Adevěrul, februarie 1901 (Anul 14, nr. 4136-4163)
1901-02-01 / nr. 4136
joi I Februarie 1901 produs, toată inteligenţa ţârei a fot persecutată, închisă, expulzată, asasinată. Şi in golul produs au venit nulităţile şi oamenii fără caracter, cărora s’au încredinţit destinele poporului. Mai c rar istoria va avea de înregistrat o pagină mai lugubră ca aceea a domniei lui Milan asupra poporului sirbesc. * Oricit ar fi cineva de monstruos, trebue să aibă şi cite-va părţi bune, fie că ele s’ar datori numai inconştientului. In viaţa lui Milan sint şi cite va licăriri de bine. Faptul că cu toată coruptibilitatea lui Rusia n'a reuşit să-l prefacă în instrumentul ei, e demn de remarcat spre lauda lui Milan. Politica lui externă a fost constant austro-filă. Prea servită această politică, făcută fără inteligență, interesată adeseorî, dar în tot cazul cu mult preferabilă unei politici ruso-file. Meritul lui Milan a fost cu atit mai mare in această privinţă cu cît avea de guvernat un popor’ slav, naturalmente înclinat spre Rusia. Austria pierde in el pe cel mai devotat agent al ei in peninsula balcanică, şi poate pe ultimul. Vafi o mare nenorocire dacă singura parte bună şi înţeleaptă a politicei lui Milan, politica de împotrivire Rusiei, nu va fi urmată de regele Alexandru.* Noi romînii n’avem de ce ne plînge de Milan, de aceea asprimea criticilor noastre nu poate fi bănuită. Prin origina sa, prin rudeniile pe cari le avea în țară, prin copilăria lui, prin căsătoria "cu o romîniă, prin politica externă pe care o ducea, Milan era un filo romin hotărit. El iubea ţara rominească. Dacă ar fi fost un rege bun, înţelept, serios, virtuos, Milan ar fi putut contribui puternic la apropierea intre cele două popoare vecine. La romini putem exprimi un regret sincer la mormintul acestui om. E păcat că și sîrbeii nu pot face acelaşi lucru. Index. IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din coresp.hd Chiţibuş cu cititoarele sale) Din memoriile unei nefericite (Fire găsite) 13 Ianuarie ,...Cît de mult este de cînd n'am mai scris nimic în tina, scumpul meu caet, şi cîte lucruri s’au întîmplat în timpul acesta! Mă despart de el, da, mă despart, ai fi putut crede vreodată asta, scumpule cast ? Oare tu, confesorul meu zilnic de atîția ani, nu crezi că am suferit destul ? Şicît timp am să mai sufăr încă ? Poate pînâ voia muri ! Şi vezi, nu nu-l pot, nu mai am energia şi forţa morală, pentru a suferi, mă simt slăbind. Sînt aşa de tristă şi de descurajată cum nu se poate descrie şi închipui. Nu pot spune nimănui starea în care mă aflu şi mi se pare că sînt îrntrun teribil cuchematoara va trebui să ia sfîrşit. Dar nu e vis, e realitate, e realitatea îngrozitoare care mă înfioară, am ajuns să mă tem, de el, de el, pe care odată îl iubeam şi II aşteptam cu plăcere. Nu mai stau nici in oraşul meu, mi-e groază şi da el, ano. Suferit prea mult acolo. Eu, care îmi explicam cel mai mic fenomen psihic, acutaara ajuns de nu pot să-mi mai dau seama de ce se petrece cu mine, în mintea ,«ea este un chaos, am ameţeală des şi mi-e ‘frică să nu înebunesc. Şi ar fi păcat! Sunt încă aşa de tînără, 20 de anî ! Dacă aşi fi avut o soartă bună, aşi fi putut să mai am încă atâţia ani fericiţi! Dar acum s’a isprăvit. Nu mai am încredere în nimic, în viaţă ,şi un viitor, mai puţin ca în citee. Trăesc pentru a cruţa pe buna şi scumpa mea mamă de o nouă durere. Presimt însă că viaţa asta n'are să mai dureze mult, este numai un preludiu jalnic, înainte de a trece în infinit. Cel puţin de m'ar lăsa el liniştită, de n’ar mai debita atîtea şi atâtea cari imn fac rău ; dacă nu din vre-un sentiment care l’a avut vra-o dată faţă de mine, cel puţin din respect faţă de el, ca om. Ce l'ar fi postat, dă mi-ar fi lăsat o amintire frumoasă ? Var fi fost mai bine? Aşi vrea Să uit tot, aşi vrea să am pe cineva care să mur consoleze, dar singura mea prietenă, care mă înţelege, e departe şi nu poate să-mi îndulcească suferinţele. Mi se zice să-l uit, oare nu ştie lumea că