Adevěrul, februarie 1900 (Anul 13, nr. 3776-3802)
1900-02-01 / nr. 3776
Marti 1 Ianuarie 19003 CITIŢI isâ ASTĂZI FOIŢA TOVARĂŞII NOPŢEI Ediţia de seară MM—SHBBttUI MIMWIMIMWMWiliUliilHIgaaiS Ultimele informaţiuni daţi de bună voe de Rosetti, în favoarea milionarului Petrovii. Milioanele lui Petrovici rezistă mai mult decit vitele ţăranilor, căci celebrităţile d’intriu au rezistat 18 ani, pe cind celebrităţile de astăzi au împlinit 22 ani. * Sintem curioşi să vedem cu ce excepţiuni se vor "mai prezenta şi în ziua de 3 Februarie, data înfăţişărei. In zadar striga Rosetti că n’a robit către dinşiî de ci 250 stînjeni moşie, în zadar "striga că restul moşiei este zestrea soţiei şi că n’are dreptul s’o robească ţăranilor. Celebrităţile baroului nu-i slăbiră pînă cind n’au văzut pe ţărani că au rămas numai cu 7000 oi şi 2000 capete de vite mari. Atunci au părăsit şi pe ţărani, atunci s’a pronunţat şi justiţia că în adevăr ţăranii nu au alt drept de cît la acei 250 stînjeni pe cari ca mulţumire Rosetti le dădea şi fără judecată. Drama din Galaţi Amănunte complecte Cele ce urmează vor complecta amănuntele relative la dispariţia şi dubla sinucidere de cart e emoţionat întreg oraşul Galaţi. In searade Marţi, pe la orele 7 seara, o ordonanţă se prezintă acasă la sub-loc. Gheorghiu, căruia’i comunică că e invitat la cercul militar, de către cîţîva ofiţeri superiori, cari vor să verifice casa cercului. După o oră, invitat din nou, Gheor-Shin părăseşte casa şi, in loc de a se uce acolo unde e invitat, pleacă la locuinţa iubitei sale, Ecaterina (Tinea) Hristovici, de unde, după citva timp, pornesc împreună intr’o trăsură afară din oraş. După o rătăcire de cit va timp, pe la orele 10 seara, se reîntorc în oraş la locuinţa unei verişoare a amantei din str. Cazărmei nrul 48. In acest interval un frate al sublocat, înştiinţat de el printr’o scrisoare, dă de veste autorităţilor despre dispariţie şi astfel cercetările încep. După cum se ştie, toate cercetările au rămas fără rezultat: fugarii n’au putut fi descoperiţi.* Verişoara amantei, încredinţată, cum a asigurat’o sublocot, că din cauza unor certuri de familie au venit să stea în casa ei citeva zile, nu bănuia nimic. In tot timpul şederea lor aci, fugarii o duc in chefuri, pînă ce isprăvesc banii, vre-o 600 lei, ce’i avea sub-locot. Fratele lui Gheorghiu, după multe cercetări, reuşeşte Vineri să’i descopere în acea locuinţă. După citeva explication sub-locot, declară fratelui săli că numai suma de 2000 lei îi poate salva situaţia. Fratele ii declară că un locotenent e gata să ofere suma — şi se înţeleg ca fratele să se reîntoarcă cu acel locotenent spre a aranja lucrurile. îndată ce fratele părăsi odaia, orele 2 p. m., nefericiţii concep planul sinucidere. Gheorghiu scrie mai multe scrisori, pe cari le pune sub pernă, şi îndepărtează pe verişoară, stăpîna casei, trimiţind-o după tîrguelî. Amîndoi se culcă apoi in pat, unde Gheorghiu descarcă mai inuim un foc asupra iubitei sale, nimerind timp la stingă, şi după aceea îşi zboară însuşi creerii prin o nouă descărcătura de revolver.* Abia trece un sfert de oră şi fratele, însoţit de locotenentul cu banii, bate în uşe pentru a î se deschide, in care interval soseşte şi stăpîna casei. Neprimind nici un răspuns, forţează uşa: cu toţii rămîn înmărmuriţi de groanicul tablou. Autorităţile civile şi militare sosesc îndată. Sub pernă se găsesc scrisorile , cite una parchetului civil şi militar, una fratelui şi surorei sub-locot, trei unor camarazi. Din ordinul parchetului, cadavrul sub-locot, e dus la spitalul militar, iar cel al iubitei sale la spitalul civil. Inmormîntările s’au hotărit pentru azi Duminică.* Cauza acestui act fatal e explicat îndeajuns de conţinutul scrisorilor lăsate. In una, decedatul sublecat, spune: Mă sinucid pentru că nu voesc a fi dezonorat. Cauza ? Am perdut la jocuri de cărţi banii ce aveam asupră-mi la casa cercului militar din Galaţi. Acum n’aveam nimic pe lume de cît onoarea pe care am perdut-o, m’am decis la această nenorocită hotărîre. Regret părăsirea acaste! lumi, numai dintr’un singur punct de vedere, acel al micei surioare al cărei sprijin speram a fi. Ce să fac însă, dacă D-zeu nu a voit, mă supun soartei. Am însă o singură mîngîiere, că în ultimul moment m’am convins de iubirea unei fiinţe care n’a ezitat o secundă a mă însoţi pe ceal’aită lume. Am iubit-o prea mult şi cred că singura răsplată din partea creatorului şi Cea