi epu­izînd ast­fel pe inimic. Consul IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) «Toate’s nou!, şi vechi sunt toate»... In faţa mea am un volum mic cu scoar­ţele şi clişeele demodate ; pe copertă se află imaginea imprimată cu aur a lui „Lud­wig Boeme". Aurul e şters în parte, aşa că faţa autorului pare zdrenţăroasă, pre­cum sunt şi colţurile filelor îngălbenite de povara anilor. Se vede că acest volum a trecut prin multe mîini şi că multe spirite au poposit la această oază spirituali. Cartea această este scrisă la 1830, dar mie mi se pare par'că ar fi eşic­eri de la tipar—încă umedă; coprinsul ei este atţ. de proaspăt şi se potriveşte atît de mi­nunat timpului nostru In cît cu greu îţi vine a crede că a fost scrisă acum 70 de ani. Dau aci în traducere din limba germană cite­va din .impresiile, pline de un sar­ea­,un muşcător, răvăşite In această carte. * — „Precum cîînii aleargă pe stradă du­­p'i roatele trăsurii lătrind la ele, ast­fel oamenii aleargă zbierînd şi arătîndu-şi colţii — după acei, cari cugetă liber şi cari nu sînt de­cît roatele timpului fugar. Insă ei nu pot ajunge, ba poate nici nu pot vedea spiritul cirmnuitor, care scade sigur şi confortabil in trăsură. D ’ * In lupta de opinii, trebuie să fim mai prudenţi atunci, d­aci adversarii se apro­pie de noi şi votează cu noi. De multe ori adevărul serveşte numai ca scară spre minciuni; îi întorci spatele îndată ce-ai parvenit. Patimile nu se lecuiesc prin raţiune, ci prin alte patimi. Tot mai există însă oameni bine­făcători şi cine este atît de norocos de a deveni nenorocit, aceluia i se va da ajutor. Dar mai de­grabă, bine­înţeles ,ca nu! Oamenii contimporani, atît în lumea cea mică cît şi în cea mare, sînt atît de lumi­naţi asupra propriului şi reciprocului lor inte­res în­cît nici că mai pot a se amăgi imul pe altul. Deci dacă se mai întîmplă vre-o păcăleală şi dacă aceasta nu se datoreşte obiceiului vechiu, atunci rămîne inexplica­bil de ce se mai spun minciuni şi mai sînt încă făţarnici. Singurul mod, de a în­şela, care mai are succes — este de a fi î­ncer !* Guvernele sînt pînzele corăbiei, poporul este vîntul, statul corabia şi timpul marea. O amantă este lap­te, o fidanţată unt şi o femeie brînză. * Bogăţia mai curînd întăreşte inima, de­cît apa fiartă oul. .T­oporul, ca şi un copilaş, poate numai să rplîngă sau să rîdă. Ştim bine, că simte durere, sau bucurie, însă de ce anume su­feră sau ce-î provoacă veselia, aceasta e greu­ de aflat. Libertatea presei este pentru cîte _ un guvern ceva foarte incomod ; voind ă-î se sustrage se aruncă însă în braţele periei. Fulgerul de mii de ori a trăznit pe acei, cari la o tempestă cautau adăpost sub arbori, spre a nu, fi ,udaţi. * Pitagora jertfi zeilor o hecatombă cindi descoperi cunoscuta-i teoremă ; de atunci încoa tremură toţi boii de cîte ori un nou­ adevăr esc la lumină. Lumina, care se răspândeşte de la aşa Zisele comunicate oficiale, de multe ori nu este alt­ceva de­cît flacăra mincinoasă de pe băltoace.* Cuminţenia e displăcută în multe cazuri, ca şi lumina în camera de dormit. '■ ' * Ei nu voiesc libertatea presei, fiind­că sînit încredinţaţi ,că vîntul se îndreptează după cocoşul arătător de pe casă. Câinele urlă cînd îl bați ; de ce oare n’ar face Și .oamenii la fel ? Dar există și oameni cari sunt mai cîîni de­cît cîînii — și nu urlă, chiar cînd îi calci. Yvonne. CÂRTI si REVISTE Revista ilustrată enciclopedică „Gazeta, săteanului“ E-rul 17 (328).—5 Octombrie 1899.—Anul al XVI-lea,—are următorul sumar : Boala A. S. R. principele Carol. Gazeta săteanuluî. Educaţia practică în agricul-; tură, Cineva; Cuburi ascunse toamna, Vox Apa Bucureştilor, d-l V. Babeş; Anglia şi Transvaalu), N.; Cronica agricolă, C C. Datculescu; Ce poate ştiinţa în agricul­tură, Un agromom; Felurimi; Căldura ste­lelor, Stinsele continentului antarctic Com­pilator; Buletin comercial. Ilustraţiuni.' M. S- regele R­onaniei cu micul principe Ca­rol, Larve şi musculi­ţe de Cocyd',miile griului, Cecydomia destructoare sau Mu­seo Hessiană; Cecydomia avenae; Cecydo­mia destructor; Insectă, larvă, pupă şi ouă; Taetina unei tulpini coprinse de pupe de cecydomii; Elateral griului: Gîndacul şi larva, Noetholeia s­mănăturilor de toamnă Sau viermii cenuşii; Larvă cînd e mai pe­riculoasă; Larvă gata de a se transforma în nimfă; Fluturele de noapte al Noctue­­îei; O biserică în Kişeneu (Rusia) făcută cu spesele d-lui Ciuflea în 1892. Una planşă in culori: Lucrătorii din mi­nele de diamant de la Kingstown (țara Kimberley). D­IVERSE Congres asupra activităţei lui Napoleon. — Actualminte se organi­zează pentru