şi-a luat el singur sarcina să se facă uitat, prin vorbele lui? Dacă s'ar fi purtat nlt'fel mi-ar fi lăsat, cel puţin o amintire frumoasă sau un regret. El nu m'a înţeles insă nici odată, n’a putut să facă deosebire» între femeea sa, şi femeile pe cari le-a cunoscut mai înainte. Mă consider însă prea sus pentru a mă ajunge bîrferile lui, cît despre lume nu iftă nelinişteşte, deoare-ce sînt puţini la numai cei fără minte cari să-l creadă vorbele lui. 24 Ianuarie Tot tristă şi descurajată ! Am plîns azi de multe ori, îmi curgeaţi lacrimile fără fii vreau. Slnt într'o stare de nervi de nedescris, orice mişeare însă îmi face rău, şi face de mi se urca singele în cap. Am în mine o tristeţe care nu mai încetează, şi uti cred si mai pot suporta Viata aceasta, iuti perindez în minte toate clipele tari fericite pe care le-am av şi le regret ne mai sperînd nimic de la viitor. Sînt şi puţin cam bolnavă, şi mă simtşi maî singură ,şi mai depăsată . . . . . . . . De ce am avut o soartă aşa de rea ? Vezi, şi să nu te revoci în contra firei — revoltă zadarnică, ce-i drept — cînd şi-a bătut joc astfel de mine! Ce rău am făcut eu în lumea asta? Nu mai înţeleg nimic, nu mai e dreptate, nu mai e nimic. „De unde ştii cum e mai bine: a fi sau a nu fi ?, s’a zis; şi eu răspund, de sigur că e mai bine a nu fi, a nu fi nimic, a fi un atom perdut în neant, a nu simţi —şi din nenorocire eu simt prea mult— şi nu cunoaşte nimic din lumea aceasta, căci ce folos că m’am născut, pentru ca să am 11 ani de fericire, să cunosc prin urmare bucuriile vieţei, atunci cînd fiind copii nu-mi puteam da seama de ele, pentru ca pe urmă să mi le ia şi să nu mi le mai redea nici o dată? Şi de la vîrsta de 11 ani, ce a fost viaţa mea de cît, un şir întreg de decepţii, de sbuciumări sufleteşti, de sacrificii nespuse din partea sfintei meie mame, care nu s’a dat în laturi din faţa nici unui obstacol pentru a ne instrui. Şi 4 ani mai tirziu, dedeam lumină generaţiilor viitoare, îmi cheltuiam slaba mea energie vitală, într’o carieră spinoasă, aveam însă o forţă intelectuală, de care după aparenţa mea debilă, nu m’ar fi crezut nimeni capabilă. Acum însă nu mai am curaj, nu mai am nimic, mi-e groază de ce’mî va aduce ziua de mîine!... Dar mîine seară ce voia mai scrie? Mi se va schimba puţin viaţa? Şi ce schimbare ! Acum spune-mi, Chiţibuş, are dreptate să fie ea aşa de descurajată, şi nu mai poate aştepta nimic de la viaţă ? Aida CÂRŢI şi REVISTE A apărat „Geografia pisică a globului“ pentru cursul superior de liceu şi externatele secundare de gr. II de d. O. I. Gorciu, profesor de geografie la liceul Mihai Viteazul din Capitală. Se ştie că prin noua programă s’a introdus studiul geografiei şi în cursul superior de liceu; manualul de georafie fizică pentru el. V-a de d. profesor Gordiu e primul în literatura noastră didactică, şi numeroase planşe din text îl fac accesibil de înţeles pentru oricine ; el e făcut conform programei din 99 şi e împărţit în şease capitole: I. Elemente geologice, II. Atmosfera; III. Apa; IV. Clima; V. Uscatul; VI. Regimul biologic (Flora, Fauna și rasele umane). Lucrarea d-lui Gorciu se află în depozit la librăria Alcalay și la autor: str. Dionisie 46. MEMENTO — Mercuri 31 Ianuarie — — TEATRUL NAŢIONAL. — Opera cîntă lraviata cu d-na d’Asty. Spectacole Sala Edison. De 3 ori pe săptămînă bal mascat. Dumineca, Marte * şi Joia. Sala, splendid iluminată cu electricitate Circul Sidoli. — In fiecare seară mare representaţie cu 80 artişti şi 50 cai. Teatru Boulevard. Sala Eforiei. De 3 ori pe săptămînă bal mascat. CEREALE Bucureşti, 30 Ianuarie, ora 7 seara. Situaţiunea bună a cerealelor in pieţele americane nu a rămas fără de efect şi asupra pieţelor europene, astfel că cotaţiunile telegrafice de astăzi sunt în urcare generală. Din pieţele noastre avem de relevat o transacţiune de 14.000 hectolitri porumb obicinuit, efectuată la Brăila, cu preţul de lei 6 şi 50 bani hectolitrul predat Brăila; acest porumb s’a vindut pe baza unei greutăţi garantată de kgr. 77 hectolitrul. Temperatura aci şi in ţară este astăzi mai uscată. Din Rusia se anunţă că starea semănăturilor de toamnă este foarte rea și se consideră viitoarea recoltă în parțial in multe guvernăminte ca pierdută. Pr. --—■ ... "Mf . II','mi 1MJS TAEA —De la poresp. noştri particulari- Craiova Poliţia încurajatoare a jocului de cărţi.