mai mare după urme, este aceasta de a mă urma în mormînt. Poate că vom fi uniţi şi pe lumea ceal’altă, căci aceasta este ultima mea dorinţă. Nimeni, absolut nimeni, nu a luat parte la nenorocirea mea. N’am a mă plînge în contra nimărui, căci ori unde m’am întors n’am găsit de de cît tine-voitorî. Nu cunosc sumele ce am perdut, în tot cazul cred mai mult de 5000 lei. Nu mai pot scrie nimic, de oare-ce nu ipai am putere și afară de aceasta ceasul s’a oprit. Va las cu bine Gheorghiu 1900, Ianuarie 35, ora 9 seară. Iar într’o altă scripare adresată procurorului spune : Domnilor, M’am sinucis şi împreună cu mine aceea pe care am iubit şi m’a iubit. Am avut o lipsă din casa cercului militar de aproximativ 2000 — 2500 Iei şi aceasta este cauza sinucidere! ; lipsa mi-a provenit din cauza jocului de cărţi şi alte cheltueli. Nimeni n’a luat parte la pierderea mea. De cît dezonorat am crezut mai bine mort. Fiţi indulgent cu cei ce rămîn pe urma noastră. Dorinţa noastră să fim nedespărţiţi pînă’n groapă, să nu ni se mai facă discuţii. Sînteţi muritori şi cred că veţi împlini ultimele dorinţe ale acelora cari mergînd spre lumea veşnică, vă lasă rămas bun. Gheorghiu—Ecaterina. Asupra nefericitului sub-locat. Gheorghiu iată ce scrie un ziar din Galaţi: Sub-locotenentul Gheorghiu era un model de militar foarte deştept şi prea hotărît la orice. Avea vîrsta de 29 ani, fiind născut şî crescut în Galaţi. Părinţii săi fiind oameni puţin avuţi îl destinară a învăţa o meserie, aşa că s’a înscris la şcoala de meserii din Galaţi. După 4 ani termină această şcoală, distingîndu-se în specialitatea de cizmărie. In 1889 intră voluntar în reg. 2 geniu din Focşani. Aci, pentru frumoasa sa scriera, fu întrebuinţat numai în cancelarie. La 1892, expirîndu-i termenul voluntariatului, reuşi la examen şi fu avansat elev guard de geniu cl. II-a iar după 2 ani fu admis în şcoala guarzilor de geniu unde reuşi al 7-lea din 40 candidaţi. Fiind avansat guard de geniu cl. III-a adică gradul de sub-locotenent ce-l avea şi în momentul sinucidere, a făcut serviciu numai în circumscripţia comandamentului corpului 3 de armată unde avea calitatea de diriginte de construcţiuni militare în diferite garnizoane. —Ignis. In urma unei consfătuiri ce a avut loc săptămîna trecută între inspectorii de mişcare şi directorul general al căilor ferate, s’a luat hotărîrea ca să se licenţieze a treia parte din micii funcţionari provizorî, oameni cari de altfel servesc de treipatru ani la căile ferate. Ce nedreptate ! Nemulţumirile din Ţuţora aplanîn’ du-se, soldaţii s’au reîntors pe la cazarme. Din diferite oraşe primim plîngeri că lefurile funcţionarilor, pe luna Ianuarie, nu s’au plătit nici pînă acum. Mandatele de plată s’au trimes, dar ele nu se pot achita fără avizul ministrului de finanţe, aviz care nu mai soseşte pe la casierii. In schimb însă s’afi dat ordine severe casierilor din provincie ca Simbătă să înainteze tezaurului toţi banii disponibili, astfel că atunci cînd va sosi avizul de plată de la ministerul finanţelor nu se vor găsi bani la casierie. Balul Societăţei Presei de Sîmbătă seara a fost foarte mult vizitat. Toate lojile erau ocupate, iar în sală de-abia te puteai mişca. Am remarcat printre azistenţi pe d-nii miniştri Fleva şi Take Ionescu, pe d-1 primar Delavrancea, apoi în loji, pe prinţul Grigore Sturdza cu familia, d-1 G. Panu cu familia, foştii miniştri Em. Porumbanu şi Al. Djuvara, fostul ministru la Constantinopole, Trandafir Djuvara, d-1 Scarlat Ghica, director general al teatrelor, d-nii Grigru Cantacuzino şi Petre Grădişteanu, foşti directori ai teatrelor, d-nii d-nu Drăghescu, Leonte, Bărdescu, Andronescu, d-nii senatori şi deputaţi Serandache, Manoliu, G. Demetrescu-Brăila, G. Scorţescu, An. Simu, I. Buzdugan, D. Apostolu, P. Isăcescu, N. Maimorolu, M. Buznea, Al. Sihleanu) fost secretar general la ministerul de instrucţie, Scarlat Orăscu, Al. Orăscu, Olmazu, etc., etc. şi o mare mulţime de ziarişti, advocaţi, artişti, comercianţi etc. etc. D-na Smara şi d-şoara Fotescu au binevoit să ofere preţiosul dumnealor concurs stăruind toată seara la desfacerea biletelor de tombolă. Rezultatul bănesc nu-l cunoaştem încă. Dunărea la Galaţi fiind complect liberă de sloiuri, vaporul local, ce face cursa Galaţi-Brăila, va începe să circule. Intre Galaţi şi Tulcea circulă deja un vapor de mărfuri şi pasageri. In cursul săptăminei viitoare mai multe bastimente vor ancora la