expoziţia de la Paris din 1900 un congres de studii napoleoniene pornit din iniţiativa cunoscutului scrii­tor francez Francois Castanie. La con­gresul acesta se vor aduna erudiţii şi cercetătorii de documente din toate ţă­rile şi ţinuturile parcurse de războini­cul împărat francez pentru a studia e­­poca imperială, a analiza documentele noi, a înlesni cercetările in archive, a creia ra­porturi între istoricii lui Napoleon,—a or­ganiza cu un cuvint ştiinţificeşte, meto­­diceşte, tară a se preocupa de chesti­uni de politică, cunoaşterea operei co­losale a împăratului. Congresul îşi va ţine şedinţele la castelul Malmaison din Paris şi la el S’au primit deja nu­meroase adeziuni. Un urmaş al lui Mohamad. — In Zanzibar trăeşte in prezent o persoană din cele mai interesante. Respectivul se numeşte Aga Chan şi e considerat ca urmaş direct al fiicei lui Mohamed. Ca atare e adorat ca un fel de zeu­ din partea sectei mohamedane aşa numită Chojas. O afluenţă considerabilă de a­­d­ora­tori înconjoară pe urmaşul profe­tului şi daruri peste daruri se grămă­desc la picioarele lui. Aga Chan s’a re­întors acum de curind din Europa şi are de gind să viziteze în scurt şi pe aderenţii săi din Africa estică. Aga e încă foarte tinăr şi vorbeşte perfect en­glezeşte şi franţuzeşte. Din cauza popu­­laritaţeî sale, dinsul e peste tot intim­­pinat cu multă prevenire din partea englezilor. Om TARA -De la coreep, noştri particulari-CIMPU­LUNG POLITICE. — Nu numai ca oraş, capi­tală de judeţ şi staţiune climaterapă, loc de vilegiatură, dar şi politiceşte. *Cimpu­­lmngifl, comptat citadelă conservatoare, In prezent doarme. Liberalii tac ca în mor­­min­t, nu se aude o şoaptă din partea lor; doar cei cîţi­va junimişti ce mai mişcă puţin, mai dau oare­care semne de viaţă­, aşteptînd o schimbare de situaţie ce o cred în favorul partidului lor. O excelentă situ­aţie­ politică are şi singurul drapelist de aici,, d. J. A. Chios, către care sînt îndrep­tate toate privirile liberălilor localii pentru a-1 alege conducător în caz de unire a tu­turor elementelor acestui partid. Are însă şi d-sa .cîţi­va care-1 invidiază şi n’ar vedea cu ochi buni şefia d-sale în localitate, singura şefie de altfel care ar putea da oare­care viaţă, vigoare grupului liberal de la troi. CURTEA CU JURAŢI. — Constituită în ziua de 4 Oct., sub preşidenţia d-lui consilier de Curte­a- PaleoRgu, această Curte a avut să judece, — ca ne­aitâ.dată pînă acum la noi, — 8 procese, dintre cari 4 pentru omor, 3 pentru tîlhărie şi unul pentru daie de foc. DERAIARE. — In ziua de 9 Oct., pe la orele 5 p. il., trenul de marfă, ce ve­nia din Bucureşti, a deraiat în apropiere de gara Mihăeşti. Nu­ s’a întîmplat nici un accident fie persoane, dar s’a produs o întîrziere de cite­va ore trenului de per­soane -Cîmpulung-Bucureştî, de la 6 ore, pentru curăţirea liniei. Asupra cauzelor acestei deraieri s’a deschis o anchetă. EPIDEMIILE.— Epidemiile de scarlatină, şi angină ce blnt­iau de cît va timp în oraş se pot considera ca stinse cu desă­­vîrşire, graţie măsurilor luate la timp pen­tru a se împedica întinderea lor. Atragem iasă, serioasa atenţiune a d-lui doctor Su­­şiu, medicul primar al oraşului, asupra unei boale de gît, cu umflături, ce se în­tinde grozav printre copiii din şcoale, mai ales. Maladia,aceasta nu pare a fi atît de gravă, totuşi n’ar fi rău­, socotim, să se ia oare­carî măsuri pentru stăvilirea ei. INSPECŢIE. — In zilele de 6, 7, 8 şi 9 oct., regimentul local de infanterie a fost minuţios inspectat fie către d-nii :ge­neral Arion, comandantul corpului de ar­mată, gen. Borănescu, comandantul divizi­ei, colonel Goanciu, comandantul brigăzii, şi intendent Ciurlea. Toţi au rămas foarte satisfăcuţi de starea, sub toate raporturile a trupei şi a ofiţerilor, pentru care au şi felicitat călduros pe fl. Tt.-edl. Petroianu, comandantul regimentului, ŞCOLAr E. — Cu ocazia noului an şco­lar s’au făcut şi la noi oare-carî mişcări în corpul didactic. Aşa, s-au mutat d-nii profesori G. Micescu la Slatina şi N. A­­flam­ la Caracal şi au fost numiţi, în cursul secundar, d-nii V. Dumitrescu şi T. Vasi­­lescu, iar în cursul primar d-soarele Vet­a Ză­v­oianu şi Eug. Lucescu, suplinitoare, şi d. Chelcescu, mutat de la T.­Măgurele. De asemenea, în postul de sub-revizor şcolar a fost numit simpaticul învăţător din Rucăr jd. G. B. Ţuţuianu. — Ab­­kmfc muxno ini tui nat a *jr.