Adevěrul, februarie 1905 (Anul 18, nr. 5561-5588)
1905-02-01 / nr. 5561
= Marți 1 Februarie 1905 D’ASEARĂ PÎNĂ AZI .= Aniversarea seminarului Veniamin din Iași.-- întrunirea opoziției din Iași, Brăila, Roșiori și Alexandria.— întrunirile conservatoare din Focșani și Galați.—Incendiul din Roman.— Primirea lui Kossuth de către împăratul Franz Iosef.— Situația n Rusia. — Prusia luînd masuri în contra agitației poloneze.—Agitația națională din Polonia rusească. IN ȚARA — La Iași s'a serbat cui aniversarea seminarului Veniamin. După oficiarea serviciului divin, s’a ținut o conferință. Seara la șampanie, au toastat mitropolitul-primat, ministrul Bădărău și Savin, întrunirea opoziției din Iași. S’a deschis la ora 2, in prezența fruntașilor liberali și carpiști. D. Teohari AntonesCu spune că d. I Carp împreună cu liberalii urmărește asanarea moravurilor și că guvernul bazat numai pe încrederea regelui nu poate cămine la putere. D. Ștefan Șendrea numește programul guvernului reclame comerciale. Avocatul Haltă atacă cu violență pe d. Bădărău. D. Dr. Cosmovici cere votul cetățenilor pentru opoziție. D. Toma Stelian primit cu aplauze apără economiile făcute de liberali și arată ic oasele ce vor urma de pe urma secretului votului. D. Matei Cantacuzino spune că nu trebuia numit ca ministru șeful agenților electorali din Iași, critică faptele și programul guvernului, tăgăduește că democrații vor democratiza partidul conservator și încheie spunînd că în curînd dreptatea va triumfa. D. Const. Sterea vorbește cel din urmă, arătând că față de situația externă, din Austria și Germania, e nevoe de un guvern tare, iar nu de o clientelă guvernamentală ca cea de azi. —■ Șcalele de bele-arte din Iași și București vor căpăta in curînd o altă organizație. — D. ministru Jacques Laliovary a plecat erî la Focșani — Sii regina a arestat la concertul religios de a biserica luterană, iar regele la serviciul divin de la biserica Pitar-Moșu. întrunirea opoziției la Brăila.—întrunirea a fost prezidată de d. P. S. Aurelian. D. Nicu Filipescu, răspunse punct ca punct la atacurile guvernului, apără cârtidul care după alegeri se va denunța, atacă pe d. Bădărău care dacă e un agent electoral nu poate fi și un sfeturi al tronului și in special pe d. Take Ionescu. Dacă am vreo ambițiune, spune d Filipescu, este ca să apăr partidul liberal să nu fie întinat de minuite acestui aventurier politic (Take Ionescu). D. Aurelian spune că muntele de pietate ar constitui o umilință pentru cetățeanul român. D. Sturdza atacă pe d. Bădărău și pe d. Take Ionescu care nu a spus nimic nu cu privește budgetul viitor. D. Const AleSsia spune că întrunirea guvernului a făcut impresia unui spectacol de circ D. Ionel Brătianu apără cartelul, d. Nicolae Ionescu atacă pe prefectul Varlam, d. Delavrancea laudă economiile partidului liberil, e felicitat de d-nii Sturdza și Brătianu. d. Djuvara enumără actele mari ale partidului liberal. — La Roșiori a avut loc o întrunire liberală la care au luat parte pete 600 persoane, asemenea și la Alexandria. întrunirea conservatoare din Focșani.— A fost prezidată de d. Negri. D Ion Lahovary acuză pe d. Sturdza că e trădător de neam și critică cartelul. D. Nicotescu cere ca cetățenii să condamne cartelul. D. Xenofol face o paralelă între partidul liberal și conservator. D. Barbu Păllineanu numește pe d. Sturdza hiena Moldovei și susține că programul de la Iași se va aplica întocmai. D. Brătescu spune că conservatorii sunt adevărați liberali , promite modificarea legeii meseriașilor. D. Teodoreanuu cere sprijinul cetățenilor, întrunirea conservatoare din Galați.