cheie. Agenţiile au început aşezarea pontoanelor. Simbătă tribunalul Galaţi a judecat procesul de bancrută imputată comercianţilor Sircus et Heilpern, declaraţi in stare de faliment în luna Septembrie de cind sunt şi deţinuţi. Ca complice "la falsificarea registrelor, fapt ce li se impută, e şi un tinăr contabil numit Abramovich Dezbaterile au durat pînă la orele 6 seara cind tribunalul a amînat pronunţarea sentinţei pentru ziua de Mercur 12 Februarie. In şedinţa sa de Vineri seara, consiliul comunal din Galaţi a votat budgetul comunei pe exerciţiul 1900 — 1901. În noul budget figurează suma de 200.000 lei pentru lucrări de edilitate. Dunărea revărsindu-se în bălţile din vecinătatea Brăilei, inundind satele, 2 şalupe ale marinei militare au fost trimise pentru ajutor. Vaporul «Bucureşti» al serviciului militar român, avind pe bord o misiune militară compusă din ciţiva ofiţeri şi grade inferioare, a sosit la Palermo, unde descarcă cereale, după care va continua drumul spre Rotterdam. D-nii căpitani din cavalerie Maltopol, Baranga, Victor Lupu şi Basarabescu au reuşit la examenul pentru gradul de maior. Astăzi la orele 5, p. m. consiliul comunal al Capitalei va ţine şedinţă publică. Comisiunea pentru examinarea căpitanilor aspiranţi la gradul de maior a plecat Simbătă seara la Galaţi pentru a examina pe căpitanii aspiranţi la gradul de maior din corpul III de armată. Sculptorul Bălăcescu, însărcinat cu ridicarea monumentului lui Mircea Vodă la Tulcea, a lucrait deja în gips statuia marelui voevod. Statuia e înaltă de 3 metri. Studenţii şcoalei superioare de ştiinţe de stat s’au întrunit eri la ora ’ 9 la şcoala primară Carmata de pe bulevardul Carol, de unde apoi au plecat in procesiune la statuia lui Em. Protopopescu Pache, fost primar al Capitalei și j fondator al şcoalei superioare de ştiinţe de stat. Studenţii au depus o frumoasă coroană de stejar, apoi studenţii Trişcoiu, Frincu şi Şerbănescu au pronunţat cite un discurs arătînd meritele lui Em. Protopopescu Pache şi recunoştinţa studenţilor în ştiinţe de stat către fondatorul acestei şcoale. După amiază la ora 2 s-a procedat la alegerea noului comitet al societăţei studenţilor în ştiinţe de stat. Au fost numiţi d-nii: D. Irimescu ş Ion Mitulescu comisari poliţieneşti în oraşul Bîrlad; G. Simionescu, comisar al gărei Focşani; Anastase Coşui, ofiţer de sergenţi în oraşul Bîrlad; G. Mihail, copist în biroul de servitori din Bîrlad; N. Gonciu, şef de birou la prefectura Suceava; Ion Pălinac registrator arhivar la prefectura Suceava; Grigore Nostea, şef al biroului de servitori din Bîrlad !Părintele Matei Protopopescu, parohul bisericei Iancu Vechiu, ne roagă să arătăm că d-sa nu a dat lumea afară din biserică. Sîmbăta trecută însă s’a prezentat la biserică o doamnă care nu era din parohia sa, şi, după art. 18 din legea clerului, d-sa neavînd dreptul de a oficia pentru enoriaşii străini parohiei, deşi a oficiat, în mod excepțional, a rugat-o ca altă dată să nu-l mai silească să calce legea. Luăm act. întrunirea liberalilor din Ploeşti — Prin poştă — Proclamarea preşedintelui Eii Duminică 30 Ianuarie, liberaliinaţionali din localitate au ţinut o întrunire publică in sala de jos a liceului vechiu. Sala era arhiplină şi întrunirea s’a deschis la orele 3 jum. p. m. A fost proclamat preşedinte al întrunire! preotul N. Ioachimescu, care mulţumi publicului pentru onoarea ce i-a făcut şi apoi dete cuvintul d-luî I. Demetrecu-Agraru. Cuvintarea d-lui Demetrescu-Agraru D. Agraru face o înşirare repede a faptelor partidului conservator de cind e la putere, zicind că au venit la putere cu violenţă şi înşelăciune şi că acumm din cauza violenţelor dintre ei vor cădea. Violenţa e dovedită prin măcelul de la Slatina. Văzuţi la putere, şi-au împărţit prada şi, pe cind mistuiau în linişte, s’a văzut ceva ce nu s’a văzut de cind e ţara : s’a văzut revolta pretorienilor cu pantalonii creţi, aceia cari cu cărămida ii ridicaseră "la putere. Atunci primarul a fugit de frică. Iată anarchia la care au dat naştere. Vorbeşte apoi de podul peste Dunăre şi spune că am fost umiliţi şi ne-am văzut siliţi să suferim închiderea unui debuşeu mare, căci sîrbii fac linie mică, linie îngustă şi astfel ne-au luat posibilitatea de a face acest debuşeu. Vorbeşte de chestia Porţilor de Fier, în care guvernul a terfelit "demnitatea naţională, de nedibăcia financiară a guvernului, de chestia Halber şi impunerea guvernului