Adevěrul, august 1904 (Anul 17, nr. 5402-5408)
1904-08-18 / nr. 5402
Mercur! Azi 17 August *" Parcul Oteteleșanu.— Compania lirică romina de sub conducerea d-lui Grigoriu. Se va cînta frumoasa operetă „VAGABONZII“ Grădina Hașea, Strada Academiei."— Trupa de operete sub conducerea Mur Ale P. Marinescu. La concursul d-șoarei Nora Marinescu și al d-lui N. Poenaru Se va reprezenta opereta „Hanul Dracului“. Grădina Hugo.—Concerte de orchestră sub conducerea d-lui Ed. W. Strauss. Grădina Blanduziei.— Teatru de operete, comedii și varietăți sub direcțiunea d-lui Ludwig Mertens. Cosmoplasticul „Romînia Pitorească“, Calea Victoriei vis-a-vis de Frederic treberî interesante, belea ma’ mult. Același lucru cu moașele și cu agenții sanitari. Sfaturile sătești cu delegații lor n’au nici un rost. Delegatul e un gheșef tar mai mult. Aici s’a ales intr’un cătun ca delegat un țigan, pentru ca avea circiumă , ce îmbunătățire are să-ți facă Ghiță Ursarii, căci așa se numește delegatul ! Comunele vor rămînea ceea ce au fost: tot sărace, tot fără localuri de școală, spitale și alte autorități, același personal în administrație, aceleași moravuri. Cîteva elemente noul introduse printre cei vechi, se vor strica și acelea. Zapciul a rămas tot zapciu. Proectul prezentat de d. Lascar era mai bun. Dar se nit multora și așa cum acum voițjreze cînd este în cunosc numai dricit po <a domnilor, împreună cu studiațil bine de făcut legi, dacă n'a convea ceea nu s’a făcut nistrul, țăranul să prosperace în folosul lui. Oamenii mari nu van. El îl judecă și’l fac repede foe hârtie. Coborîți-vă, cui poporului ; trăiți iți va ani dearindul, pe urmă apucați-vă I. E. Manolescu Comuna Titu Art. 8.—Pirnea și jimblu de orice formă, nu va pute fi fabricată petecii în bucăți de două, de unul și de jumătate kilogram. Toate bucățile de pîine și jimblă vor purta o etichetă pe coaja avînd scris în mod citibil numele, pronumele și domiciliul fabricantui cum și prețul. Această etichetă se va lipi cu cocă. Se admite o toleranță de 100 grame pentru ptinea și jimbla de 2 kilograme, de 50 grame pentru piinea și jimbla de un kilogram și de 25 grame pentru piinea și jimbla de o jumătate de kiogram. Se pune în vederea fabricanților de pîine și jimblă, că contravenienților la aceste dispozițiuni de lingă confiscarea pîinei ce se va constata de o greutate mai mică și darea în judecată a contravenientului, primăria îi va ridica și autorizarea de funcționare. lor pentru a se lua astfel cuvenitele măsuri de supraveghere ca să se împiedeca exportul prin locuri interzise atit a porumbului și fainei de porumb cît și a ovăzului, tărîțelor și celorlalte nutrețuri. In acest sens s'a intervenit de minister direct și către comandantul batalionului de grăniceri. înainta rapoarte asupra petițiilor primite In camera de cari aparțin. 10. Camera de reședință să poată delega secția de cameră spre a face inspecțiuni unei corporațiuni din localitate sau județ. * Dacă aceste măsuri propuse, vor fi aprobate de cel în drept, atunci ele vor fi comunicate Camerelor de comerț și celor de meserii, spre a le pune în aplicare. C. Bem.culară a ministrului de război îi ordonă întrebuințarea pe o scară mai întinsă a limbei maghiare în relațiile de servient prin scris ale armatei comune. O scrisoare a țarului către regele Eduard Marienbad, 16 August. —. Prințul de Battemberg, care precum se știe, a reprezintat la Beterhof pe regele Eduard al Angliei la botezul țareviciului, s-a reîntors și a remis regelui Eduard o scrisoare autografă a țarului. Zvonul după care regele Eduard ar fi oferit Rusiei bunele sale oficii ca mediator în vederea încheerea unei păci deu japonezii, continuă a circula cu persistență, TELEGRAME Serviciul Agenției nor Descoperirea unor mine ne în Japonia Tokio. 16 August — Niște terenuri aurifere descoperite de curînd aproape de Twate, au fost luate pe seama guvernului. Aceste terenuri ar produce 100 milioane livre Sterlinge. Exploatațiunea anuala s’si ridica pe'ă hi 30 milioane de yeni. Convocarea statelor generale ale Finlandei Helsingfors, 16 August.Un ukaz imperial convoacă statele generale ale Finlandei în sesiunea ordinală pentru ziua de 6 Decembrie. Viitoarea dietă se va întruni în 1907. Greva morarilor din Budapesta Budapesta, 16 August.