*a ftfBthoiBf GALAŢI TEATRALE. — Afişe mari, artistic ilu­strate, lipite­­pe zidurile oraşului, anunţă sosirea trupei franceze, su­b conducerea d-lui Darral, din care face parte talentatul artist comic, al teatrelor V:­ude viile, Uy ci­ a nase şi Palais-Royal, d. Gal­paux. După­ cum am anunţat, trupa va da numai 2 reprezentaţiuni şi anume în serile de 4 şi 5 Noembrie. — Sîmbătă seara, trupa d-lui Juvelier a reprezentat în sala „Teatrului Cel Mare" opereta Sultanul Selim, bogată în cîntece şi costume orientale. Artiştii s’au achitat pe deplin de rolu­rile lor și în deosebi s’au distins : d-ra Kerner prima­dona, prin vocea fermecă­toare ce posedă, d-1 Juvelier, prin talentatul sau joc de scenă , iar comicul Whitman a fost eroul serei, prin rîsetele ce stîrnea în public. Duminică seară, frumoasa operetă a fost repetată cu acelaşi succes. Simbăta viitoare se va reprezenta, pentru întîia oară, Congresul d­in Beile, revistă de ac­tualitate. — Joi 14 Octombrie trupa romînă a artiştilor asociaţi va reprezenta piesă Jianu căpitan­ele haiduci, în beneficiul ar­tistului Teodorescu. DIVERSE. — D. N. G. Jijia, un vechiu şi corect funcţionar al poştei, a fost nu­mit, pe ziua de 1 ct., dirigintele oficiului poştal de la Bursă. — Şi din oraşul nostru zilnic emigrează zeci de oameni de toate n­aţionalită­ţile. In fie­care zi în ambele pieţe ale oraşului, cei cari părâsesc ţara îşi vînd mobilele şi obiectele de prima necesitate, căci te­­laliî nu vor să le mai cumpere spre re­­vînzare. Nici nu e nevoe de a mai adăoga că toate aceste obiecte — poate singura lor avere — se vînd pe un preţ cu totul derizoriu, ca rezultat al prea marei oferte. — In şedinţa sa de Luni, secţia II a tribunalului a declarat în stare de fali­ment pe vechiul comerciant de coloniale, din târgu-nou, Iancu Lefterescu. „ Actualmente numărul celor cari po­pulează penitenciarul central din locali­tate trece peste cifra de 374. Pînă mai deunăzi numărul arestanţilor nu trecea de 300. Majoritatea surplusului îl formează contigentul comercianţilor faliţi. Zilele tre­cute un gardian se îngrijea că va ajunge vremea că î­n închisoare nu vor mai pu­tea încăpea noi arestanţi. „Lasă că se vor zidi închisori mai încăpătoare", îl între­rupse unul din cei cari erau de față. — Ignis. Intrarea liberă. Biletele de intrare se gă­sesc la autor. — Celebrul tragedian francez Mounet- Sully, care joacă cu atîta succes la Teatrul Lyric, va da o reprezentație de adio la Tea­trul N­aional unde va juca în beneficiul său. Victeri, 15 (27) Oct. cor., „Le Cid", frumoasa tragedie a Im Corneille. Biletele pentru aceasta reprezentaţie se vînd de acum la agenţia teatrală­­le la L’Indep­endance Roumaine. Publicul, care îşi aduce aminte de suc­cesul şi ovaţiunile ce i s’au făcut acum cinci ani cu ocazia acestei reprezentaţiuni, se va grăbi să se ducă să-l aplaude pemru ultima oară, căci probabil nu vom mai a­­vea fericirea de a-1 vedea In Bucureşti. PiEMENTO Mercuryl3 Octombrie 1899 — — Şedinţă la Sinod. Spectacole Teatrul Naţional. — Belache. Teatrul Lyric. — A patra re­prezentaţie a d-luî Mounet Sully cu Oedype-Roi de Sophocle. Alte spectacole Sala Halică Georgescu. — In fie­care seară reprezent­aţiuni date de trupa­­■ trapat oului artist d-1 Burienescu. Sala Bristol. — Concert de orchestră. Marele Café Boulevard. — In fie­care seară concert pe orchestră sub con­ducerea d-lui profesor Oscar Pursch. Marele Caren­ Edison (fostul teatru Hugo).—In fie­care seară mare concert de orchestră sub conducerea d lui Ed. Wilh. Strauss. Caféa Naţională — In fie­care seară concert de orchestră sub conducerea d-lui D. Weinberger, poliţieneşti şi ofiţerii delegaţi de d-l general al diviziei — fiind­că sunt mi­litari la mijloc — continuă cu multă activitate şi se crede că se vor dovedi şi alţi complici. •m Ifttere-Arte-Sfiinte Sîmbătă ce a trecut a încetat din viaţă la Petersburg unul din cei mai cunoscuţi pictori-academiciani ruşi anume Petru Pe­trovi­ci Sokolov Sokolov era in vîrstă de şapte­zeci şi opt de ani şi pînă în ultimii timpi a pro­dus opere cum nu se poate mai remarca­bile. ---- Asemenea a încetat din viaţă zi­lele acestea şi Percy S. Pilcher, unul din cei mai reputaţi aieronauţi ai timpului a­­cesta. Pilcher era englez şi a murit victimă în­cercărilor sale temerare, căzînd jos, izbit de vînt, de pa bordul unui aieroplan, in­venţia sa. CARNETUL JUDICIAR Divorţ Iţa e femee intre două vîrste. Toam­­na vieţeî a Început sa--i pestriţeze pă­rul. E femee săracă, de meserie precu­peaţă de giini in piaţa A­razei. Iţa s’a hotărît să se despartă de băr­bat şi in acest scop a dat hirtie la tri­bunal. La ziua infăţişăreî, prezidentul, dispus pe glume, o întreabă : De ce vrei să te desparţi ? Ori te-aî săturat de ei ? — Ba să-l daă naibi, răspunde fe­meia. Dă cinci ani dă cind m’am luat cu el, n’a adus o piine in casă ; tot