—Intr’o vreme, acest pagăbitor vabiu ajunsese a fi mal stav,»lit prin luareunor măsuri administrative împotriva jocului la noroc. Localurile dovedite că permit jocul de cărţi peste marginile îngăduite erau supraveghiate de către poliţie şî contruvemeţu„erau daţi în judecată. Prin aceste măsuri binefăcătoare, multă lume era scăpată întru cîtva de diferitele escrocherii ce provin pe urma jocului în cestiune. Era păgubitor însă faptul, pentru întreprinzătorii localurilor respective. Din această cauză, cafegii şi toţi acei ce întrebuinţaui localurile suspecte, proprii jocului la neroi, au cantuit toate mijloacele şi s’au pus bine cu agenţii poliţieneşti. Aşa fiind lucrurile, aceştia închid de la o vreme ochii asupra oricărei contravenţii, în schimbul unui bacşiş oarecare. Mulţumită şi neglijenţei prefectului de poliţie, acum jocurile la noroc se plac tică pe faţă, fâcînd adevărate ravagii mai ales naivilor. Zilnic ţăranii, cari vin cu lemne sate cu alte lucruri de vînzare prin oraş, sunt prinşi în cursă de către nişte pungaşi anumiţi şi duşi la jocul de cărţi, unde pierd toţi banii ce au. Asemenea lucruri petrecute sub ochii administraţiei cad în sarcina poliţiei locale, care ori de cîte ori se întâmplă că excrocaţii să reclame, închide ochii. Deci, trebue ca poliţia să fie vinovată, prin nepăsarea ei. Pentru ca să nu se spună că agenţii poliţieneşti ignorează cele p trecute, voi da şi cîteva din localurile cari întreţin jocul de cărţi. Intre acestea sunt: toate cafenelele armeneşti din piaţa Elea şi din str. Madona-Dudu, circiumele din împrejurimile gărei şi cele din str. Carol I.—Dragomir T.Severin Serată teatrală.—Ia seara de 24 ian. a avut loc în sala „Apollo“ o mare serată teatrală armată de dans, dat de Com. Israelită Spaniolă din localitate, sub patronagiul doamnei Sofia Abr. Sabeay şi cu concursul unui comitet de d-şoare şi cavaleri. S’au jucat:- „Procurorul Mincinos“ comedie în 2 acte de St Velescu, în care au debutat cu mult succes d-nii Isac S. Semo care a executat rolul lui Semo, actorul, Isac A. Iosef perfect în procurorul Verdescu, Abr. I. Cofin care a fost în rolul lui Orzeanu cît se poate de bine, asemenea și Ianob Levy în rolul senatorului Rozescu. D-rele Dona Arie îneîntâtoare în Zoe și Rosa Cohen admirabilă in Marioara. A urmat apoi „Peneş Curcanul“ poeme versuri de V. Alexandri, recitat de micul elev Sol. Eschenasy, şi foarte mult aplaudat atît pentru modul cum a recitat, cît şi pentru ţinuta militară ce-o avea, fiind în uniforma de Curcan din 77—78. După cererea generală s’a jucat o frumoasă comedie „Bacalaureata“ de N. Ţincu, jucată cu mult haz de către d-nul Isac S. Semo în rolul lui Sterie, d-ra R. Galano care a fost mult aplaudată în rolul Agripinei, şi d-ra Zoe Lina perfectă în Safta servitoare. Adaog că succesul moral al seratei se datoreşte în parte activităţei depuse de d-nii Aron E. Lewy şi Isac S. Semo. In numeroasa asistenţă am remarcat frumosul buchet de d-ro compus din : D-rele Popescu, Lucia D. Löwy, O. Feldberg, Clara do Mayo, Rosa Cohen, Metzger, Dona Arie, Robaca B. Joseph, R. Galano, Martha Jacobsohn, Zoe Lilu, Nicolaevici, Sarica Farehy R. Cohen. Printre tinerii dansatori am putut remarca'pe d-nii, Jac, Sabetay, Albert D. Löwy, Adolf Metzger, David da Mayo, Anastasiu, Isac S. Semo, M de Mayo, Aron D. Löwy, S. Frisch, Fr. W. Beck, looot. Voinescu, lsae B. Iosef, locot Mutu, D. Athias, Iosef Arie, R. Gehen lacob H. Lewy, Abr, Oofinu, Rosentha Rozopol, Sommer etc, etc. Apoi d-na şi d-nu Abr. Sabetry, d-na şi d-nu M. Semo, d-na şi d-nu Stoianovits, d-na şi d-nu d-l Waldmann, d-na şi d-nu Sal. Amar, d-na şi d-nu S. A. Sabetay, d-na