— Lucrătorii morali aflați în grevă vor relua mâine munca, fără ca pretențiunile lor să fi fost îndeplinite sau ca organizatorii greve, să fi fost reangajați. Protectoratul catolicilor din Orient Viena, 16 August.— „Fremdenblatt“ relevând declarațiunile publicate de către „Le Journal“ din Paris atribuite contelui Goluchowski, în chestiunea protectoratului catolicilor din Orient, declară că acea conversațiune n’a fost întreținută cu nici un personagiu important din ministerul afacerilor străine. Prin urmare acele declarațiuni nu au nici o importanță: încoronarea regelui Serbiei Belgrad, 10 August.—Oficialul publică programa serbărilor încoronărei care vor dura de la 7—9 Septembrie; încoronarea va avea loc în ziua de 9 Septembrie după care va urma o mare recepțiune la palat. A devei’Ut Condițiunile pentru exercitarea comerțului de brutărie Primăria Capitalei a publicat următoarea ordonanță relativă la exercitarea profesiunei de brutar și a comerțului de brutărie : Nimeni nu va putea întreprinde fabricațiunea produselor de brutărie și franzelărie fără a îndeplini următoarele condițiuni : a) A avea, ca proprietar sau ca chiriaș, un local propriu, în condițiunile cerute de legile și regulamentele sanitare, constatat de o comisiune compusă din un medic comunal și un inginer sau architect al Comunei. b) A prezintă un certificat liberal de cinci patroni brutali constatînd moralitatea și cunoștințele profesionale necesarii celui ce voește a întreprinde această fabricațiune. c) A prezintă certificatul tribunalului comercial constatînd că și-a înscris firma, cum și actele (contractul de societate, etc.) cari stabilesc modul sub care va exercita comerțul. d) A prezintă recipisa Casei de Depuneri constatînd depunerea unei cauțiuni de 300 (trei sute) lei, destinată a servi exclusiv la acoperirea amenzilor legale sau convenționale, la plata cărora va fi obligat cel ce contravine dispozițiunilor regulamentului pentru brutării. Această garanție nu va putea fi urmărită de alte persoane. Fabricantul produselor de brutărie și franzelărie este obligat a avea un depozit în magaziile sale o cantitate de cinci ori, cel puțin mai mare decât numărul kilogramelor de pîine, jimblă sau franzelă ce fabrică de obicinuit pe zi. El c datora fiecare 1 și 15 an o fiecărei luni, să comunice administrației comunale, după un anumit formular, cantitatea de pîine, jimblă și franzelă ce va fabrica in fiecare zi, putindu-șî fixa cantitatea minimă și maximă de variație în fabricațiune. Toți fabricanții și debitanții de pîine sunt obligați a ține afișat in permanență, in localul de vînzare, tarifa prețurilor cu cari vind brogramul de pîine și jimbră. Pe lingă aceasta, debitanții de ori-ce natură, sunt datorii afișa numele, pronume e și domiciliul fabricantului de la care își procură produsele și a avea un cîntar. Fabricanții nu vor putea schimba prețul pîinei și al jimblei docit ,anunțând cu 15 zile înainte administrațiunea comunală, iar schimbarea prețului nu se va putea aplica decit de la zîntiiu sau cincisprezece ale lunei care urmează după expirarea termenului de 15 zile. Se acordă un termen pînă la 20 August curent, pentru ca toți brutarii din Capitală să se conformeze întocmai acestor dispozițiuni. Acei cari după expirarea acestui termen, nu se vor fi conformat, vor fi opriți de a exercita înainte profesiunea, confiscîndu-li-se produsele ce ar mai scoate și pe lingă aceasta vor fi dați judecăței ca contraveveniențî. In același timp, pentru că există plîngeri și s’au făcut constatări că parte din brutari contravin regulamentelor comunale în ceea ce privește greutatea pîinei frustrînd astfel pe cetățeni și făcînd o concurență neleală fabricanților cinstiți, reamintim dispozițiiile regulamentului in această privință, cum sînt următoarele : IIPORMATIONI In primele zile ale lunei Septembrie, fruntașii junimiști se vor întruni în București, spre a fixa data congresului ce l vor ține, lista oratorilor și subiectul pe care îl va trata fiecare orator. O D. Porumbaru, ministrul lucrărilor publice s'a reconciliat cu mehedințenii în urma vizitelor pe cari le-a făcut la Severin. Se știe că d. Porumbaru s'a ales mult timp la Mehedinți și numai la