francez. Arată că Camera e compusă din copii cari n’au nici o experienţă, vorbeşte de circularea lui Gantacuzino relativ la comercianţi, spune că budgetul soldează cu un deficit de 130 pînă la 40 milioane şi in loc de economii guvernul pune un milion în plus. Mai vorbeşte de înjosirea magistraţii rei, aminteşte cazul procurorului de Curte de la Iaşi şi de cazul generalului Algid cu parchetul, zice că judeţele s’au manifestat şi au dat o palmă guvernului şi un avertisment regelui şi sfîrşeşte zicînd că aceasta trebue să o facem şi noi la 6 Februarie. Cuvintarea d-lui Ionescu-Quintus D. Ionescu-Quintus atinge chestia ţărănească, citeşte un pasagifi din discursul program de la Iaşi al liberalilor şi arată ce au făcut liberalii pentru ţărani: i s-au dat toturi de pâmint şi sămînţă la trebuinţă, pe cind conservatorii le dau gloanţe şi bice. Vorbeşte apoiite chestia şcoalelor din Braşov şi de legile pe cari le-au făcut liberalii şi termină indemnind pe cetăţeni să voteze pentru d. Stoicescu, candidatul liberal. Cuvintarea d-lui Matak D. inginer Matak vorbeşte în chestia şcoalelor din Braşov in care conservatorii au făcut pe placul ungurilor, vorbeşte de chestia Porţilor-de-Fier în care ungurii au dobîndit dreptul de control pe Dunăre şi termină spunînd că guvernul conservator e un măr putred, el insă nu trebue lăsat să cază singur, ci trebue luat din pom şi aruncat in foc pentru a nu mai eşi la iveală, îndeamnă şi d-sa pe cetăţeni ca să voteze pentru candidatul liberal. Cuvintarea lui Aurelian D. Aurelian vorbeşte de lupta aprigă care s’a încins intre cele două partide. Vorbeşte de sustragerile ce) au făcut conservatorii luînd citeva valori, ciţiva oameni de seamă din partid. Zice" că partidul conservator se va dizolva prin forța lucrurilor. Toate faptele mari, precum unirea principatelor, războiul pentru neatîrnare, aducerea in țară a domnului Carol, etc., sînt ale "liberalilor. Oratorul încheie spunînd că conservatorii simt singuri că se duc. Cuvintarea d-lui Stoicescu D. Stoicescu zice că, orele fiind înaintate, se vede nevoit a adresa numai citeva cuvinte publicului, prin cari ii mulțumește pentm că a răspuns în număr mare la întrunire. D-sa inchee spunînd că speră ca va fi nu numai candidatul, dar şi alesul prahovenilor. Un incident Pe cind vorbea d-l Ionescu-Quintus, un agent conservator, venit să facă scandal, a întrerupt pe orator. Scandalagiul a fost fluerat şi huiduit, iar oratorul şi-a continuat în linişte discursul. Goresp. Szell In chestia naţională In şedinţa din urmă a dietei maghiare a luat cuvîntul prim-ministrul Szell pentru a răspunde lui Komjáthy în chestia naţională. * El a declarat că secţia naţionalităţilor a dizolvat-o din motivul că a contopit-o cu altă secţie din ministerul de interne. N’ar fi nici un păcat, zice Szell, dacă Conducătorii romîni ar veni la el să’î comunice dorinţele. Datorinţă ar avea sâ’i asculte. Şi din pretenţiunile ce le-ar ridica romînii s’ar putea vedea dacă merită să fie prigoniţi. La edificarea statului naţional ungar pot să ia parte şi naţionalităţile. * Acestea sunt declarațiile mai importante ale prim-ministrului Szell, făcute în dieta maghiară. KMB KINESSAMS yartoa MM Mahmud-paşa Viena, 30 Ianuarie Mahmud-paşa, cumnatul sultanului, a voit să cumpere un teritoriu la Burgas, dar guvernul bulgar, din ordinul sultanului, a oprit vinzarea.—Bran Pentru expoziţie Paris, 30 Ianuarie Pentru expoziţie Germania va trimite cuirasatul »Bismark" la Havre —Emil. Alt atac contra lui Waldeck-Rousseau Paris, 30 Ianuarie Episcopul din Tulle atacă violent într’o scrisoare pe d. Waldeck- Rousseau pentru politica sa anticlericală.—Emil. Oaspe princiar Viena, 30 Ianuarie Aseară a sosit aci prinţul Henric al Prusiei. A fost aşteptat la gară de împăratul şi de archiduce; îi s’au făcut mari onoruri. El a descins la palatul imperial (Hofburg).—Bran. Intrigi politice Paris, 30 Ianuarie D-nii Méline şi Ribot împreună cu naţionaliştii şi antisemiţii intrighează în Cameră pentru răsturnarea cabinetului. Republicanii radicali şi socialiştii combină contra-lovituri adversarilor cabinetului.—Emil. Remanțare ministerială In Ungaria Budapesta, 31 Ianuarie Aflu din cercuri politice bine informate că foarte curind d. Stefan Tisza va fi numit ministru de interne.