şi d-nu M. Iliescu, d-na şi d-nu Munteanu, d-na şi d-nu Chiţimiead-na şi d-nu M. Abalel, d-na şi d-nu Aibala, d-na şi d-nu Eskenasy, d-na şi d-nu Iar. Semo, d-na Oser, d-na Popescu, d-na şi d-nul Sol. P. Levy, d-na şi d-nu Leon Perera, d-na şi d-nu B. Wechsler, d-na şi d-nu Abr. Medina, d-na Maghyr David. Intre acte d-nul Isac S. Semot a spus cu mult talent citeva foarte frumoase. Stai. Pentru persoanele invitată un vestmînt simplu aruncat pe umăr e foarte comod. Tiparul unui astfel de vestmint îl va procura „MODA ILUSTRATA“ tuturor cititoarelor sale, odată cu numărul de sîmbătă 3 Februarie Ediţia de dimineaţă INFORMATIUFI D. Al. Marghiloman a făcut ori vizită agenţiei sîrbe din Capitală, remiţînd în numele guvernului condoleanţe pentru moartea ex-regelui Milan. D. Al. Marghiloman a lucrat şa d-sa ori dimineaţa cu regele, ocupîndu-se cu afaceri de serviciu. D. Take Ionescu a făcut ori o lungă vizită d-lui Jean Lahovary la orele 1 jam. d. a., întreţinîndu-se cu d-sa mai mult asupra situaţiei politice. Din Constanţa s-a telegrafiat poliţiei Capitalei că cei 4 indivizi suspecţi sosiţi din Constantinople, din locurile contaminate de ciumă, au sosit în acel oraş ,şi au fost puşi în pază medicală pînă în ziua cînd vor fi porniţi la Constantinopole cu primul vapor. Liberalii au ţinut eri o întrunire în culoarea de Albastru, acasă la d. Ciocanell, in strada Poetului, unde au fost adunaţi o mulţime de liberali. In primele zile ale săptămînei viitoare, comisiunea pentru stabilirea va canţelor regionale se va întruni sub preşidenţia d-luî inspector general al învăţămîntului primar Meissner, pentru a stabili în linii generale planul după care se vor aranja aceste vacanţe.—de mare folos pentru populaţiunea rurală-D-şoara Juny Spielmann s'a logodit cu d-l Max Weis, luni închisoare, împreună şi cu ţiganca,complice la fapte. Tribunalul n-a mai condamnat apoi solidar să plătească reclamanţilor suma de 800 lei. Guvernul Carp rămîne Regele a respins demisia guvernului Cargl. Seful junimiştilor s’a dus direct de la palata «Fockey-club şi a comunicat amicilor săi că reggele i-a respins demisia cabinetului şi că guvernul rămîne astfel cum a fost constituit la început. După votarea impozitelor se va face o remaniare şi d. Take Jenesen va intra in minister. D. G. Cantacuzino a luat angajamentul de a da concursul sau guvernului Carp. La ora 7 d. Carp a părăsit palatul, insă nevoind să treacă pe lingă mulţimea adunată în faţa palatului a eşit prin portiţa de din dos. De la Jockey-club d-sa s-a dus la d. Cantaruzino, unde se afla adunat comitetul executiv al partidului conservator. O bandă de „producători“ de bani Tribunalul de Ilfov secţia I a judecat ori procesul ţiganilor loan Niculae şi Niculaa Gruia, cari împreună cu o soră a celui din urmă, au jefuit de vr’o 1800 lei douî comercianţi din comuna Verfişti jud. Ilfov Escrocheria a fost insă foarte nostimă, un gen picant si atractiv in acelaş timp. * Cei douî ţigani şi cu sora lor locuesc in strada Foişor, în Capitală, şi dăduseră vestea in oraş că vor să înmulţească francii, făcind dintr'unul douî şi din douî patru. Printre cei cari au fost atraşi de falşii producători de bani sunt şi fraţii Ghiţă Doicescu şi Dumitru Doicescu, comercianţi in comuna Vereştî. Venind in Capitală oamenii acum 2 ani, s’au întâlnit cu aceşti hoţi de ţigani şi din vorbă in vorbă au fost ’ atraşi * spre dînşii, i-au condus acasă şi au început să-î convingă de descoperirea pe care au făcut-o,—o descoperire care ii poate îmbogăţi. In acest scop, oamenii au avut mai multe conciliabule in mahalaua lor, la douî circiumari. Aceştia în proces servesc de martori Fraţii Doicescu au mers la un zaraf care e de asemeni martor in proces, au schimbat suma de 800 lei in aur — şi luîndu-şî restul, d&JăajQÎ pinâ la 1800 lei, au plecat acasă la Neculaî Gruia. Aci sora acestuia aşternind pe jos o scoarţă, a luat nişte tăciuni, o clipă, cenuşe şi alte marafeturi, şi a ascuns toţi banii oamenilor in cenuşe, după aceea a turnat