— Președinte d. Gr. Robescu. D. D. Plesnilă, expune programul local, decarându-se pentru zona liberă, desființarea regiei pescăriilor de. D. Ion Tanoviceanu atacă cu violență cartelul și în special pe d. Sturdza. Institutorul Plăvănescu a citit apoi lista candidaților. Pensionarii din Iași, întrunindu-se au hotărât să voteze prin selecțiune, alegind candidați din ambele părți. — D. general Lahovary a sosit ori la Călărași, fiind primit de o mulțime de cetățeni. — Un mare incendiu a izbucnit aseară în strada Suceava din Roman, distrugînd un șir de case, magazii și case, proprietatea d-lui Ilerscu Lascor. Focul a fost localizat. Pagubele sunt însemnate. IN STRĂINĂTATE (DIVERSE) .—Din telegramele noastre, D. Kossuth a fost primit în audiență de împărat. Ungurii consideră aceasta ca un eveniment istoric: împăratul a încîntat pe Kossuth prin cordialitatea sa. Pare că Kossuth e mulțumit de rezultatul audienței sale. El s-a întors imediat la Budapesta. Ungurii din Viena i-ai făcut o mare manifestație. — Eevii polonezi din Lublin au aruncat în stradă din etajul al treilea pe directorul gimnaziului, pentru că acesta era împotriva polonezilor. — Societatea imperială tehnică din Petersburg a votat o moțiune prin care cere Constituția. Nobilii din Samara au trimis țarului o adresă în care cer menținerea autocrației. Țarul a numit o comisiune care să studieze nevoile lucrătorilor. ■— Guvernul german temîndu-se ca agitaa poloneză să nu se întindă și în Polona germani, a luat masuri la granița rusească. La redeschiderea liceului de fete din Varșovia, o elevă a cerut directorului să puc pe acelaș picior limba poloneză cu cea rusă. Directorul indignat a chemat armată, care a pătruns în liceu. Multe eleve au fost rănite, altele au leminat de spaimă, răcit în mod artificial și în această stare a fost recepționat și distribuit. Că mîncînd țăranii acest porumb defectuos se propagă pelagra la țară, nu a voit și nu vopște, nimeni să ție în seamă. Porumb încins Un porumb odată încălzit și încins oricât de bine ar fi el condiționat, pierde colosal din valoarea lui. Făina măcinată din un asemenea porumb e acră și periculoasă sănătăței. Totuși în fața autorităților din Constanța porumbul se condiționează și se recepționează apoi în cea mai bună regulă. Zilele acestea corespondentul nostru din Constanța iarăși ne-a comunicat că la asemenea condițiuni a fost reprimit p ■ [UNK]limbul din magazia No. 1 și 4 din vaporul „Villeforce“ ca și cum lucrul ar fi de la sine natural, că porumbul în asemenea caz e de recepționat. Facem guvernul răspunzător de toate consecințele primirii porumbului nesănătos și promitem a reveni în curînd cu amănunte și date pozitive în această privință. Rep. JURNALUL FEMEIL E bine sau nu să purtăm corset ? (del cititoarele noastre) Eu una aș fi foarte fericită dacă femeile ar fi toate de acord să nu poarte corset. Mai ales dacă s'ar găsi un doctor să vorbească în contra celor la modă acum , droit devant. Găsesc că este un supliciu a le purta. Ambii conferențiari ai însă puțină dreptate. Corsetul da multă grație femeei. Și nici una mai puțin cochetă nu va eși fără el. Cert e însă că femeea se simte mult mai bine fără corset. Și cred că chiar acel care a vorbit în contra lui lăsînd la o parte chestia sănătăței va găsi ca femeea are înfățișarea mult mai plăcută cu corset decît fără corset. Myonotis Cea mai frumoasă femeo din Italia Cea mai frumoasă femeo din Italia e detronată. Pînă acum era considerată ca atare contesa Morosini, care pe lîngă aceasta e o femee foarte spirituală și inteligentă și care a avut de mai multe ori ocaziunea să găzduiască în splendidul său palat din Venezzia pe împăratul Wilhelm II. Ei bine, contesa Morosini a căpătat o nouă rivală , aceasta o conteseÍna Morosini și e chiar fiica ei. Aceea ce era era încă mama, astăzi e fiica , frumusețe, farmec, grația, splendoare. Toate aceste calități au apărut la lumină acum cîteva zile, cînd și-a făcut apariția în lumea mare tînăra Contesă. In acest scop contesa mamă a aranjat un bal de care vorbește Venezzia întreagă—ce zic, întreaga Italie. Ziare serioase și grave spun că cotidionul