—Interim. Procesul afacereî Ieschek — Prin telefon — Brăila, 31 Ianuarie. Astăzi s’a început în sala Curţei cu juri din localitate — din cauză că sala tribunalului e prea mică — judecarea procesului celor implicaţi in afacerea marelui furt de la casa Iesheek. Sala este plină de lume, printre car foarte mulţi avocaţi, precum şi femei Şedinţa se deschide la orele 12 dim. Tribunalul este compus din d. Giţigorescu ca preşedinte, iar ca supleanţi d-nii Săbăreanu şi Bădescu-Roşiori. D-nui avocaţi Mişu Cornea din Bucureşti, Bibescu * din Focşani şi Berceanu de"aci apără pe inculpaţii Mazoll, Teologii şi Aronovici. Partea civilă este reprezentată prin d. Ilatiner, directorul băncei. Se face strigarea preveniţilor, cari sunt: Aronovici, Mazolla, Al. Teologii, Al. Teofilatos, Agate, Iorio şi Per. Teofilatos. Răspund insă numai cei trei d’intîiii. Se strigă apoi martorii cari sint in număr de douăzecî şi după aceasta se dă citire actului de acuzare care durează o oră. In urma tuturor acestor formalităţi se procede pe rînd la interogatoriul inculpaţilor. Gel d’intiiu care e interogat este Mazolla. Acesta declară cu indiferenţă că era omul lui Al. Teofilatos. Recunoaşte că a scris cecurile, dar din ordinul numitului. Mai tirz.iu însă el se încurcă în răspunsuri, deunde reiese că afirmaţiile de mai sus sunt neexacte, dinsul lucrind din propria-i iniţiativă. După§Mazolla se ia interogatoriul lui Aronovici care neagă tot ce a spus la instrucţie şi susţine că e nevinovat. Se mai da apoi interogatoriul lui Teologu, care depune în acelaşi fel cu Aronovici, şi după aceasta şedinţa se suspendă—Marin. Depeşile „yftersnului — De la corespondenţa noştri speciali — răsită. Vrăjmaşul trăgea neincetat asupra coloanelor engleze şi artileria engleză n’a izbutit să facă să înceteze focul burilor. Focul artileriei burilor care era superioară a impedicat cu desăvlrşire pe generalul Buller ca să înainteze. Acesta ordonînd Marcuri retragerea Infanteriei a părăsit Waalkrantz In timpul nopţei. Londra, 29 Ianuarie Se vesteşte din Pretoria Agenţiei Reuter că o depeşă din Hoofddaager lângă Ladysmith spune că se vesteşte de la Tugela superioară că in lupta unde aliaţii au forţat pe englezi să treacă din nou fluviul, pricinuindu-le perderi mari burii au avut 4 morţi şi 8 răniţi. Când burii au luat înapoiKopjuh cucerit de englezi, au găsit 22 de cadavre ale aliaţilor. Pe la miezul nopţei se zvonea că garnizoana din Ladysmith a încercat să-şi facă drum in direcţia lagărului orangist, s’au auzit focuri violente de puşti. Detaliile îi lipsesc. Londra, 29 Ianuarie Se vesteşte din Springfield Agenţiei Reuter că generalul Buller constatînd că o înaintare a trupelor engleze nu se poate efectua decît ca preţul unor victime umane inutile, acesta a ordonat, Mercuri seară, retragerea trupelor pe rîul Tugela. Londra, 29 Ianuarie Se vesteşte din Modderriver Agenţiei Reuter că forţele generalilor Mac Donald şi Babington s’au întors la Modderriver, deoarece planurile şefilor n’au putut executate. Mersul trupelor engleze a avut cu toate acestea un succes, căci vrăjmaşul a fost respins şi forţat să se retragă. Londra, 29 Ianuarie Ziarele vestesc din Spearmanccamp, cu data de la 9 Februarie (st. n.) că trupele generalului Buller se găsesc din nou la sud de Tugela, însă numai pentru cîtva timp. Această retragere însemnează numai o modificare de tactică a cărei necesitate rezultă din informaţiuni primite. Printr’o mişcare înainte toate, forţele se vor întoarce în curînd în activitate. Pierderile engleze sînt mici. Londra, 30 Ianuarie Un corespondent militar englez, explicînd retragerea generalului Buller, zice că trupele britanice s’au retras Bind cu o recunoaştere făcută cu baloane a descoperit 12 tunuri pe o poziţie formidabilă, pe un munte care comandă şoseaua spre Ladysmith. După o depeşă din Durban, cu data de Simbătă seara, burii sunt foarte entuziazmaţî de a treia retragere a generalului Buller. Burii desfăşură o mare activitate in ţara zuluşilor, unde situaţia este neliniştitoare Sosirea generalului Buller la Modderriver pare că adevereşte presupunerea ca de aci înainte teatrul principal al războiului sad hotarul de nord al coloniei Capului. Burii, avind cunoştinţă de aceasta, ascund cu îngrijire toate mişcările lor. Se ştie”,că un număr mare de,tunuri au fost deja retrase din poziţia de la Maggersfontein, insă nu se ştie unde au fost trimese. Londra, 30 Ianuarie Nişte lupte mai mici continuă în vecinătatea lui Colesberg, unde burii caută să taie comunicaţiunile generalului French, însă fără succes. Un mic detaşament englez a silit pe buri să se