eu muncesc ca să-l hrănesc și pe el ! — Și te plingi de asta ? ii obiectează prezidentul vesel. Asta tocmai dovede­şte că ai bărbat deştept; nu-i un pro­­stălău, care mă care ca măgarul. Şi nu­mai pentru atita vrei să te desparţi 7 Femeia se uită lung la prezident, a­­poi, după o pauză lungă, răspunde : — Cum numai pentru atîta 7 Da asta e puţin lucru 7 In loc să mă hrănească el pă mine, să-l hrănesc eu 7 Şi pe lin­gă astea toate să vie acasă beat cu ha­nii mei şi­­să mă bată şi Să mă ’njure? —­ Tea bătut şi te-a ’njurat? Apoi de ce nu spui aşa, femee 7 Te bate rău 7 — Numai pielea mea ştie, săraca, oftează soţia ; e o vinătae toată. Intr’o zi a vrut să ’mi tae nasu. — Să ’ţi tae naşu­ 7 Şi cu ce a vrut ,sa ’i tie­? -- Cu guţitu­, cu ce să ’i tae. — A vrut să ’11 tae nasu cu cuţit!­! Şi n­i l-ai lăsat? Femeia se uită iar lung la judecă­tor, îl priveşte drept în ochi, apoi zbucneşte plină de indignare : — Da d-ta i-ar fi lăsat Să ţi-1 tae p’al d-tale ? Da ce să mă sluţească 7 Ş’ajung să riză şi copiii după ruine, să imî strige: «ciina fără nas» 7 President«! vede că s’a cam trecut cu gluma Și schimbă tonul. Ii vorbește blind și o asigură că o să o despartă. Apoi trimete afacerea la raport. Condeiu Teatre şi petreceri De la Teatrul Naţional, Direcţia generala a Teatrelor, — avînd în vedere criza care bîntue ţara pe toate tărâmuri e şi cu atît mai mult pe cel ar­tistic — a fost nevoită (cu avizul societa­rilor, convocaţi într’adins pentru aceasta) să alcătuească astfel repertoriul acestei săptămînî: Joi, 14 Octombrie, acelaşi spectacol. Sîmbătă, 16 Octombrie (numai în cazul cînd reţeta de Joi ar fi prea slabă) Secre­tarul general sau O căsnicie. Dumineca, 17 Octombrie, ziua, Fata ae­rului. Duminecă seara, Vogă Orfeline. —Repetiţiile piesei Jucătorii de cărţi au început pe scenă, se aşteaptă mult de la doamna Alisa Georgescu, o premiată a Conservatorului, care va debuta într-unul din rolurile principale. Domnul Andronescu,­­secretarul Teatru­lui, a plecat Luni în provincie, cu însăr­cinarea de a trata, asupra turneului proec­­tat pentru oraşele Ploeşti, Brăila şi Ga­laţi. Dacă afacerea se va arăta nesigură, din cauza lipsei generale de bani, e pro­babil că Direcţia Teatrului va renunţa de­o­cam­dată la această întreprindere. Domnul Ludovic Dauş a prezentat o nouă piesă: Vis pierdut, care va fi citită Zilele acestea în comitet. Peste cite­va zile, vor începe repetiţiile neîntrecutei feerii originale Simzima şi Pepelea. —Duminică 17 Octombrie se dă la A­­teneu o reprezentaţie extraordinară Se va va juca Viaţa la Yaffé-Ghantant, comedie originală cu cîntece de Nicolae C. Bacal­­başa-In această piesă se zugrăvește viața de Caff­é-chantant. Piesa a fost scrisă acum zece ani şi a avut mare succes la Brăila, Galaţi, etc. — Joi 14 Octombrie d. Cesar Ionescu dă o reprezentație la Dacia cu concursul mai multor actori. Se va juca piesa Lum­pMims -Dagabonous. •— Azi. Miercuri Monnet-Sully joacă la Teatrul ITric Oedip-rege de Sophocles. —Vineri 15 Octombrie 1899 la orele 3 p­m,se va citi la Ateneu piesa „’Dtrpi 20­ de ani“, dramă originală in 5 acte, prima scriere a d-lui G. Marinescu. Financiare, Comerciale Economice Bursa efectelor 12 Octombrie In București valorile au cotat azi: Renta amort. 81 — 88, 5°l.1 971/* 1 id. impr. 92, 5T» 99; id. 93, 5”lo 99; id. împr. 82'1» mil. 4°lo: 82; id. id. 50 mil. 4°lo: 85 id. id. 274 mil. 4°j0: 87; id. id. 45 mil. 4”lo; 87 ; id. id. 120 mil. 4% : 87 ; id. id. 88 mil. 96, 4°U: 88*/j; id. id. 180 mil 98,i4“lo: 88V2- Scris func. rur. 5°/0: 91V4 id. 4%: 79^2; id. urb. Buc. 5V 86V4; id.­id. Iași 5% 80V2- Banca Naț. 2400 ; agricolă, 290; scont, 238; soc. asig. Dac. Rom., 412; id. Naț. 425; id. Constr., 60; căi ferate și tramvai­e ; fabr. băut. gaz, 101; Soc. romíne de tricotage —. Monedele s’au schimbat: Napoleonul, 20.60 Coroana germană 24.70; lira otoma­nă,23; fl. austr. birt., 2,17; rubl. id. 2.70. Scont și avansuri : Banca naț. 8 ; B. agric. 10. Casa de dep. av. pe dep. G. Devize: Ceh: Londra —-------; Paris — ; Viena 2.1­6'^ Berlin —■ . — trei luni : Londra-----Paris--------Viena 2.13­/4 Berlin----­La străinătate valorile romine au cotat azi: La Frankfurt, rent. rom., 91-92, 5°1u— 96.75; id. 4% 80.—. La Berlin, ront. rom., 91-92, 5n/0 97.30; id. 90, 410-85 60; id., 91, 4o/0 85.60; id., 96,4%.—95.80; id. 98, 46/°—85.40 La Paris: rent. rom. 91-92, 5°/° 94-99.90; id. 4°lo 87.80; id. 4% 90 Berlin împrum. mimic. Buc. Londra, Banca Piominiei 7. Valorile străine au cotat : Lozuri tur­cești, la Vienta 58.30; la Paris: 116. Banca o­tom aid: 553. lien­ta ex. n­plă: 61.65. Bursa cerealelor In străinătate gimnele au cotat Telegrafic La New- York 12 Octombrie 1899 Sri Astăzi Dif. Gríü dispon. 