trecutele alegeri a fost silit de d. Parvu Isvoranu să-și strămute domiciliul politic la Fălciu. D. Porumbaru a recîștigat în Mehedinț ceea ce pierduse, prin marele interes pe care-l arată pentru nevoile orașului Severin, de cînd deține portofoliul lucrărilor publice. In ziua de 9 August s’a ținut la ministerul de domenii a patra licitație pentru arendarea dreptului de vînat pe domeniile statului. S’a prezentat la licitație societatea vînătorilor „Diana“ prin casierul său d. I. L. Bălănescu asupra căruia s’au adjudecat provizor ocoalele silvice Giurgiu și Pucioasa. Asemenea s’a mai prezentat un domn Ghiuberg, reprezentantul unei societăți ungare, asupra căruia s’a adjudecat ocolul Cașin din județul Bacău. In primele zece zile ale lunei curente s’au încasat la vămile din țară 647.958 lei și 05 bani din taxele vamale, 109.145 lei și 85 bani din taxa porturilor de fum. la sută și 73.174 lei și 80 bani din taxele fondului comunal. Față de anul trecut încasările din anul acesta se prezintă cu un plus de 35.361 lei și 65 bani pentru taxele vamale, cu un minus de 51.924 lei și 5 bani pentru taxa de fum. la sută și cu un plus de 4.674 lei și 95 bani pentru taxele fondului comunal. Eri după amiază s’a întrunit la ministerul de finanțe comisia de experți de pe lângă direcția vămilor și s’a ocupat cu rezolvarea contestațiilor la aplicarea tarifului vamal sosite pînă atunci la minister. Sîmbătă s’au expediat în județe mandatele pentru plata cvotei-părțî suvenită comunelor rurale din veniturile fondului comunal pe luna aceasta, iar eli s'a făcut expediarea ordonanțelor pentru plata aceleași cvote-părțî și din aceleași venituri cuvenită comunelor urbane. Erî a început a se face la ministerul de finanțe plata pensiilor civile pe luna aceasta. Plata loturilor funcționarilor statului a început a se face încă de Sîmbătă și erî a continuat la minister. Direcția statisticoi generale a finanțelor a terminat de întocmit atât statistica comerțului exterior al Romîniei pe întreg anul trecut cit și statistica aceluiași comerț pe al doilea trimestru din anul acesta. Ambele lucrări vor fi date la tipar chiar săptămâna aceasta. După niște date culese la direcția statisticei generale a finanțelor, in orașele reședințe de județ din Moldova sunt actualmente 34 croitori români, 19 străini și 746 evrei. Acești croitori plătesc în total anual un impozit de 1016 lei cei romini, 1759 cei străini și 19202 lei cei evrei. Cu ocaziunea restaurărea palatului Societăței Funcționarilor Publici, comisiunea însărcinată cu supravegherea lucrărilor și conducerea afacerilor societăței, compusă din d-nii Marin Alexandrescu, directorul Bursei Muncea, și M. G. Stoianescu, consilier la înalta curte de conturi, a indrodus mai multe modificări în vederea prezervarei clădire! pe viitor contra incendiului, făcînd acoperișul cu plăci de asbest iar podelele cu ciment de beton armat. Comisiunea crede chiar că va putea realiza economii de vreo douăzeci mii lei, pe cari bani îi va vîrsa la fondul filantropic și de pensiuni al Societăței în folosul membrilor. Lucrările activîndu-se se speră a fi terminate chiar în toamna aceasta. Consiliul județean de Tecuci a fost convocat în sesiune extraordinară pentru ziua de 5 Septembrie. Consiliul se va ocupa între altele , cu chestia primire! legatului de 10 mii lei lăsat prin testament de defuncta Casandra Donici în folosul spitalului din Podul Iloaei. Direcția generală sanitară a trimis o circulară medicilor de plasă prin care îi invită să țină cît de des conferințî cu personalul sanitar inferior din plășile respective. Azi se întrunește din nou comitetul Bursei din Capitală. Serviciul fondului comunal din ministerul de finanțe a vărsat era statului subvenția de 5 la sută asupra veniturilor pe trimestul iulie. Serviciul zooteehnic din ministerul de domenii va expune în pavilionul ministerului de domenii, dela expoziția societăței agrare a marilor proprietari, în intervalul dela 1—16 Septembrie diferiții produși ai depozitului de armăsari ai statului de la Constanța, cum și produși ai încrucișărilor iepelor dobrogene cu armăsarii acestui depozit. In intervalul dela 16—30 Septembrie, același serviciu va expune oi și porci de rasă, născuți și crescuți la