retragă din poziţiunea lor de la Slingersfontein, asigurînd astfel trecerea unui transport al generalului French. Londra, 30 Ianuarie Se vesteşte din Modderriver cu data de 10 Februarie st. n. că perderile burilor par a fi fost mult mai grave de cît acele ale englezilor. Highlanderiî cari s’au întors în lagăr povestesc că au găsit 12 morţi pe cari burii în fuga lor iî lăsaseră pe cîmpul de luptă. Londra, 30 Ianuarie După ziare, se asigură că generalul Buller, în capul unei coloane de șase mii de oameni, se pregătește să atace flancul generalului Burgher. O altă depeșă spune că generalul Buller era să fie atins de un obuz în lupta de la Tugela. Perderile engleze nu se urcă la mai mult de 200 de răniţi. Londra, 30 Ianuarie. Se vesteşte din Modderriver, cu data de eri, că generalul Roberts a vizitat dimineaţa lagărul Highlanderilor şi a felicitat pe colonelul Mac Donald şi trupele sale pentru atitudinea lor neclintită în cea din urmă luptă. Tunurile engleze au bombardat azi dimineaţă poziţiile vrăjmaşului care n’a răspuns mai de loc. Se crede că tunurile burilor au fost retrase. Burii ocupă încă fortificaţiunile lor, însă sunt în număr mic. (Ag. Rom.) Viol Focşani 30 Ianuarie Aseară copila minoră Chirichița a lui Vasile Troacă de pe strada Mare, fiind ademenită printr’o slujnică a unui domn căpitan cu care trăia un locotenent, a fost dusă la acest din urmă și apoi la un sub-lio Cotenent, care a deflorat-o. Parchetul anchetează. —Vas. Mcâ Războiul anglo-african Operaţiile englezilor Londra 30 Ianuarie Publicul aci a primi liniştit retragerea lui Buller peste Tugela. Ziarele spun că această operaţie este numai un simulacru şi că operaţia militară principală o face feldmareşalul Roberts subt protecţia acestei mişcări simulate, destinată a masca pe ceci-faltă. Generalul Buller cu armata lui nu face altceva de cit paralizează forţele burilor. — In consiliul de miniştri ţinut aseară s’a hotărît ca ministrul de război, Landsdowne să expună în Camera lorzilor în şedinţa de mîîne planul sporireî armatei engleze.— John, Londra, 29 Ianuarie Agenţia Reuter vesteşte că nu este adevărat că trupele engleze au reuşit să înconjoare pe buri lingă Colesberg. Burii ocupă o poziţiune întărită la nord de Colesberg şi sunt stăpini pe toate drumurile cari duc la statul liber Orange. O patrulă de 50 de cavaleri din contingentul australian a intilnit pe vrăjmaşi, cari erau superiori in număr. Cavalerii s’au retras din deal in deal sub focul vrăjmaşului. Londra, 29 ianuarie Se vesteşte din Springfield Agenţiei Reuter că poziţia trupelor engleze, la nord de Tugela, a fost pă III A leverni «Neue Freie Fresse» despre Szell şi Banffy Viena, 30 Ianuarie Neue Freie Presse vorbind de discuţia despre naţionalităţi urmată in camera ungară, constată că cuvântarea d-lui Szell a fost o lecţie dată d-lui Banffy, acelaşi caracter il are, după pomenitul ziar, şi manifestaţia făcută d-lui Szell in clubul liberal. — Bran, lege pentru modificarea legei căilor ferate de interes privat. D. Porumbaru spune că, deoarece o parte din interpelarea d-sale priveşte direct şi pe d. prim-ministru, nu poate să şi-o dezvolte pina nu va fi şi d-sa de faţă. D. Ionel Grădişteanu roagă pe d. Porumbaru să-şi amine interpelarea pentru altădată cind va fi d. prim-ministru de faţă. D. Fleva spune că d. prim-ministru, fiind ocupat la Cameră cu legea poştelor, nu poate veni azi la Senat. Interpelarea se amină pentru mîine. D. Alexandrescu are cuvîntul ca să-şi dezvolte interpelarea in privinţa construirea liniei ferate Dorohoia-Noua- Sulița. Şedinţa continuă. TEATRIJ.MIJZICA Quartetul Dinicu Al 2-lea concert de muzică de Cameră, dat de quartetul Dinicu, a avut loc ieri in sala Liedertafel. Elita muzicală a Capitalei a gustat şi de astă dată unul din puţinele delicii pe cari le oferă mişcarea noastră muzicală, nu fase încă. Programul a fost unul din cele mai fericite. Din quartetul (op. 12 No. 1) de Mendelssohn vom cita cu deosebire nespus de graţioasa şi Insinuanta Canzonetta şi poeticul Andante espressivo. Quintetul cu piano (partea de piano ireproşabil ţinută de d. Th. Fuchs) de Dvorak e un farmec neîntrerupt de ingenioase inspiraţii melodice şi de un colorit la armonie, care provoacă adevărat entuziasm. In quartetul de Schuman (op. 41) Scherzo, Adagio şi Finalul sunt perie de duioşie şi humor! Concertele aceste ale quartetulu! Dinicii sint o adevărată binefacere pentru sufletele acelora cărora muzica