758/, 75°/s seäd. l/s . PO Mai 79“/e T9Ve . V» Porumb diap. 4OV2 403/, , i/8 Porumb Deo. 39*/8 39% , '/, Chicago 12 Octombrie 1899 Grín de Mai. 74% 74% scăd. % » ,, Dec. 70% 70 V„ „ V, Por. „ Dec. 31% 30/8 ,­­Viena, 12 Octombrie 1899 Gria de prima-vara 8a,6 8 70-4 urc Por. „ pr.-vară 5 39 5.45­0 „ Secară de pr.-vară 7.20 7.­23 3 „ Ovăz „ „ 5 03 6.05­ 2 „ Berlin, 12 Octombrie 1899. Grin per Octombrie 1521/, Decembrie 152Ya , Octombrie 162— # » Secară 152'/, urc. 1/4 153- „ % 152V, „ ‘A Prip poştă Brăila, 12 Octombrie S’au efectuat următoarele operațiuni: Q-miu: 3000 li. VJ.kt, cu%° °,c­orp, str.­ ..cu%, 21.75 sle­p.­­ 390 , 77 c » i()PZQ «­­ «« 40,80 Vag. « 5600 „ 7811.;„ „ 36/„ c „ „ „ii­*02»13 slep „ 4150 ,.WL» » 4°]o » 4, „ ,,10*05 ,, ,, 4500 ., 76‘'|o„ jj 42(>,.q ,, f) „10.40 „ Por. H0O0 7­5 „ 0.85 slepul. OW 3 vag. .59 kgr. cu Iei lj.50­.suta de • kilog»*. Fasole: 3 vagoane cu leÎJ-iJQ vagoni­l. G nfSi JEt L Bucureşti 12 Octombrie Sub influenţa războiului anglo-trans­­vaalian, cum şi o cerere! mai bune in lume pentru export, avem de înregis­trat astă­zî o tendinţă mai plăcuta in pieţele americane şi Europei însoţită de o uşoară urcare a preţurilor. Asupra pieţei noastre, ştirile de afară, mai cu seamă cele de urcare, nu pro­duc nici un efect, nefiind cumpărători de cit brutarii, reprezentaţi prin două societăţi, cari dictează preţurile ; mo­rile negasiiid convenienţă bună ,pen-tni exportul fainei, sint rezervate si nu participă de­cit numai în mod foarte slab la cumpărări; de alt-fel operaţiunile efectuate de brutari sint actualmente cele mai slabe; s’a vindut astă­zî cîte-' va vagoane gria de 79 kgr. cu lei 83 predat moară, plata pe termen. In Brăila din cauza ultimelor sfră­­derî din străinătate, griul și porumbul a suferit o nouă scădere de 15—20 bani la hectolitru • ovăzul se vinde cu lei 1020—1080, iar ovăz de furagiu cu lei 1130 vagonul. --------n­wi r ex.t, sn’a- Crime-Delicte-Accidente Prinderea unei ’bande de hoţi — O mare bandă de hoţi, care pr­e spargeri săvîrşea de cît­va timp prăda­­ciuni însemnate mai în fie­care noapte în oraşul Roman, a fost prinsă zilele a­­cestea. Hoţii se numesc : Munteanu Gh. Ma­­rin, soldat; Codreanu Constantin şi Co­coş Ferrad­­e, caporali ; Petrovici şi Se­bastian, sergenţi-majorî; Ureche şi Las­­carache, sergenţi din regimentul 14 in­fanterie loco; Gheorghe Cîrnaciu, în­grijitor la infirmeria primăriei, şi evreul Misilini Batalion, căreiumar. La dînşii s’au gasît armatura şi toate instrumentele con­serveau la spargere, precum şi bijuteriile şi toate cele-lalte lucruri de valoare furate. Persoanele cărora Ii s’au spart casele şi au fost pre­date sunt : d-nii Göstache Wett­e, Aristide BomtaS, Ghr. Te­tos şi Anton Sihii, mari proprietari­­ profesor Meltz, Scarlat Ghîdionescu, po­sin­er p­o­rtional; Simulescu, medic veterinar; Sa­­ul Blaiman, comersant, şî Iăodb Harc, constructor de lucrări publice. Ancheta mixtă compusă din agenţii A apărut Moda ilustrată n-rul 41 Cu detaliurî precise asupra tutulor nou­tăţilor hotărite de variata modă, cu ilustraţiuni frumoase cari grupează multe distinse toalete de deliir, cu cu­prins literar cît se poate de ales, dînd­ tot de­odată gratuit şi tiparul croit în mărime naturală al unui vestmînt prac­tic de toamnă . O pelerină „Ilitute-Nouveauté" ^loda ilustrata în toată ţara, se vinde cu 20 bani ■ numărul Ediţia de dimineaţă INFORMATÎTOÎ Mulţumim din inimă cetăţenilor independenţă cari zilnic vin să de­nunţe actele de tanditizm exercitate de lepădăturile angajate de sanguina­rul haiduc Filipescu şi plătite din fondurile secrete ale poliţiei în po­triva inofensivilor vînzătorî ai Ade­­veruluî. Panditismid acesta care denotă o bestialitate revoltătoare, căci e bes­tială fapta de a pune oameni plătiţi să snopească în bătăi pe nişte mun­citori nevinovaţi, a revoltat pe toţi oamenii de bine şi silnic vedem oa­meni liniştiţi şi pacinici, siliţi a in­terveni în potriva mercenarilor d-luî Filipescu şi a ’şi expune ast­fel viaţa. Mulţumirile noastre călduroase i­­nimoşilor cetăţeni cari intervin pen­tru apărarea victimelor. Ceva ne­mai auzit se petrece în Dobrogea. Iată despre ce e vorba: Ministerul de finanţe dînd ordin administraţiei financiare respective ca să procedeze cu energie la înca­sarea veniturilor statului, de­oare-ce recolta porumbului şi a meiului s’a îmbunătăţit în urma ploilor căzute,­­perceptorii şi agenţii lor auxiliari s’au năpustit cu o furie turbată a­­supra bieţilor locuitori şi, în lipsă de bani, le-au sechestrat şi vînd­ut pînă şi porumbii şi meiul dat da pomană văduvelor şi infirmelor de către guvern. Halal de guvern.