din palazzo Morosini a fost ceva nemaipomenit și nemaivăzut pînă acum. Nimeni n’a plecat de acolo fără să ducă cu dînsul o bijuterie scumpă, un ac de cravată, o broșa sau un ceasornic. Și toate splendorile acestea au fost aduse în salon de un mic automobil, care făcea ăteuf-zeuf ca și cele mari și care mirosea o benzină veritabilă. In urmă făcu intrarea tînăra contesă călare pe un ponny, împărțind daruri în dreapta și în stînga... Tînăra contesă Morosini e astăzi cea mai frumoasă dintre femeile Italiei. Și să notăm că ea numără astăzi numai șapte—sprezece primăveri. Varia SPECTACOLE Astăzi’, Irani 31 Ianuarie Teatrul Național.—Stelaclie. Circul Sidoli. —Reprezentație dată de circul regal roman de sub direcțiunea d-lui Cesar Sidoli. Sala Edison.—In fiecare Duminică, Marțea și Joia baî-mascat. Mala uacia — Baluri mascate regulat în fiecare Luni, Mercuri și Vineri. Mîine, Marți 1 Februarie Teatrul Național — Societatea dramatică. Pentru întîia oară „Șarpele casei“, comedie în 4 acte de d. Vasile Leonescu. Cereu No. 32 din revista umoristică Belgia... Orientalul cu următoarele materii: O scenă din „Minunica“ Simpatiile noastre. Jean Th. Florescu Leul însurat (poezea) de Giusseppe Cavaliere „Jour-Fixe“ în provincie (poezea) de Marmey Boșteneală politică ..... de C. Cosco Medicina în căsnicie (poezea) . . de C. N. Nudestu Mu scuipați pe jos..................de S Mac. Imnurile japoneze . . de »Steaua Olteniei“ „Ghiveciul Brăilei“......................de Coh. Ce-ai face tu? (poezea) .... de Claps Tot madama pricepu“,si de I. Dragomirescu Epigrame....................................de S. L- N. Nemai pomenita infamie a guvernului sau combaterea cadidaturii lui Aurică Geblescu........................................de D. C. Provincia are cuvîntul: Focșani, Călărași, Buzău. Ilustrațiuni: Răceala lui Conu Mitiță.— Jean Th. Florescu. 5 Bani Nuiîtrnl Abonament: 3 1.30 bani pe an Kossuth și Franz löset Un act Istoric.— împăratul și fiul revoluționarului.—Tatăl și fiul— Succesul politicei tinărului Kossuth. Telegramele anunță că în curînd împăratul va primi în sala de audiențe din Hofburg pe Franz Kossuth șeful partidului patruzeci optiștilor din Ungaria partidul acela despre care se credea pînă mai deunăzi că principiile sale sînt atît de opuse intereselor Habsburgice în Ungaria, încît nici odată el n’ar putea fi chemat să ia guvernul. Cu alte cuvinte , în partidul Kossuthist se vedea o grupare politică condamnată la opoziție eternă —etern in sensul cît va dura Habsburgig se vedea în partidul Kossuthist un grup revoluționar care nu are viitor decit odată cu răsturnarea actualei stări de lucruri în Ungaria. Un act istoric Și acum Kossuth,, șeful partidului va fi primit de Franz Josef. Cu drept cuvînt „Gazeta de Vass“ scrie despre aceasta: Un act istoric se va petrece zilele acestea. împăratul Franz Josef va primi în adiență pe Franz Kossuth, conducătorul opoziției unite ungare, pentru a-î asculta sfatul asupra crizei guvernamentale. In anul 1849, un an abia după ce devenise împărat și rege, adunarea națională ungară a declarat că Franz Josef și cu dînsul toată dinastia Habsburgică a perdut dreptul la Coroana ungară, iar Ludovic Kossuth a fost pus ca guvernator în capul statului ungar. Aceasta a fost ultima licărire a revoluțiunei. Peste puțin Kossuth fu silit să fugă și armata ungară comandată de generalul Geergey depune armele înaintea rușilor care alergaseră în ajutorul austriacilor, împăratul și fiii revoluționarului Ludovic Lajos Kossuth nu s’a mai întors în Ungaria. Cît timp a mai trăit, cei doi fii ai săi au fost cu dînsul în Italia. După moartea lui, fiul sau cel mai mare Franz (Ferencz), care acum e în virată de 60 de ani, s’a întors în Ungaria pentru a lua conducerea partidului independent. Deoarece însă familia Kossuth în acest timp perduse cetățenia ungară, Franz Kossuth depuse două