nişte cositor topit deasupra, şi descintecul a fost gata. Dar... ţiganii se prefac că îngălbinesc, încep să strige că s’a stricat metalul, şi cer alţi bani. Bieţii oameni au înţeles că au fost furaţi, şi plecînd au început să se vaite pe stradă. După aceasta ei au mers de au reclamat la poliţie, iar serviciul de siguranţă al Capitalei a făcut cercetări. La cercetare, s’a găsit sub patul țigăncei o groapă de curînd astupată. Făcindu-se săpături, ca de 50 —60 de c. m., o comoară întreagă s’a găsit, căci aci se aflau toţi banii pe cari banda de escroci li adunase,—toţi banii numai in monede de aur. Comisarul Corbuleanu, care a condus aceste cercetări, a descoperit în acelaşi timp întreg misterul operaţiunilor bandei. In faţa tribunalului ţiganii au negat totul,spină şi faptul povestit de martori, că au fost în mai multe rânduri cu cei doi reclamanţi de au băut la circiuma din mahala. * Din partea fraţilor Doiciuleşti a pledat d. advocat Butoianu. După d-sa a susţinut rechizitoriul d. procuror Nicolau, şi la mură a pledat d. Iancu Brătescu ca apărător al ţiganilor pe cari d-sa ii numea mereu : finii mei. De data asta nea Iancu nu şî-a greşit oamenii. D-sa a susţinut că nu e nici o probă care să dovedească sumele de ban furate reclamanţilor, nicî dacă li s’au furat chiar bani. Tribunalul s’a pronunţat imediat, condarmnind pe ţiganii escroci la cite . Prinderea ofiţerului Sfig. O telegramă sosită pri in Capitală din Egipt anunţă că ofiţerul guard de artilerie din ţară, Riga, care dispăruse de peste trei ani, delapidind mari sume de bani din casa regimentului sau, a fost arestat. Acest ofiţer abusiv in ultimul timp se refugiase în Triest, unde intrase intr’o expediţie ştiinţifică ce se pregătea pentru sudul Africeî. Aci s’au luat măsuri pentru prinderea lui, — şi cum el se afla deja spre drumul Africeî, consulul Italiei în Brazilia care se bucură de dreptul de protectorat al rominilor aflaţi in această ţară, a primit instrucţiuni pentru a-1 aresta. In adevăr, Riga apăru în Brazilia, curînd după primirea acestui ordin, se dăduse sub adevăratul său nume, și aci’ a fost arestat îndată. El va fi Înaintat in țară cît de curînd. Sfârşitul crizei Aseară după ce s'a aflat soluţiunea crizei, grupuri de deputaţi şi senatori se formau fără întrerupere pînă târziu noaptea, discutind cele întîmplate. Junimiştii jubilau şi spuneau fără sfială că fără Corp partidul conservator nu mai poate avea fiinţă. Deputaţii conservatori păreau demoralizaţi. Ei nu-şi pot Închipui cum d. Take lonescu s’a lăsat a fi jucat cu atita uşurinţă de d. Carp şi de micul dictator. Mulţi Insă dintre aceşti deputaţi slnt hotărîţi a nu considera aceasta ca fapt îndeplinit şi In special nu vor admite a vota impositele pe cari ei le-au atacat cu vehemenţă. Foştii radicali iau o atitudine şi mai energică. IŞi cu drept cuvînt,căci la această truptă meschină şi care pare a fi cu totul personală d. Panu n'a luat parte. * Puţin timp după ce s'a cunoscut soluţiunea dată crizei, d. Nicu Filipescu şi-a făcut intrarea sfidătoare la clubul conservator. Atitudinea sa provocătoare,, ironia cu care privea pe tachişti, a provocat indignarea generală. Din anturajul micului dictator s'a răspîndit svonul că şi d. general Manu ar fi mulţumit cu soluţiutea dată crizei. Ştirea adusă la clubul conservator a întlmpinat o unanimă neîncredere. * Asupra condiţiunilor de împăcare, se afirmă că este o complectă capitulare a d-lui Cantacuzino, care s’a obligat a face să se voteze toate legile financiare d-lui Carp care n’a obiectat de cît la reducerea unei categorii de patentat, cu promisiunea vagă, ca după ce se vor vota impozitele să se facă o remaniare ministerială, prin intrarea d-lor Take Ionescu şi Jean Lahovary în locul d-lor Olănescu şi Ionaş Grădişteanu. * D. G. Panu va fi cel dinţii care va interpela guvernul asupra crizei. • •* Faţă cu nemulţumirea generală ce se observă printre deputaţii conservatori, se afirmă că s’a simţit necesitatea unei noi consfătuiri la