—n’avem ce zice! D. N. Filipescu a dat ordin Epo­­ceî să nu desmintă nimic în ce pri­veşte informaţiunile privitoare la a­­gitaţia antisemită pe care o conduce. — Să poftească d. Carp să ia pu­terea şi am să-i arăt ce vrea să zică o mişcare de stradă, — spuse patro­nul reptilei poliţieneşti amicilor săi. Locuitorii de prin mahalalele escen­­trice ale Capitalei au adresat pri­marului Bucureştilor o petiţie prin care cer să se asaneze toate smircurile şi lacurile de prin mahalalele capitalei si să se desfiinţeze cărămidăriile aflătoare in raza acesteia. Aflăm că funcţionarii de la serviciul comptabilităţeî din direcţia generală a regie; sunt­ siliţi să lucreze nouă ore şi jumătate pe zi—de la 8—­12 şi de la 1 juni.—7 — atunci cînd regulamen­tul le cere numai şase, adică de la 9—12 şi de la 3—6. Această sporire de ore de lucru a fost impusă numiţilor funcţionari pen­tru motivul că s’ar fi rămas în urmă pil o lucrare şi fără ca măcar să li se plătească ceva pe deasupra, după cum se face la ori-ce autoritate. Noi cerem şi ar fi de dorit ca şi direcţia regiei să respecte regulamentul acesteia. Se ştie că la Cimpulung bîntue epi­demia de scarlatina. De la 3 la 9 Octombrie s’au mai semnalat 3 cazuri noi, fiind şi 1,0 vechi. Din aceşti, ,bolnav! s’au însănătoşit, 4, rămi­trd 9 în căutarea medicală. Printre ziarele străine cari rele­­vează sălbăticia guvernului nostru de bandiţi de a încerca cu forţa su­primarea ziarului Adevărul, sunt şi La Justice şi Le Soir din Paris. Prefectura de Ilfov a cerut direcţiei Unitatea­pa să dispue pe viitor ca au­topsia cadavrelor să nu se facă în loc deschis, sub­­ochii mulţime!, cum se face acum prin­­sate, ci cadavrele să fie transportate in spitale sau în locuri închise, unde să li se facă autopsia. Epidemiile de febră aftoasă, şi pneu­­mo-enterita, care bîntue regiunile mun­ţilor Dorna din judeţul Suceava, de­şi dispar în.fimeie comu­ne, ele apar insă din nou­ in alte comune. Citim în Timpul: Era Nouă din Iaşi se simte dezo­rientat­ă fiind­că nu s’a făcut o pri­mire impozantă d-luî Take Ionescu la întoarcerea, sa din străinătate. Cu riscul de a dezorienta­ complect pe cel de la Era Nouă, suntem­ siliţi să le spunem că nu s’a făcut primi­re impozantă d-lui Take Ionescu fiind­că d-sa n’a voit să i­ se facă. Care va să zică, d-luî Filipescu e’a făcut o primire impozantă pentru că d-sa a voit să i­ se facă! Bravo ! Ieri s’a judecat de către înalta Curte de casaţie, procesul fraţilor Şaraga cu trei institutori din Iaşi cari ii acuzau a fi contrafăcut o carte a lor. Au pledat din partea recurenţilor d-nii Panu, Geaur Asian şi Const. Mille, iar din partea intimaţilor d-nii Mironescu şi Comşa. Curtea, după o lungă deliberare, a admis recursul şi a trimis afacerea să se judece din nou de către Curtea de apel din G­alaţi. Oficiul telegrafo-poştal din Severin, fiind situat intr’o parte laterală a ora­şului. Va fi strămutat in centra, in casele d-lui I. Hergot, din piaţa Tudor Vladimirescu. Această strămutare se face rin urma repetatelor cereri ale comercianților lo­­cali, cari erau mult stingheriţi din gattrii departăî­ei Oficiului­­telegrafo-pos-,­tal­zic central . Un inspector telegrafo-poştal, mer*-' gind la Severin, s’a convins că cererea comercianţilor era justificată, — gi de aci hotărirea de a se strămuta oficiul numit, după cum spuserăm. După întoarcerea d-luî Disescu, mi­nistru al justiţiei, se va face următoa­rea nouă mişcare în magistratură. D. George Demetrescu, actual pro­curor la tribunalul Teleorman, va fi numit judecător sindic la tribunalul Prahova, in locul d-luî Oteteleşanu, demisionat. D. Vasile Bălăşescu, actual substitut la tribunalul Dîmboviţa, procuror la tribunalul Teleorman. D. Mircea Poenaru Borden, actual a­­jutor la judecătoria ocolului I Bucu­reşti, substitut la tribunalul Dimio­­tiţă. D. Const. D. Gherghe, ajutor la oco­lul I Bucureşti. D. I. D. Balotescu, actual ajutor de grefă, grefier. D. Tom­a Dimitrescu, copist la tribu­nalul Vilcea, ajutor de grefă la acelaşi tribunal. O telegramă particulară din Viena anunţa că miniştrii bulgari JSad­o­­vicî şi Tencv arî rău­şi­t să contrac­teze cu Länderbank un împrumut care va pune capăt marei crize fi­nanciare care bim­uie Bulgaria. In informaţia noastră privitoare la poliţele emise de un ofiţer pentru suma de 80.000 lei am spus că d-niî Gohen şi Maldărescu ar fi voit să seompteze acele poliţe la d. I. Ciru din calea Vic­toriei, pentru 9.500 lei. D. Măldărescu ne face cunoscut că d-sa n’a vroit sa seompteze