legi, jurămîntul prescris pentru noul cetățeai, jurînd credință regelui și patriei. Și acum iată-l că apare ca sfătuitor înaintea împăratului, care a cunoscut odată pe tatăl sau. Primul moment în care vor sta față în față, împăratul și fiul revoluționarului, va fi poate penibil, împăratul va primi și examina cu privire scrutătoare pe fiu, dacă seamănă tatălui. Tatăl și fiul Tatăl a fost cel mai mare orator al timpului său, el ținea discursurile în nemțește, ungurește și englezește; la Budapesta ca și la Londra și la New York el a entuziasmat mulțimea Cuvintelor lui nimeni nu-i putea rezista, nu judecata care cercetează totul, dar inima, sentimentele, părerile le cucerea el și făcea apoi cu cei cari îl ascultau tot ce vroia. Fiul în schimb este un orator elegant, dar nu bun. El vorbește încet, aproape fără pasiune. Aș putea să spui așa trebui să vorbească un peer englez care vroiește să reprezinte rece inteligența omenească. Dar poată că e bunică este așa, căci nu i se poate imputa că s’a jucat cu vorbe sau idei, că a fanatizat muțimea și că cu acest chip a dublat aproape la ultimele alegeri numărul partizanilor săi. Succesul politicei tinărului Kossuth Tatăl nu cunoștea moderațiunea, nici în ură nici în dragoste; fiul a obținut tocmai prin moderațiunea sa, că a iubit și stimat de toate partidele și că la urmă a fost proclamat cu plăcere, cu entuziasm chiar, președinte al comite- 2 PREMII! PREMII! PREMII! ale ițmine s(au cu începere de la 1 Ianuarie 1303 deschide primul său abonament cu premii și anume: IN BANI I-iul premiu 2000 ies (adică două mii) 2-lea premiu lei (una mie) IN OBIECTE 1) EA MARE DICȚIONAR enciciopedie Lm\ ersal üustrat de Jules Troussefc, 7 mari elegant legate, în valoare de lei 180 de la cunoscuta librărie I.eau Al calay, calea Victoriei 37. 2) CHARDIOSICA mare, fină, marca „Monogram“, burduful dublu, colțuri de metal, 10 clape, tonuri triple, orgicel de la magazinul general de muzică „Ea Harpa“,strada Colței No. 5. jb .M 6«AI>110PI101» din renumita fabrica„Columbia“, cîntă 5 cilndre cun singur remontagiu, din marele magazin de muzică Jean Feder, calea Victoriei 54. , 4) 1 CASETA DE OȚEL, în valoare de sol. loO din fabrica de casae de bani George Price Limited Londra, de la d. Carol nirchen, deposit de casse de bani și mașini de scris „Fay-Scholes“. 5) © BICICLETA SPORT model popular 1905, neîntrecută în soliditate, eleganța și mers ușor în valoare de 200 lei de la marele magazin de velocipede B. D. Zismann din calea Victoriei No. 44. 0) 3 VASE DE BRONZ „secession“ pentru flori cu diferite ornamente și 2 îngerași, de la și numitul magazin de bijuterie TN. Radiviro, b-dul Elisabeta 9 bis. 7) O ETAJERA de o execuție artistică de la bazarul de cadouri din calea Victoriei 70. 8) MA VI .VITRATOARE sistematică, cu 12 site po % rotile în valoare de tei 190 de la casa Nicolae Echer et Cie, societate în comandită, reprezentanți generali pentru Romînia a mașinilor Căilor Ferate Regale Ungure cele mai simple, solide și perfecționate mașini de treerat. 9) M V (<4)A cu 40 butelii vin, 20 butelii alb, 20 negru din viile principelui Barbu Știrbei de la magazinul desfacere! produselor Știrbey, calea Victoriei 121. 10) Una mașină de scris „VOST“ în valoare de lei 700, de la renumita companie engleză „The „YOST“ Ti’pewriter Co. Ltd.