d. G. Gr. Cantacuzino. Înainte de deschiderea şedinţei Camerei. Amicii d-luî Carp jubilează: — Am salvat şeful! S’a sfîrşit cu .Nababul. Cu Take o sâ ne înțelegem noi! spun carpiştii. * Xteznaniarea cabinetului se va face după 15 zile. Junimiştii contează pe intrarea d-lui Take Ionescu, dar nu s’a ho tărit încă cine va intra in locul d-lui G. Olănescu. Aseară a avut loc o consfătuire între d-nii Carp, Maiorescu, Marghiloman, Theodor Rosetti, P. Missir şi ciţiva fruntaşi junimişti din Cameră şi Senat, pentru a se vedea cum trebue de expus situaţia în parlament. Un amic indiscret al d-luî Carp l’a întrebat pe șef: — Cucoane Petrache, cum ai f o întorci înaintea Camerei cu autoritatea moralâ și materială pe cari le-ai declarat de perdute ? — Apoi la asta mă ghidesc și eu! Dar am să-l consult și pe Take, — răspunse d. Carp. * D. Nîcu Filipescu a adunat eri în diferite locuri pe partizanii săi şi l-a îndemnat ca astăzi la Cameră şi la Senat să organizeze manifestaţii de simpatie cînd se va prezenta guvernul. Cercurile diplomatice din Capitală au fost cele mai bine informate asupra desnodămîntuluî crizei. Oamenii politici cari au avut ocazia să vorbească cu miniştrii străini au putut constata că toţi preziceaţi că regele va respinge demisia d-lui Carp. S’au făcut chiar pariuri in corpul diplomatic că acesta va fi rezultatul final al crizei. • în cercurile liberale se face un haz nespus de întorsătura pe care a luat-o criza ministerială. In special se fac crude zeflemele pe socoteala şefului conservatorilor şi se aşteaptă cu nerăbdare să se vadă cum se va prezintă d. Carp înaintea unor Camere cari i-au refuzat acum trei zile atit sprijinul moral cit şi cel material. D. tona campanie liberală Imediat ce s’a aflat aseară despre respingerea necondiţionată a demisiei guvernului Carp, un însemnat număr de liberali s’au adunat la clubul liberal şi au discutat asupra surprinzătoarei soluţiuni pe care a dat-o regele crizei ministeriale. Toţi cei de faţă au găsit că acest desnodămint descopere pe rege, căci atit majorităţile conservatoare cît şi partidul liberal s’au declarat în contra impozitelor propuse de d. Carp şi nimeni nu s’ar fi aşteptat ca regele să impună, prin soluţiunea pe care a dat-o crizei ministeriale, impozitele d-lui Carp. Aceasta se consideră în cercurile liberale ca o adevărată lovitură de stat şi faptul a produs o vie agitaţie în sinul partidului. * Mai mulţi fruntaşi liberali s’au dus de la această improvizată întrunire de la club direct la d. Dimitrie Sturdza pentru a-i comunica impresia ce a făcut-o in partid respingerea demisiuneî d-lui Carp. S’a cerut şefului liberalilor ca în discuţiimea ce va urma în parlament asupra situaţiunei politice, să pună în evidenţă aceasta lovitură de stat şi să arate gravele urmări ce le poate avea. Se face o vie propagandă în cercurile liberale pentru retragerea din parlament a întregei opozițiuni liberale. Adevărul D. Dimitrie Sturdza a fost invitat pentru astă-seară la clubul liberal spre a comunica vederile sale asupra acestui eveniment. Rezultatul audienţei d-lui Cantacuzino De la palat d. Cantacuzino a plecat direct acasă. Aci un redactor al nostru care-1 aştepta acolo a întrebat pe şeful conservatorilor care-i rezultatul audienţei şi dacă s’a format cabinetul. D. Cantacuzino a răspuns: — Nu e încă nimic hotărit. Trebue să mă mai înţeleg cu d. Carp. * In momentul cînd ne-a declarat aceasta au sosit d-nii Victor Ionescu, Costea Balş, P. Sfetescu, etc., şi alţii cărora, le-a repetat declaraţiunea. * Cu toate astea asupra acestei audienţe mai putem da următoarele amănunte precise. La întrunirea ce a avut loc ori dimineaţă la d. Cantacuzino şi la care a luat parte şi dl. Filipescu, s’a decis în principiu următoarele: D. Cantacuzino să ceară un mandat nelimitat pentru compunerea ministerului, iar în că dni cînd regele nu-i va acorda aceasta, d. Cantacuzino să-şi depue mandatul, recomandind regelui de a respinge demisia d-lui Carp. * Asupra acestei chestiuni s’a învîrtit dîspaţiunea