poliţele, ci a­ denunţat parchetului afacerea de care e vorba. Primarul comunei Sinaia a plecat în mai multe oraşe spre a oferi 50 la sută cîştig vînzătorilor de bilete ale loteriei comunei Sinaia numai să silească a le desface în cît mai mare număr pentru ca la 30 De­­cembrie să se poată în sfîrşit trage lo­teria. De eli­berăria cooperativă din piaţa teatrului a pus în consumaţiune în afară de berea specială de Pilsen, tot felul de aperitive mîncări reci, vinuri pelin de O­­dobeşti, cafele, licheruri, şampanii şi tizane. Berăria cooperativă tinde să devină lo­calul de consumaţiune cel mai de trimte din Bucureşti, mai ales după sfîrşitul spec­tacolelor. Starea prinţului C­arol Ieri s’a distribuit următorul buletin medical asupra principelui Carol: Castelul Peteş, 12 Octombrie 1899 ore e 11 dimineaţă Temperatura de eri a oscilat între 37,8 şi 40,3. Astăzi dimineaţă temperatura 38,1; pulsul 110; respiraţia 22. Starea generală a a. s. r. principelui Carol continuă a fi destul de satisfăcă­toare. D-l Romalo pe cimgsul do Isiptsi Şi ori Capitala a dat spectacolul lup­­telor de stradă intre bandele lui Nicu Filipescu şi vinzatorii noştri. In toate stradele oameni plătiţi de proprietarul faLitei Epoca, au fost postaţi în grupe, sărind asupra vînzătorilor Adevărului, batindu-i piuă la singe şi rupindu-Ie foile. Operaţiunea a început in calea Vic­toriei, pe piaţa Sărindarului. Acolo lupta a fost condusă de agentul lui Nicu Filipescu, Ghiţă Paraschivescu, fost comisar. Acesta in capul bandei sărea asupra fie­căruia din vinzătorii noş­tri şi ii rupea foile, cu ajutorul gardis­tului cu No 129, postat in colţul Bule­vardului cu calea Victoriei. In acest centru frecventat, însă, lu­mea a sărit să ne apere vinzătorii şi o adevărată luptă cu pumnul şi cu bastoanele s’a întim­­plat intre bătăuşi şi public. Printre cetăţenii cari ne-au luat a­­părarea trebue să semnalăm pe alegă­torul de colegiul 1 d. Virgiliu Iliescu, care a pus la respect pe bandiţii capu­lui de bandă Filipescu. Disperaţi de a putea opera in acest centru atit de populat, bandele veiga şi fi­uî lui Lahovary s’au retras in jstrada Lipscani şi, ascunşi in stradela Sf. Ni­­colae, la fie­care trecere a cite unui vînzător cu Adevărul, săreai! şi bateau pe apela care avea îndrăzneala să vindă un ziar care veştejeşte faptele sălbatice ale patronului. Prin acest chip Argasim­­ul­­născu­t crede să-şi acopere infamiile sale ! In strada LipsCăni au fost bătuţi viizatorii Ştefan M­unteanu şi elevul atelierului­­nostru tipografic, Mihaiu Ion. PretVrtificient unde poliţia n’a putut să nu intervină de i­urmii, oamenii din re­dacţia d-lui­­Filipescu, au aiergu­t la di­­feritele secţiuni şi au­ obţinut liberaliza imediată a bătăuşilor. Aceasta dovedeşte că poliţia nu ascultă de­cit de Niculae Filipescu şi că ordinele nu vin de nit de la redacţia foaei cu proteste. In privinţa incercarei de asasinat de eri, parchetul intervenind s’a pus mina pe mai mulţi bandţi şi complici. A­­c­eştia au aratat ,ca autor al crimei con­tra vânzătorului nostru Vrancea pe in­dividul Torniţa, omul lui Filipescu, şi acela care in prunele zile ale grevei poliţieneşti, conducea bandele cari por­­neau de la «Epoca», contra trăsurilor cari vindeau Adevărul. Acest T­omiţa, tip de criminal ca şi stăpînul său, a fost arestat şi este incă deţinut, afară dacă patronul lui nu-l va face scăpat. Lu­pta cu bandiţii şi cu gardiştii s’a intimplat şi prin puncte mai îndepăr­tate şi în toate publicul s’a purtat ad­mirabil. Cetăţenii au dat nenumă­rate lecţiunî bandiţilor şi din mai multe părţi ne vin ştiri că grupe de cititori au luat hotărirea să nu mai cumpere absolut nimic de la librăriile şi tutungeriile cari nu ţin Adevărul. Cit despre vînzătorî şi chioşcari, nu li se cumpără nici o gazetă, dacă nu au Adevărul. Puşi sub protecţia publicului Capi­talei, noi suntem­ siguri de reuşita noas­tră. De altmintrelea de acum înainte ne este absolut indiferent dacă este sau nu grevă, căci ne-am organizat vânza­rea aşa că putem să aşteptăm pînă cind Se vor isprăvi fondurile d-luî Filipescu. Luptător. Ştiri universitare La 16 Octombrie d. I. Crăciunescu va continua examenul Înscris la psiho­logie. * D-nii studenţi G. Orăşeanu şi d. St. Sachelarie, din anul III al facultăţei de medicină, vor trece astăzi examenul la spitalul Brîncovenesc cu­­d. dr. Duca, suplinitorul d-lui dr. Kalenderu. D-nii studenţi ai facultăţii de medi­cină din anii III, IV şi V­I o pot înscrie pînă la 22 octombrie, pentru stagiu la spital. A Jeverys Pentru înlesnirea publiculu­i cititor, administraţia Adeve­rului a deschis, cu începere de astăzi, abonamente cu luna sau săptămîna, pe preţul de 3 lei luna şi 70 bani săptă­mâna. * Toţi muncitorii fără lucru, cari voesc să câştige 4 d 6 lei pe zi, se pot adresa la admi­nistraţia noastră care le va da spre vânzare ABMVEIBUL. §ți o ia ss © i® ^ n l S jr Marele artist, care jrcrca’ actualmente tn Capitală la Teatral Lyric, e redat aci în creaţinea lui supremă „Oedme-Itsi*, rol in care n'are rival şi pe care-l va juca astă­­seară și la noi. Tram.sacţiunile dalul I¥. Fleva Atitudinea generalului Manu.