diferitele ferme ale statului. D.inginer C. R.2it?rcea, șeful serviciului industriei și minelor din ministerul de domenii, își va relua Jot ocupațiunile la minister. D-nii G. Nicoleanu și V. Brezeanu directorul și șeful serviciului agriculture! din ministerul de domenii, lucrează la aranjarea secțiunei agriculture!, din pavilionul ministerului de domenii, de la expoziția agrară. In urma rezultatelor ineficace date de experiențele ce s’au făcut cu serul anti-aftos de d-nii I. St. Furtună, Motaș și Riegler, d. profesor Locusteanu, directorul școalei superioare de medicină veterinară, a fost desărcinat din atribuțiile ce avea în combaterea epizootiei de febră aftoasă. Din Neu-Wied se scrie că starea sănătăței reginei- afară de o mică răceală trecătoare—a fost din cele mai bune. Regina se va întilni la finele atestei luni cu regele cu care apoi se va întoarce în țară. V D. Em. Costinescu, ministru de finanțe, se întoarce azi în Capitală, venind de la Sinaia, înscrierie la școalele primare vor începe la 25 August.Erî s’au prezentat pe la diferitele corpuri de armată toți soldații bacalaureați cari au fost chemați să’șî facă stagiul ca sergenți plutonieri. ♦ Direcția generală sanitară a fost anunțată că în județele Dolj, Suceava și în alte citeva județe din țară a izbucnit epidemia de disenterie. Prefectura de Vlașca a făcut cunoscut ministerului de interne că a rezervat suma de 6000 lei pentru clădirea a două grajdiuri destinate întreținerei reproducătorilor. @ Am spus că în județul Ilfov se vor construi zece localuri de infirmerii și zece localuri pentru băi populare. Cădirile vor servi ca model și se vor face în limita sumei de 105.000 lei. Pentru complectarea acestei sume, prefectura de Ilfov a făcut un împrumut de 60.000 lei din fondul drumurilor, în contul fondului zecimilor. In afară de infirmeriile ce se vor clădi, funcționează în prezent în județul Ilfov, comune, din județ. infirmerii 120 este Oprirea exportului ruralo are întregul famei de porumb Ministerul de finanțe a trimis o circulară vămilor prin care se face cunoscut cu dispozițiunile de prohibițiune privitoare la exportul porumbului sunt aplicabile și fainei de porumb. In consecință ministerul le invită să oprească exportul fainei de porumb, fie în cantități mari, fie chiar în cantități mici, necesar locuitorilor mărginași ai fruntariei, acesta din urmă vizate de articolul adițional din convențiunea de comerț cu Austro- Ungaria. Spre mai sigua executare a acestui ordin, ministerul se mai invită să se înțeleagă și cu comandanții grăniceri Modificarea legii meseriilor Nu odată s’a spus prin ziarul nostru că legea meseriilor alcătuită în grabă, conține multe lacune, care cu timpul trebuesc împlinite. Ceea ce noi prevedeam a fost constatat în practica lucrurilor de către persoanele autorizate de ministerul domeniilor, spre a controla modul de aplicare al legei meseriilor. Printre acele persoane e și d. inginer N. I. Paianu, inspector industrial. O parte din lacunele observate de d-sa le-a consemnat intriun luni raport pe care l’a adresat d-lui ministru al domeniilor. » D. Paianu constată mai întiiu prin raportul său că există o mare nepotrivire între prevederile legei și ale regulamentului meseriilor. Astfel, art. 60 din lege spune: „Corporațiunile sînt sub prevegherea și autoritatea camerelor de comerț și industrie în a cărei cifrre mint’0 30 află“. Prin cîteva articole din regulament însă acea prevedere a legei e zădărnicită și prevegherea corporațiilor e trecută pe seama camerelor de meserii. D. Paianu se `ntreabă, cu drept cuvînt, ce autoritate poate să mai aibă camera de comerț și industrie, cînd toate cestiunile privitoare la corporațiunî, se rezolvă din oficiu, adică de minister, sau de camera de meseriî și cînd apelurile în contra încheerilor camerilor de meserii este supus direct ministerului ? Camera de comerț nici nu e numărată printre părțile ce au dreptul să facă apel. * D. Paia nu mai constată prin raportul său, ceea ce și noi am constatat nu de mult că în mod vicios sînt compuse camerile de meserii. Inspectorul industrial al ministerului face să se releveze următoarele : Legea meseriilor, prin art. 97 prevedea că, camerele de meserii vor fi secțiuni ale camerelor