le este un graiv tot atit de necesar ca vorbirea de toate zilele. Mari servicii aduce acest quartet şi tot mai mare ar trebui să-i fie răsplata din partea publicului. Pentru Duminica viitoare se anunţă al treilea concert—şi îndemnăm de pe acum la reţinere de bilete. ________________________Capriccio ULTIMA ORA Interpelarea d-lui Porumbaru, relativă la construirea podului de peste Dunăre, de la Severin la Gladova, s’a amînat pe mîine. Mişcarea In magistratură Următoarea mişcare în magistratură s’a făcut pe ziua de 1 Februarie : D. C. M. Pantelimon, actual judecător ocolul Corabia, jude-instructor la trib. Olt în locul d-lui M. Doicescu-Maltezeanu care trece in postul ocupat de cel d’iniiiu. D. Matei Costache, actual judecător la trib. Roman, judecător la ocolul II Roman în locul d-lui C. N. Ro.iu. D. A. Se. Stan, actual judecător ocolul Bălajmi. Roman, judecător la trib. Roman in locul d-lui Matei Costache, trecut in alt post. D.J. M. Radoviei, actual supleant la trib. Dorohoiu, judecător la ocolul Băra-Roman. D. Gr. I. Călinescu, actual judecător de instrucție la trib. Tecuci, judecător la ocolul Focşani. D. Vasile Giurgea, actual judecător la ocolul Tecuci, jude-instructor la tribunalul Tecuci. D. loan E. Ionescu, actual substitut la trib. Bacău, judecător la ocolul Tecuci. D. G. M. Sârățeanu actual judesindic la trib. R.Sărat,procuror la același trib. D. I. Gheorghiu, actual procuror la trib. Buzăui, judesindic la trib. R.Sărat. D. E. E. Vindler actual judecător la ocolul Părscov jud. Buzău procuror la trib. Buzău. D. M. Hagiescu, actual procuror la trib. R.Sărat, judecător la ocolul Părscov jud. Buzău.: /' D. D. Constantinescu, actual procuror la trib. Vilcea, judecător la trib. Tulcea, in locul d-lui D. Anastasii care trece in postul ocupat de cel d’iniiiu. D. N. M. Sotir, actual judecător la ocolul Drăgăşanî, jud. Vilcea, judecător la trib. Vilcea. D. D. Săceanu, actual judecător la ocolul Horez, jud. Vilcea, se permută în aceeași calitate la ocolul Drăgăşanî. D. N. Marinescu Bircă, actual judesindie la trib. Vilcea, jude la ocolul Horez. D. Corneliu S. Axente, actual judecător la trib. Vilcea, jude-sindic la același tribunal. D. St. Balassan, actual judecător la ocolul I Roman, jude-sindic la trib. Vasluiu. D. C. M. Moisin, actual jude-sindic la trib Fileia, judecător la ocolul I Roman. D. D. C. Murgulet, actual judecător la ocolul Siret jud. Bacău, jude-sindic la trib. Fileiu. D. A. Alexandrescu, actual substitut la trib. Ialomiţa, judecător la ocolul Siret-Bacău. D. Florian Stanciovici, actual judecător la ocolul Vulcan Gorj, jude-sindic la Muscel, in locul d-luî Bădescu care trece în postul ocupat de cel d’intru. D. Mihail D. Patron, actual judecător la ocolul I Botoşani, procuror la trib. Botoşani. D. G. Beide judecător la ocolul I Botoşani. D. V. Tufescu, actual judecător la Gâeşti-Dimboviţa, în aceeaşi calitate la ocolul Piatra-Neamţ. D. G. Vlădoianu judecător la ocolul Găeşti. D. C. D. Nicolescu substitut la trib. Bacău. D. I. C. Solacolu ajutor la judecătoria ocolului Părscov-Buzăi. D. C. V. Vasiliu supleant la trib. Dorohoi. D. G. V. Collini substitut la trib. Olt. D. C. M. Demetrian supleant la trib. Tutova. D. loan Florian transferat ca ajutor de judecător la ocolul I Caracal. D. A. Budişteanu ajutor la judecătoria ocolului Curtea de Argeş. , .D. C. A. Popescu ajutor la judecătoria ocolului R.Vilcea. D. C. I Altangiu substitut la trib. Neamţ in locul d-luî C. Drăghici care trece in Tutova în locul d-lui Altangiu. D. Daniel G. Bivolaru substitut la trib. Ialomiţa. D. M. Bunescu ajutor la judecătoria ocolului Călăraşî. D. P. G. Tăuţu transferat ca ajutor la judecătoria ocolului Domieneşti judeţul Roman. D. Gr. Teodorescu transferat ca ajutor la judecătoria ocolului Hîrșova, Constanța. D. loan lovan ajutor la judecătoria ocolului Babadag. D. S. Mihălescu ajutor la judecătoria ocolului Novaci-Gorj. D. N. N. Davidescu transferat ca ajutor la judecătoria ocolului Văleni- Prahova. D. Cristea Minescu ajutor la judecătoria ocolului P. tărlagele-Buzăfi. D. Vasile Popescu ciitor de grefă cl. I la Curtea de Apel din lași in locul d-lui V. Vrabie înaintat. D. S. G. Malăiî portărel la trib. Prahova. CORESPONDENŢA D-şoarei Lilly. Loco.