— Propunerea d-lui Fleva— Hotărirea consiliului de miniştri. — Ia faţa Camerei, Generalul Manu, ministru de finanţe, se opune sistematic in consiliul de miniştri mai la toate propunerile pe cari le face d. Fleva, ministru al do­meniilor, in chestia finului. De­şi ofi­cioasele asigură m­ereu că un guvern domneşte cea mai deplină înţelegere şi armonie, faptele însă desmint şi voi­ desminţi aceste interesate asigurări. D. general Manu a fost de la în­ceput in­potriva cumpărărei finului şi putem afirma că articolele d-luî Ciurcu, publicate in Timpul au avut deplină aprobare a ministrului de finanţe. Tribunal văzind persistenţa genera­lului de a nu-l aproba nici o plată a finului care ar întrece suma de 2 mi­lioane, adică creditul votat de Cameră, văzind opoziţia sistematică pe care i-o face ministrul de finanţe in consiliul de miniştri, s’a hotărât să caute o so­­luţiune in această afacere care să îm­pace atît pe generalul Manu cit şi pe acei cari şî-a fi făcut un piedestal de acuzare in­potriva tribunului. Iată cum a procedat d. Fleva pentru a închide ori-ce discuţiune in afacerea finului. D-sa a chiemat în ţară pe toţi fur­­nisorii de fin şi le-a propus încheierea unor transacţuri î in următoarele con­­diţiuni: pentru fie­care vagon de fin ce mai trebuie să furnizeze ei să primească o despăgubire oare­care de vagon, in total aproape 400,000 lei despăgubiri. La suma aceasta adaogindu-se 1.600,000 lei plăţi deja efectuate, avem un total de 2 milioane, adică tocmai creditul votat de Cameră. Admiţindu-se această­­ soluţiune d. Fleva s’ar fi prezentat înaintea’ Camerei fără aici o teamă, justificând despăgu­birea cu faptul ,că nu se putea preve­dea că recolta va da farngele necesare. Acest plan ministrul domeniilor l’a supus aprobare­i guvernului. Consiliul de miniştri propunerea tribunului­ a discutat mult D. general Manu insă a facut o opo­ziţie straşnică şi consiliul a respins transacţiunile propuse de d. Fleva. Cind chestiunea cumpărărei feguli­i va veni în dezbaterile Camerei, d. Fleva e hotărit să spună: tot ce s’a petrecut, şi atunci vor isbuigii pe faţă neînţele­gerile din #W?$EMpjb in ceea­ ce priveşte situaţia d-luî ’gi'âwti. Mami, avem pro­misiunea d-luivNi.Filipescu, care a zis că-l va regul­a la Cameră. Mai avem deci puţin d­e asteptat,— daca guvernul acesta se va m­ai pre­zenta iCamerei. Rep. I de la primăria Ca­­pitaleî — Şedinţa de aseară a cons. comunal — Deschiderea şedinţe! Şedin­ţa se deschide la orele 9 seara sub preşedenţia d-lui Barbu De fluvfrancea. Sint prezenţi 21 d­nn consilieri. D. Filipescu lipseşte. Asistă d. lonaş ■arîistttnnn. So­fin, formalit,ifi Grădişteanu. Se fac formalităţile obici­nuite. D. Mano spune că pentru şedinţa de azi a fost fixată dezvoltarea interpelă­­rei pe care a anunţat-o. D. Delavrancea răspunde că d. Mano poate vorbi şi azi, dar după sfir­­şirea ordine! de zi. D. Mano se teme ca, la sfirşirea or­dine! de zi, d-nii consilieri să nu plece fără ca d-sa să’şî fi dezvoltat interpe­larea, D. Mincu. Vorbind aşa d. Mano spune consiliului că se dezinteresează de afa­cerile comunei. Se aprobă ca d. Mano sâ’şî dezvolte interpelarea inainte de ordinea zilei. Interpelarea d-luî Mano D. Mano citește interpelarea sa in chestia terenului cumpărat de comună de la d. căpitan Vasilescu. D. Delavrancea observă că interpe­­latorul a schimbat textul interpelărei. D. Mano. Ceea ce spun acum e un istoric: mai în urmă Viu ,ia textul in­­terpelăreî. .Continuă făcând istoricul afacerei. D. Delavrancea. Rog pe d. Mano să-și mărginească interpelarea. D-sa face uz de alitea documente în cit e imposibil ca să se poată reţine ceva de consiliu. Mă ertaţi, d-ior consilieri, dar eu cred că n’a fi priceput nimic din cele spuse pin’acum de d. Mano. Dacă d-sa ar pleda tot așa și la judecată, a­­tunci iperde procesat la sigur (râsete). Dar ,continuați, d-le Mano. D. Mano. Eu cred că aducind docu­mente pot face mai multă lumină în această afacere ■Continuă c­u citirea documentelor cari constîtuesc interpelarea. D. Mano crede că d. primar a fost surprins atunci cind, printr’o adresa : X V i i

Next