de comerț. Din acel articol formal al legei nu rezultă nici că acele secțiuni vor forma corp aparte, nici că trebue să aleagă un președinte dintre cei 12 sau 6 membri din care se compune fiecare secțiune, după cum s’a procedat. Prin regulament s’a alterat ideia legiuitorului și pentru buna funcționare a legei d. Paianu a propus prin raportul său, o serie de măsuri ce trebuesc de luat pină ce se va modifica regulamentul iu chestie. Acele măsuri le rezumăm aci. * 1. Orice reclamațiuni relative la corporații și corespondența de la minister să fie primite de Camera de comerț, al cărei președinte le va înainta Camerei de meserii, care se va discuta și își va da numai avizul. 2. Dismisiunile și avizele Camerelor dle meseri să fie trecute in registre parafate și sigilate. Secretarul Camerei de comerț sau ajutorul sau, să îndeplinească și funcțiunea de secretar al Camerei de meserii. 3. Avizele Camerei de meserii să fie supuse aprobarea președintelui Camerei de comerț. 4. Dacă și președintele camerei de comerț este de aceeași părere ca acea cuprinsă în raportul camerei de meserii atunci se va comunica corporației meseriașilor sau altor persoane, rezultatul cererei făcute. Cei nemulțumiți vor avea dreptul de recurs la minister. 5. Dacă președintele camerei de comerț este de părere contrarie cu avizul camerei de meserii, atunci căzui se va comunica ministerului, care va hotărî ce părere trebue admisă sau va da o soluție proprie. In cazul acesta dispoziția ministerului va fi comunicată tuturor camerilor de comer ț spre a ține seama de ea. 6. Membrii camerei de meserii să poată inspecta corporațiunile, atit pe cele din orașul de reședință, cit și pe cele din restul circumscripției camerei de comerț. In acest caz din urmă, membrii delegați să primească diurne din budgetul camerei de comerț, diurne ce se vor da cu aprobarea președintelui camerei de comerț. 7. Cind camera de meserii întîrziază cu darea avizului cerut de președintele camerei de comerț, atunci să se procedeze ca la punctul 5. Pentru chestiunile de urgență, camera de meserii să fie obligată a-și da avizul in cel mult 15 zile de la primirea hîrtiei. 8. Convocările camerei de meserii se vor face de către camera de comerț, în urma cererei scrisă făcută de președintele acesteia sau a 3 membri din comitet. 9. Secțiunile Camerelor de comerț din circumscripții să nu poată lua nici o dispozițiune. Era să fie obligate a SEIMUL PARTICULAR Noua afacere de spionagiu din Franța Paris, 16 August.—Noua afacere de spionagii cu prilejul căreia atașatul militar japonez de aci, e acuzat de a nutri intențiuni dușmănoase față de Indochina franceză, pare a nu fi altceva decît o colosală mistificare pusă la cale de către agentul Lajoux cunoscut de pe timpul afacerei Dreyfus. Politica Austriei în Balcani Viena, 16 August.— Corespondentul local al ziarului „Moskowskija "Wjedamosti* pretinde a fi avut o convorbire cu contele Goluchoski, asupra chestiei balcanice. Contele Goluchowski a declarat în mod hotărît că Austria nu se gândește nicî pe departe la ocuparea Macedoniei. Cît despre realizarea alianței balcanice a popoarelor slave, va mai trece multă vreme pînă ce ea să iasă din domeniul dezideratelor. Ciocnire între turci și revoluționari bulgari Sofia, 15 August. Voevodul Dimitrie Stamatov, a avut cu banda sa o luptă crîncenă cu trupele turcești, în districtul Matechovo. Banda a fost împrăștiată, iar Stamatov ucis. Seminar ortodox la Constantinopol Constantinopol, 16 August.—Călugării ruși de la muntele Athos înființează la Constantinopol un mare seminar de novici. 140 cazuri de otrăvire cu anilină Kronstadt, 16 August. — Aci s’au întîmplat 140 cazuri de otrăvire cu anilină, în urma consumării unor prăjituri. Limba maghiară în armata Austro-Ungara Budapesta, 16 August.—O ci Războiul ruso-japonez Serviciul Agenției O cerere japoneză Sanghai, 16 August.— Japonezii au COIUA VCt echipagiile vaselor rusești „Askold“ și „Grosoboi" să fie reținute în China, deoarece echipagiile vaselor „Wartag“ și „Koreets“ au fost chemate a servi escadra Balticei, cu tot jurămîntul ce l’au dat că nu se vor mai lupta în actualul războiu. Pozițiunile rușilor la Antșantșan Londra, 16 August.Agenția Reuter află“că rușii dispun de pozițiuni bine întărite pe întinderea dintre Antșantșan pînă la Mukden. In urma marilor întăriri primite, armata rusă este mai tare decum n’a fost nici odată de la începutul războiului. Starea morală a trupelor este execentă. Port-Arthur rezistă Londra. 