tn această audienţă. D. Cantacuzino a cerut an mandat nelimitat, relevlnd în acelaşi timp că e cu neputinţă de a se lua puterea conservatorilor, cită vreme nu exista nici un motiv constituţional pentru aceasta. In tot cazul d-sa a arătat regalul că dacă nu poate admite a-i acorda un mandat nelimitat, să respingă demisia d-lui Carp, d-sa gersntind atunci că o înţelegere se va stabili între d. Carp şi majorităţi. Regele n’a dat încă nici un răspuns definitiv. Demersul șefului conservatorilor se interpretează în senzul câ vrea să sondeze părerea regelui, pe care-1 bănuește că e decis a aduce pe liberali la putere. D. P. P. Carp a fost chiemat pentru orele 6 la palat. Comitetul executiv conservator s’a întrunit la ora 6 la d. G. Cantacuzino. Şeful conservatorilor a convocat, comitetul pentru a-i face o expunere a situaţiei, a-i arăta rezultatul conferinţelor avute la palat şi toate peripeţiile crizei, de altfel cunoscute tuturor. Dacă d. Cantacuzino va fi silit să-şi depună mandatul, va convoca imediat majotăţile parlamentare şi le va arăta situaţia partidului conservator. telegranele adeverului Budgetul Austriei Viena, 36 Ianuarie. — Budgetul din 1901 a fost supus azi Camerei deputaților. El acuză un excedent de 834.241 de coroane, adică 64.006 coroane mai mult ca în 1900. Cheltuelie sunt cu 50.082.7^7 coroane mai considerabile decit in exerciţiul precedent. Din această sumă 12.866.818 coroane privesc cheltuelile comune şi 1. 092.521 constitue interesele pentru o noua emisiune de rentă proectată. Veniturile sunt sporite cu 58.146.703 coroane, din care 3.899.300 la captul impozitelor directe, 736.700 la vămi, 1.600.000 la taxa asupra alcoolului 5.080.000 la tutunuri, 1.050.000 la zahăr. Funeralis pentru Milan Viena, 30 Ianuarie.—Rămăşiţele mortuare ale regelui Milan vor fî transportate joi la biserică sirbească unde vorfi expuse; funeraliile vor avea loc Vineri cu solemnitate. Se vorface onoruri militare. Corpul va fi transportat de la biserică la gară. . Un funcţionar al legaţiunei slheştî a fost însărcinat ca să facă un inventariu al hirtiilor şi al efectelor cari aparţineau regelui Milan. FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL* 73 femeia misterioasă DE GEORGES O MN ET XII — Mă voi grăbi... — Acum pleacă. Am treabă. Fica orna mă așteaptă pentru ca să eșim. — Scumpe patroane, grand mersi și toate respectele mele. Agenta! .de schimb plecă. Liebtenbach nu se sculă nici pentru a’i reconduce. El se gîndea. O scrisoare trimisă din Veneţia îî parvenise, scrisoare care pe de o Bario îî aducea o mare satisfacţie, pe de alta îi cauza oare şlcare nelinişte. Sophia Grodsko îi scria : „Praful de răsboini este un succes trimnfant. Experienţele făcute la Spezzia şi la Trieste au dat nişte rezultate prodigioase pentru tunurile de marină. Plăci de blindagiu de oţel Siemens de C 30 au fost perforate cu o foaie de hîrtie. Am luat două milioane. Restul va urma în curînd. Afacerea va avea măreţe consecinţe. Nu tot aşa merge însă cu praful de comerţ. Hans a lucrat de cincisprezece zile, la Swalbach, cu Prunier din Zurich. El a avut o mare decepţiune. Toate încercările făcute au fost insuficiente. El a manipulat produsele în diferite chipuri. Nimic n’a dat un rezultat bun. Explozivul nu preţueşte mai mult decît dinamita. El costă mai puţin, ce-i drept dar sîntem departe de ceea ce speram noi că ar putea fi. Probabil că există un secret de fabricaţhin© pa care nu-l cunoaştem. Hans îl cântă şi nu dezesperează de a’l găsi. Dar pînă acum fiasco. Nu te descuraja şi fi’mi recunoscător fiindcâ îţi spun tot adevărul. Agostini îţi trimite cele mai bune amintiri ale sale şi te anunță că vei primi în curînd brevetul de baron.“ Liehtenbach murmură : — Baron ! frumoasă mutră voi face dacă afacerea va da greş! El se sculă, făcu un gest de dispreț, și zise : — Nu va da greş! Hans e un chimist abil. El va găsi ••• Și apoi, la nevoe, mă voi întoarce. Nu mă vor prinde atît de lesne...