“, ale căror mașini sunt răspândite în toată lumea. Sucursala din București, calea Victoriei No. 71 (Hotel Splendid). La aceste premii iau parte abonații noul cu începere da la 1 Ianuarie 1905. Abonamentul la ziarul „DIMINEAȚA“ costă pe an 18 lei. Pe șease luni 9 lei. Pe 3 luni 4.50. £ mar 1.50. IN STREINATATE ÎNDOITA se trimite costul în mărci ori mandate poștale pe adresa administrației ziarului . Dimineața44. Abonații din Capitală primesc foaia prin serviciul nostru special, între orele 6—7 dimineața. wmw TOTSTO SwwBB w rmr rmtului executiv al opoziției unite în care era reprezentată și gruparea dizidenții, adică gruparea omului viitorului a contelui Andrassy. Afară de aceasta Trans Kossuth este prin atitudinea sa personală un bărbat agreabil. In Italia s'a ocupat cu construirea de căi ferate, căci o inginer. El a fost și membru al mai multor direcții de căi ferate. Puțini oameni știu că el este inventatorul și a fost primul constructor al vagoanelor care comunică între ele, de aceia în Italia vagoanele cu coridoare se și numesc Kossuth. ________ East Cu astfel de reforme guvernul crede că va servi mult mai bine cauza romînilor din Macedonia. C. Dem. Politica In țară Macan AL Constantinescu Candidatura d-lui Al. Constantinescu Liberalii cari s’au carte lat cu guvernamentalii sunt furioși că această tovărășie politică care im pus-o la cale le este turburată de d. Alexandru Contanti-ISPACU , care s’a pus de-a curmezișul planurilor partizanilor cartelului liberalo guvernamental și cu toate că mai toți liberalii au respins cartelul cu junimiștii, chiar și acei cari nu s'au cartelat cu guverna., totuși d. Al. Constantirt escu, sprijinit de un mare număr de alegători influenți liberali a încheiat un cartel cu junimiștii și a fixat mai multe candidaturi. Candidatura d-lui Al. Constantiescu la Senat încurcă combinațiile liberalilor de pe la lista guvernamentală, căci la Bacău s’au proectat oarecare trageri pe sfoară a conservatorilor pentru se facilita ieșirea încă a unui candidat liberal. Cu candidatura d-lui Al. Constantinescu carteliștii sunt expuși ca mare parte din voturile liberale cum și toate voturile junimiste să le obțină d. Constantinescu. Liberalii cari au fost tulburați de venirea d-lui Al. Constantinescu la Bacau, îl combat, spunînd alegătorilor că n’are ce căuta în județ, că dacă va fi ales a doua zi va uita pe băcăuani, etc. Dar d. Al. Constantinescu e bine cunoscut la Bacău, a mai candidat în opoziție, e mare proprietar în acest județ și în timpul celor patru ani de guvern liberal a făcut mult bine populației rurale stăruini pentru clădiri de școli, infirmerii, etc. Pe de altă parte d. Al. Constantinescu, fiind membru în comitetul executiv central, s’a supus cuvîntului de ordine de a nu se face cartel decit cu elementele de opoziție și văzînd că la Bacău se calcă hotărîrea de la centru, s’a înțeles cu junimiștii și candidează acolo ca reprezentant al partidului liberal și ca o demonstrație autorizată în contra listei liberale-guvernamentale. Bacăul nu va rezerva surprize, căci s’au încurcat rău combinațiile locale. A. X. Reformele în Macedonia Desființarea inspectoratelor.—Creanga fie eforii Deși ocupați prea mult cu alegerile, miniștrii noștri au avut totuși grija să se ocupe și cu chestiunea macedoneană. Dintr’o sursă, demnă de încredere, aflăm că guvernul actual ar fi hotărît în principiu desființarea actualelor inspectorate școlare și crearea de eforii sau comunități în fiecare localitate populată cu elemente reminești.* Din experiența de pină acum s’a constatat că inspectoratele școlare nu corespund misiunii lor în Macedonia. Mai toți inspectorii au devenit satrapi și căzui lui Apostol Mărgărit e cel mai elocvent exemplu. Inspectorii nu aveau și nu au nici o influență în mișcarea culturală din Macedonia. Ei n’au determinat curente, n'au putut înfrîna patimele elementelor celorlalte naționalități, nici n’au putut exercita un control asupra corpului didactic. In schimb au fost un mijloc de discordie, deci dăunători cauzei romînilor din Macedonia. Desființând inspectoratele, statul nostru poate întrebuința fondurile ce se cheltuiau în asemenea scop, pentru sporirea numărului școalelor românești. In locul inspectoratelor se urmărește ideea de a se înființa eforiile sau comunități romînești. In fiecare localitate populată cu rominî să se formeze o comunitate care să-șî aleagă comitetul ei conducător. Acel comitet să aibă misiunea de