16 August.Agenția Reuter află din Liaoyang că rapoarte primite din Port-Arthur spun că puterea de rezistență a fortăreței a fost mult depreciată. Port-Arthur va putea rezista încă două luni și poate chiar pînă la sfîrșitul anului. Pretinsă înfrîngere japoneză Mukden, 16 August.—Agenția telegrafică rusă află din Mukden, cu data de 26 August st. D. că japonezii au atacat centrul și flancul sting al pozițiunilor rusești. In speranța de a putea surprinde pe ruși, coloanele inamice au înaintat pe tăcute, fără a trage focuri, făcînd apoi un atac cu baioneta. Japonezii însă au suferit mari pierderi. Mai ales regimentul 139 Saraiski a repurtat un mare succes înconjurînd inimicul fără a fi observat, și atacîndu’l în flancul său drept și apoi atacîndu'l și pe la spate în momentul cînd inimicul voia să inconjoare flancul sting al rușilor. Japonezii au fost masacrați în număr de coloane întregi. Mulți se sinuciseră spre a nu cădea prizonieri în miinile rușilor. Raportul generalului Sakharov asupra ultimelor iuțte Petersburg, 16 August. — Locotenentul general Sakharov a adresat statului-major general al armatei, cu data de 27 August st. n., următorul raport telegrafic . In ziua de 26 August st. n. avangardele și trupele noastre înaintate de la frontul sud s’au retras cu încetul în pozițiunea fortificată de la Anșantșan. Un schimb de focuri a avut loc pe frontul armatei noastre. Artileria japoneză a bombardat pozițiunile noastre pe diferitele secțiuni. Tunurile noastre au fost îndreptate contra colinelor inamice mai in vedere și contra retranșamentelor lor. Tirul artileriei noastre a silit pe japonezi să-și mute bivuacul lor, de la Fumyana la Baissiazaî. La orele 6 seara focul a încetat pretutindeni. Cea mai crîncenă încăerare a avut loc pe flancul nostru sting și pe frontul de la sud. Perderile totale ale trupelor de pe frontul sud se ridică la 200. In timpul nopții toate avangardele noastre s’au retras ia pozițiunea principală. Japonezii, în număr de 5 diviziuni, au luat ofensiva contra frontului nostru de la sud. Trupele noastre au respins in direcțiunea de la sud est toate atacurile japonezilor contra frontului lor. Trupele de la flancul drept luind spre seara ofensiva, au respins pe japonezi spre Tusiupu și Tasintung. Perderile trupelor noastre de pe frontul sudest se ridică la aproape 400 oameni. Un detașament al nostru a avut o luptă Crîncenă in ziua de 26 August st. n. în direcțiunea de la est, contra unor forțe inamice considerabile. Infanteria noastră de la flancul drept a respins cu energie și cu curagiîi, sub protecția artileriei, de pe pozițiunile înaintate de la Tsiu și Anpiutimi, atacul de noapte al unor forțe inamice, numericește superioare. Pe toate pozițnile unde s’au dat lupte, iucăorarea a mers, pină la lupta cu baioneta, la unele regimente sínt ,ofițeri răniți cu sabia și cu focuri de revolver. După lupta înverșunată de pe pozițiile inaintate de la Tsiu și Rupiumlin, trupele noastre s’au retras pe pozițiunea principală, sub protecția artileriei. p Regimentul „Tarnkow“ a apărat la flancul sting de la Tsiu pozițiunea în înaintată, de la ora 1 dimineața pînă la orele 4 p. m., respingând cu baioneta toate atacurile inimicului. Comandantul regimentului colonelul Klembowski, a fost rănit. Mișcarea de înconjurare a flancului sting a pozițiunei de la Tsiu, a inimicului și focul bateriilor japoneze de pe înălțimile de la Klmution, au silit regimentul Tambon să se retragă în bună ordine, părăsind 6 tunuri prealabil nimicite. Japonezii au atacat cu mult fanatizm. Pierderile lor trebue să fie foarte mari. Un ofițer japonez rănit și prizonier, scăpînd de sub supraveghere, după ce a fost pansat, și-a zdrobit capul de niște pietre. Trupele noastre au luat de la japonezi un număr considerabil de arme și alte obiecte de echipament. Pierderile în luptele de pe acest front nu sunt încă stabilite, dar ele trec peste 1500 uciși și răniți. Cu toate că lupta a fost lungă și înverșunată și cu toata