“ El surise. Fică-sa intră. Nu mai era mica pensionară îmbrăcată în uniforma albastră a mînăstirei, ci o elegantă şi graţioasă pariziană. Bancherul o privi cu satisfacţie: — Eşti gata ? — Ca tată. Ne înțeleseserăm ca să eşim la ora patra. — Just. Și tu mă duci ? — La desfacerea «»felinelor din AlsaciaiLoroaa... Tu nu poţi spsi de acolo... — Aş fi putut sătrimet darul meu. — Dar eu trebue să merg acolo... Maica Sainte Alix ţine un comptoar cu vechi camarade ale mele... Şi i-am promis sigur că vin“. — Haide atunci... Precară. In sala Agricultorilor Franţei e bazarul. La intrare auziai un murmur de voci, umbletul mulţimei. Făsoi de drapele, într’un masif de flori, un bust al Alsaciei in marmoră, cu o eşarfă de crep pe piept. Şi pentru a face onorurile, venise şi soţia preşedintelui consiliului, deputat al Vosgilor, înconjurată de dame din lumea oficială. Tinere delegate veneau și se duceau în lumea vînzătoarelor, conducînd spre comptoare personagiile importante. O canapea dublă ocupa mijlocul dintre cele două rînduri de ghișeuri, în cari numele cele mai cunoscute ale familiilor din Alsacia şi Lorena erau reprezentate prin bunice ca părul alb şi tinere femei elegante, zîmbitoare şi fără griji, crescute sau născute în exil şi găsind Franţa frumoasă, viaţa agreabilă, chiar şi departe de ţară. Liehtenbach şi Marianne, primiţi la sosirea Ior cu bucurie. Se opriră un moment in grupul oficial. Acolo prestigiul financiarului, autoritatea directorului unui ziar se exercita fără Contrabalanţă. Nu vedea de cit surîsuri şi cu cit opiniile erau maî republicane, cu a- tît sa faceau mai multe complimente reacţionarului Liehtenbach. Timidă Marianne căuta cu nelinişte din ochi comptoarul în care vindea maica Sainte-Alix. O tînără delegată, se grăbi să conducă pe o aşa bogată moştenitoare, se puse la ordinele tinerei fete şi printre cumpărătoarele cari treceau, şi vînzătoarele cari flecăreau, Marianne ajunse la ghişetul în care foastele ei camarade, inconjurau călugărița, și vindeau lucruri de zece bani pe prețul de cinci lei, fără cea mai mică greutate. Genevieve de Tremont, în doliu, dirija raionul bonetăriei. Ea își sărută prietena: — Ești singură? — Oh! nu, tatăl meu a rămas sâ vorbească un moment cu soţia unui senator... — Ta va lăsa aci cîtva timp ? — Nu ştiu. Poate că nu-i va fi uşor să vie să mă ia din nou. .Ea se întoarse spre călugăriţa care ţinea casa: — Eşti mulţumită de afacerile ce le faci, maică.Reţeta o bană? — Am făcut trei mii de franci de la amiază, copilul meu. Dar e ora cinci, și într’o oră totul se va fi sfîrșit... Ne rămîne o treime din mărfurile noastre. — Ei bine, maică, tot ce nu vei fi vîndut in astă seară, trimite’mi mie, zise simplu tînără fată. — Oh! Copilul meu... ce recunoscătoare îți sunt!... Dar ce va zice tatal d-tale ? D-șoara Lichtenbach avu un surîs padnic : — Tatăl meu ? El nu’mi refuză niciodată ni-, mic ! De altmintrelea sunt bogată.“ Ea arătă o pungă plină de aur, și adaogă : — Și dacă nu îmi va ajunge, papa îmi va acorda un avans. — Privește în fața noastră! zise Genevieve de Tremont. . E comptoarul d-nei Baradier. Amelia este acolo.. Marianne roşi cam încurcată. Ea îşi aminti cuvintele tatălui sau privitoare la certurile sale cu Grafit şi Baradier. Ce legături se pot stabili între aceste familii inimice ? Şi deodată faţa surîzătoare a lui Marcel Baradier, blond, fiu, elegant, se evocă suvenirei sale. Inimiciţiile părinţilor nu leagă pe copii, dat fiind că el primise atît de graţios pe fica lui Liehtenbach,cînd venise în rue de Provence. Ea îndreptă ochii săi spre partea pe care î-o arătă Genevieve. Aproape de comptoarul în care d-na Baradier și Amelia vindeau, sprijinit de zidul de lemn, Marianne recunoscu pe acela la care se gindea. El surîdea vorbind cu un bătrîn care cumpăra o vază de faianță. El îi o luă din mină, o puse înapoi un etalaj și de la locul ei Marianne II auzi spunind: —• Asta-i pentru a treia oară, unchiule, că vindem acesta şi ţi se lasă !... De plătit toţi îl plătesc, dar de luat nimeni nu hroeşte sâ’l ia.‘ ( Pa urmat).