a apăra interesele de tot felul a o comunitățe î7 in fața autoritaților respective. Cu modul acesta corpul didactic ar avea să sa ocupe numai cu marea culture și educație, naționale la fiii de romînî, deci cu afacerile speciale ale jocalei. Controlarea corpului didactic s’ar putea face de către profesori trimiși ad-hoc din București, fără altă misiune și fără iasărcinarea de a rămîne în Macedonia. Buzău Candidatura d-lui C. Dănescu Afară de candidații guvernului,și cei ai opoziției unite, ia coegiul I de cameră vom avea și candidatura independentă la acest colegiu, a d-lui Constantin D. Dănescu democrat. Noul candidat care timp de 35 ani a făcut politică liberală, fiind pe rînd ajutor de primar al Capitalei, prefect al jud. R.Sărat și Buzău, se bucură de multă popularitate și simpatie în rodul alegătorilor colegiului I. In cele ce urmează, vom da cîteva din punctele apelului adresat de d. Dănescu alegătorilor. Mă hrănesc de idei și principii democratice—spune d. Dănescu în acest apel, șî iată dorințele ce aș vroi ca viitoarele parlamente să le ia în deliborare și să se dea ființă de lege ; a) ridicarea stărei morale și îmbunătățirea stârei materiale a țărănimei ; Să începem munca spre a schimba felul său de viețuire mai cu seamă felul sau de hrană, la igiena și la salubritatea Comunelor unde el locuește. b) Capitalele străine ar fi neapărat temelia regenerărei noastre economice c) lărgirea colegiilor electorale d) O nouă și dreaptă așezare a impozitelor se impune neîntîrziat. »§ e) Reducerea serviciului militar la doi ani, pentru ca să se sustragă cît mai puțin timp, atîtea brațe tinere și viguroase, atîta energii de la munca agricolă, care este baza resursa de existență a țărei noastre. f) Revenirea asupra scăderea lefei funționarilor și pensionarilor. Acestea sînt cîteva puncte numai din interesantul apel, al candidatului democrat la col. I de cameră, d. C. Dănescu. Această candidatură trebue s’o spunem este privită cu ochi buni de toate partidele politice și este foarte mult apreciată Sandu Călărași Politice Cititorii au văzut dur,telegrama mea de era modul cum ar fi primit d. Mihail Cantacuzino, șefa partidului conservator din Ialomița și candidat de do Jimnărul 5 al revistei populare, literare instructive și distractive „Duminica“ a apărut! Format nou, tipar elegant hârtie nelină, sumar splendid ca de obiceiu, — lux pe toată linia, și totuși acelaș preț modest din cale afară: 5 bani numărul!!! . putat. După cum am spus, la gară așteptaă sosirea peste 1200 cetățeni din cari vreo 500 țărani și prefectul Bădulescu. D. Cantacuzino a venit însoțit de d. Pascal Tomescu. La oprirea trenului, d. Constantin Nenișor, avocat, vice-președintele comisiei interimare, a rostit o cuvântare, „salutînd în numele cetățenilor pe iubitul lor șef“. Apoi d. Manescu, ziarist, în numele orășenilor, salutând pe d. Cantacuzino, arată pe scurt reaua stare economică a orașului adusă de liberali prin Creditul funciar urban din București, și roagă pe d. Cantacuzino, ca șef al partidului conservator în acest județ și fiul primului-ministru, să ia măsuri de îndreptare. D. Cantacuzino răspunzînd, după ce mulțumește marelui public de primirea ce-i face, declară „ca să fie siguri că precum în toate ocaziunile, așa și acum nu se va da înlături și nu va cruța nimic atunci cînd va fi vorba de a se veni în ajutor pentru prosprarea și a orașului și județului acesta în care a început cariera politică“. Puternice unite răspund d-lui Cantacuzino. De la gară, d. Cantacuzino, într’o sanie cu d. B uluiescu, prefectul, a mers la palatul administrativ, unde, în casa prefectului, după ce a avut o convorbire cu amicii intimi și i s’au prezintat citeva persoane, a luat masa. Tot la palat, au fost invitate peste 100 persoane pentru un ceai la orele 6 seara. Asupta opoziției Tot cu trenul de dimineață au sosit în Călărași și d-uiî