oboseala spiritul trupelor a rămas bun. In mijlocul întunericului nopții și sub o ploap torențială care transformase terenul într’o mocirlă, trupele au executat mișcările necesare în deplină ordine și cu muzica în frunte. In ziua de 14 August, inimicul n'a făcut nici o mișcare de ofensivă hotărâtoare pe tot frontul. Trupele noastre s’au retras succesiv pe noile porzițiuni. Pe la orele 2 p. m. s’a constatat o ofensivă a japonezilor contra localitatei Tuomping. Inlantarea japonezilor spre Liaojang Petersburg, 16 August. Generalul Fok a telegrafiat mamei sale că Port-Arthur nu se va preda. Generalul adaugă că dispun încă de multe proviziuni. După știri din Niuswang terenul între Haifeng și Ansutsu este ocupat de trupele japoneze care înaintează repede spre Liaoyang. Frontul general al armatei ruse este bine retranșat la 8 mile spre sud de Liaoyang. Eroismul japonezilor Liaoyang, 16 August.Agenția Reuter află din Liaoyang că armata rusă din fața acestui oraș a primit întăriri de artilerie. Ultimele lupte au durat 4 zile. Armata japoneză a înaintat cu cea mai mare bravură și nu s-a dat îndărăt dinaintea nici unui sacrificiu. Cu toate că japonezii au înaintat cu mare curaj, tirul artileriei rusești a fost de o previziune perfectă. Amănunte asupra ultimelor lupte de la Liaoyang Petersburg, 16 August.— Oficial.—■ O relație primită la statul major general al armatei anunță că japonezii au continuat în ziua de 28 August sun. ofensiva lor contra frontului armatei ruse dintre Antianșau și Lindiasau. In luptele de ariergardă am avut în timpul retragerea trupelor noastre, pe generalul major Rutkowski, și pe locotenentul colonel de Raaben uciși. Cifra oamenilor scoși afară din luptă nu este încă stabilită. Aproape 400 răniți au fost pansați în posturile sanitare. Porderile inimicului sunt considerabile. In toate celelalte direcțiuni domnește o liniște complectă. Pod distrus de japonezi Tokio, 16 August,—• Generalul Kitraid ar fi distrus podul drumului de fer dintre Liaoyang și Mukden. Plecarea escadrei din Baltica Colonia,16 August.—„Gazeta de Colonia“ află din Petersburg că escadra Balticei de sub comanda amiralului Rojdostvensky au plecat pe mare în ziua de 25 August st. n. Se asigură că evoluțiunea aceasta a escadrei va dura 10 zile. Escadra este compusă din crucișătoarele: „Dmitry Donskoy, Aurora, Almaz", sub comanda contra-amiralului Enquist, cuirasatul „Osliabia“, purtând pavilionul contra-amiralului Feckersam, cuirasatele „Navarin, împăratul Alexandru III, Kneaz Suvorov“ cu pavilionul comandantului escadrei „Sissoi Veliky. Borodino”, crucișătorul „Amiral Nahlwmoff“, contra-torpioarele „Bourny, Bystry, Brodowy, Bezovprosny, Bodiy și Brostrast“. Căderea Portului Arthur iminentă Londra, 16 August,„Daily Grouncle“ află din cartierul generala'wî Karold că luarea fortăreței de la Port-Arthur este iminentă. Japonezii ocupă forturile interioare. In toate zilele și nopțile se dau lupte înverșunate. Rușii continuă de a lua FORȚA ZIARULUI „ADEVERUL 1 29 Ioiisuul Amorului urmare la romanul „UITA SI MERTEM“ de JULES MARY VII La moarte ! In salon Pierre și Gaston stăteau tăcuți. Se gindeau. Acum ca sentința era pronunțată, trebuia executată. Oh ! nici o șovăire în el. Erau hotărițî și inima lor nu tremura. Pierre zise, laconic : — Cînd ? Și Gaston, care pricepu, zise încetișor : — De ce să așteptăm ? De ce au :u noaptea arta ? —• Ai dreptate , va fi în noaptea asta. El se duse de deschise un mic biuroü din care scoase o lădiță. In lădița asta era un pumnal. El îl scoase, îl examina. Și la amîndoi se veniră lacrimi în ochi. Lama era toată ruginită. — Sîngele tatălui nostru, zise Gaston. Era arma care se găsise înfiptă în spatele lui Girodias. Pierre murmură : —■ N vom lovi cu pumnalul acesta.... — Va fi drept. Sus pe punte, marinarul de serviciu sună unsprezece ore cu clopotul. — Unsprezece... să lăsăm încă o oră... — E brav ! — Da... am văzut aceasta, cînd se scufunda în mlaștină... — Foarte brav... — Am fi putut sa o iubim... — Și-o să moară prin noi! Gaston repetă pentru a doua oară: — Va fi drept î — Care din noi doi îl va lovi ? — Eu ! — Nu, cul — Ascultă, tatăl nostru ne iubea pe amîndoi... — Egal atît pe unul cît și pe altul... — Tu ești cel mai mare