—Scrisoarea de care ne vorbiţi nu s’a primit. Gât despre articolul iscălit Yvonne şi dedicat în Lilly, el priveşte pe corespondenta Lilly care a publicat in numărul S772 o palavră intitulată Resipnaţiune. Aţi făcut deci o regretabilă, confuziune. D-ra Laura Ornatein Avram L. Melamet Logodiţi Botoşani Craiova In locul ori cărei alte invitaţiunî. EC O II II 1 . Aflăm că d. Leon Starck, asociatul casei Rabinovici et Starck din Capitală, s’a logodit de gentila d-şoară Charlotte Susan. Ilustrul scriitor francez Emile Zola primind un exemplar din calendarul revistei „Lumea Ilustrată“ care conţine şi o dare de seamă complectă a afacerei Dreyfus, ilustrată cu portretele tuturor persoanelor ce au avut un rol în această afacere, a adresat o scrisoare foarte călduroasă editorului d-lui Ig. Hertz mulțumindu-i pentru trimeterea lui. D-na Catherina Simonidis, d-nă"Marie Simonidis, d-nii Georges, Alexandru şi Mihail Simonidis au profunda durere de a face cunoscut, tuturor prietenilor şi cunoscuţilor, perderea ireparabiă ce au suferit prin încetarea din viaţă a prea scumpului Theodore Simonidis soţ şi tată, decedat în ziua de 30 Ianuarie, in virstă de 69 de ani. Inmormîntarea va avea loc Marţi 1 Februarie la orele 3 p. m., în capela cimitirului Şerban-Vodă (Belu). Prietenii şi cunoscuţii sunt rugaţi a considera prezentul aviz drept o invitaţiune. Casa de Sănătate pentru operaţiuni chirurgicale la bărbaţi şi gynecologie (boale de femei) Sub direcţiunea D-rului I. KIRIAC Chirurg primar, şeful serviciului gynecologie al spitalelor Eforiei. Se primeşte bolnavi cu 10 lei pe zi clasa unui şi 8 lei pe zi clasa a doua locuinţă, întreţinere şi îngrijire medicală. — Strada Sf. Ionică No. 8 — (In dosul Teatrului Naţional) NB.— Bolnavii cari doresc se pot căuta cu orice medic sa fi chirurg. Dr. ZELICEEH MAMOS Consultaţiuni de la 2—4 p. m. STRADA CAROl , 34 vis-a-vis de biserica Sf. Dumitru boale de femei interne şi sifilitice Notă. Femeile gravide pot către sfirşitul sarcinei găsi pension în locuinţa mea, Spre a fi asistate la facere şi îngrijite în tot timpul ieuziei după cerinţele ştiinţei şi igienie. Contabil Posedînd cauţiune 12.000 Iei caută un post de încredere ca casier, contabil sau administator la vre-o afacere comercială, casă de bancă sau stabiliment industrial. A se scrie la administr. ziarului sub „Cauţiune.“ 6336 Circu Regal Romîn CESAR SIDOLI Luni 31 ianuarie 1900 Mare representaţiune extraordinară daţi in folosul Cantinelor Şcolare de Bucuresci sub patrolngiul A. S. N. Prinţul Ferdinand Moştenitorul tronului tare va onora cu presenţa A. S. R. această representaţie. încă 3 representaţiun! La SNIEKIA cea maî mare pantomimi a timpului present cu diferite schibări. Act de mulţumire Mulţumesc din inimă societăţei de asigurare „Universala“ care m’a despăgubit în modul cel mai prompt şi satisfăcător de dauna suferită prin incendiul întimplat la mobilele mele asigurate la numita Societate și nu pot decît să o recomand călduros tutuilor acelora, care vor să-şî asigure avutul lor contra daunelor de incendiu. Hala Segal, Botoşani, 6 Februarie 1900 C. D. Sârăţeanu Fost procuror general la înalta curte de casaţie A V C C A r Consultaţiua 1 8—10 a. m. şi 4—6 p. m. Strada Academiei 38. Macu rosei 6282 p Mo Stifter De la facultăţile din Paris şi Viena Fost medic de oraş, fost medic la spital îo. 9, Calea călăraşilor No. 9 Specialist în boale interne şi de femei Consult de la 2—4. Pentru săraci gratisDOCTORULROSEN Tratează maladiile interne, de copii şi genito-urinare — Consultaţiuni de la 2—4 p. m. — Str. Corbului, 23 (Colţ cu str. Olteni) _ ___ 4552 £a '^agăsirii imobile Poleitarie și tapiserie din str. Fîntîneî 19, vis-a-vis de cat. Sf. Iosef. S’a pus In vînzare odăi da culoare, saloane, salonaşe, sufragerii, antreuri, birouri cu preţuri excepţional de cftme. Ateliere speciale pentru comenzi, încercat! şi vă veţi convinge. am Corpurile legiuitoare CAMERA Şedinţa de la 31 Ianuarie Şedinţa se deschide la ora 2 şi 10 m, sub preşidenţia d-lui C. Olănescu. Prezenţi 97 d-nî deputaţi. Pe banca ministerială d-nii general Manu, general Lahovary şi d-l Istrati. Se votează două proiecte pentru dezlipiri de comuni. Se intră în ordinea zilei. D. D. Butculescu, raportor, dă citire proectului de lege pentru modificarea legei telegrafo-poştale. Discuţia generală este deschisă. Şedinţa continuă, Ica’Avru. Şedinţa de la 31 Ianuarie Şedinţa se deschide la orele 2 şi 30 mr., sub preşidenţia d-lui G. Boerescu. Prezenţi 74 d-ni senatori. Pe banca ministerială d-nii I. Gradişeanu, N. Fleva şi C. Dissescu. D. Ionel Grădişteanu, ministrul lucrărilor publice, depune proiectul de