în vîrstă, ai putea cere dreptul de a pedepsi... — N cer. — Nu, frate, lasă-mă pe mine. — Ei bine, să tragem la sorți, vrei ? Gaston șovăi, dar el știa că Pierre nu va ceda. — Fie, zise el. Pe o măsuță, era un joc de table, cu cornetul său de zaruri. Gaston luă cornetul și agită zarurile. — Să vedem cine va ucide pe omul acesta, zise el. Și zarurile se rostogoliră pe masă. Gaston făcu cinci și trei. — Opt ! Să te vedem pe tine, Pierre... Pierre puse la loc zarurile în cornet, agită cornetul și aruncă zarurile. — Cinci și doi! Am pierdut.... Și Gaston, calm, ca și cum ar fi vorbit de un lucru indiferent . —. Est îl voi ucide! Ei rămaseră unul lingă altul, tăcuți.. Așteptau să sune ora. Ei nu simțiră măcar un fior cînd, sus pe pante, marinarul de serviciu bătu, pe clopot, cele douăsprezece lovituri de miezul nopții. Gaston se sculă, luă pumnalul. El se'ndrepta spre ușă, cu gravitate înainte de-a eși, schimbă o privire cu fratele său. Apoi ușa se'nchise după el. Pierre zisese : — Te aștept ! Numai vreo cinci, șase pași separat! cabina lui Villefort de micul apartament al fraților Girodias. Și totuși Gaston nu-l făcu imediat. Cînd, în acest coridor îngust luminat de o lampă electrică, tânărul se văzu singur, el se opri. S’ar fi crezut nu că tremura, dar că era surprins. El încercă să respire adine. Un ce greu, ii căzuse parcă pe inimă. El atribui această impresie căldureț. Era foarte cald, în adevăr, o noapte înăbușitoare. El traversă coridorul. Și ajuns la ușa cabinei în care dormea ducele, el se rezemă de ușă. — Ce am oare ? murmură el. Și privind în jurul săîi: — Nu-I aer, pe aci. Ferestruica din fund era închisă. Se duse de-o deschise. Nu intra însă nici o adiere și nimic nu veni să răcorească fruntea-i arzătoare. Gaston puse urechea la ușă. El ascultă mult timp. Nu auzi însă nici un zgomot. Atunci, cu precauțiune, introduse cheea în broasca ușei. Cheea se-ntoarse : el impluse ușa se deschise. Ca și restul bastimentului, cabina care servea de închisoare d-lul de Villefort era luminată cu electricitate. Cabina aceasta semăna cu toate celelalte. Un pat îngust, un scrin-toaletă, un scaun, o masă, o oglindă, cuiere, centuri de salvare atîrnate la căpătîiul patului, aproape, pentru caz de primejdie. Patul era întors astfel încît Gaston, un triad, nu putea zări pe Vitlefort, al cărui cap era în umbră. Și ducele, culcat, nu făcea nici o mișcare. Gaston trase ușa. Deși nimenea nu intra acolo la ora asta, îi era teamă să nu fie văzut. Ușa se’nchise cu zgomot face nu se mișcă de loc. — Doarme încetișor, înăbușindu-șî Gaston se apropie, ținînd tul strîns în mod convulsiv in mină. E lingă pat. Sa apleacă, pentru a privi pe omul care avea să moară. Și se dă înapoi cu un gest brusc, un gest de spaimă. In fundul alcovului, doi ochi foarte blînzi îl privesc... Ochii lui Horace care nu adoarme. — Treaz ! Ar fi lovit oare dacă l’ar fi găsit adormit? Șî’n timpul acestor cîteva secunde — lungi, eterne — ei rămîn unul lingă altul, cu ochii fixați unul asupra altuia. Nici un cuvint! Nici un suflu,, atît la unul cît și la celalt !.... S’ar fi jurat că nu respiraț.... Pentru a ucide, Gaston are arma sa. Pentru a se apăra, Horace n’are altă armă decît privirea sa... Ah! cst e de blîndă, c’arâ și luminoasă, acum! Cum reflectează de bine toată rectitudinea acesta! om leal și fără cusur ! Cît de bine reflectează durerea sa de a nu fi cunoscut și mila sa, o milă imensă, pentru acei cari nu’l cunosc și’l acuză. Și iarăși cît calm, cită siguranța, departe de orice spaimă ! Inima lui Gaston bate mai repede Un val de sînge ! se urcă la obraz. Din fundul firei sale UU că formidabilii strigă :— Lovește ! dar lovește odată. El răspunse la acest îndemn din însuși fundal euhufsan: — Voiú lovi! voin lovi ! Dar brațul său rămînea paralizat greu» greu... Ah! acest pumnal, cum îl apăsa ! Și cei doi tineri sa privesc mereu, fascinați unul de cellalt... trăind o viață’ntreaga în aceste secunde mortale. Dacă Villefort ar fi făcut un gest, dacă s’ar fi clintit din loc, dacă ceva din el ar fi rupt, in chipul acesta, printr’un simptom Viu, acest farmec, ar fi făcut să se risipească acele fluide stranii cari eșeau din aceste suflete, Villefort era pierdut! (Va urmai Hopașu, umna-*