Nicu Filiti, Lecca și Marghiloman în vederea unei întruniri a opoziției unite. La gară au fost primiți de d-nii Stoianescu, N. Mănescu-Călărași și Paul Teodoru. De la gară au pornit la hota Unirea, unde s’au luat ultimele dispozițiuni. Diverse La primărie s’a îneput liberarea cărților de alegător. Liberarea se face dinn birou compus din 4 funcționari în sala consiliului. Eri, Duminică, partidul conservator a ținut o întrunire publică la care a vorbit și d-nii Mihail Cantacuzino și Maniu. _________ Croton Junimiștii și programul liberalilor Suntem informați că din cauza cartelului electoral între liberali și junimiști, nici unii nici alții n’au putut să se prezinte în alegeri cu un program. Junimiștii n’au lansat măcar un apel către alegători, deși se hotărîse redactarea unui manifest. D-niî Carp și Filipescu s’au opus, în cele din urmă, să lanseze vreun manifest, căci nu se știe ce se va întîmpla peste câteva luni. Un simplu apel banal către alegători ar fi produs un rău efect. Un manifest, program nu e oportun, căci acum, față de programul conservator, opunerea unui program junimist ar fi pentru viitor o ghiulea care ar atîrna de gruparea d-lui Carp. Prin urmare s’a revenit asupra manifestului și nu s’a lansat nici măcar un apel. Pe de altă parte junimiștii fiind înt artei cu liberalii, dacă s’ar fi prezentat la un manifest-program, desigur că s’ar fi ciocnit cu tovarășii lor de luptă din partidul liberal. Liberaliile asemenea n’au redactat nici un program fiindcă dacă l’ar fi făcut trebuiau să vorbească măcar de casa rurală și să mai amintească de votul aniversar. Un asemenea program ar fi fost categoric respins de junimiști, mai ales de d. Nicu Filipescu, un adversar implacabil al votului universal. Iată de ce n’au alcătuit nici liberalii un program. Am lansat însă un apel în care nu se promite decît susținerea în opoziție a reformelor realizate la guvern. Mulți liberali sunt foarte nemulțumiți că nu a procedat astfel, și spun că partidul liberal, cu riscul da-a se fi prezintat singur în alegeri, trebuia să-șî formuleze un program în jurul căruia să se restabilească Adeverul unitatea partidului și să se dea lupta în opoziție. E vorba ca două alegeri să se convoace un congres al partidului și să se pună în discuție chostia programului. G. Poșta mică A. Hîncu.—Iași.—Fondul articolului e excelant, deși conține unele violențe personale Dacă nu’l publicăm imediat e că ni'am voi sa i se dea un caracter electoral. De aceea îl vom publica imediat după alegeri. __ INFORMAȚIUNI Pe ziua de eri campania electorală a fost foarte agitată în centrele unde e lupta mai aprigă. La Brăila, Galați, Focșani, Iași, Hoșiori de vede și Craiova, guvernamentalii și oppoziția au ținut întruniri zgomotoase. E de prevăzut că lupta de la col. I de Cameră va fi mai în toată țara violentă și extrem de interesantă. Pe cînd în toată țara campania elctorală era ori din cele mai agitate, în Capitală a fost ori un calm ca în zilele cele mai liniștite, ca și cum n’ana fi în ajunul unor alegeri generale. Din cîteva județe se anunță o luptă aprigă la colegiul al III-lea. La E.Sărat și la Dorohoiu vor lupta în contra candidaților guvernamentali de sece și poate chiar 15 candidați în fiecare din aceste două județe. In fine d. Sturdza s’a hotărît ori să vorbească la Brăila alăturea și de d. Ddavrancea, sau viceversa. Dar ceea ce este de relevat e faptul că d. Ddavrancea a lăudat sistemul financiar al d-lui Sturdza, adică politica de economii. Iată dar reconciliați, pe ziua de eri, d-nii Sturdza și Ddavrancea ! Guvernamentalii din Capitală au făcut să se lipească erî afișe cu numele candidaților respectivi la colegiul I de Cameră de Ilfov. Prin acele afișe se spune că acei candidați sunt partizani ai guvernului. Opoziția n’a afișat pînă era lista candidaților ei anunțată numai prin ziare. Dîseară se va ține o întrunire in sala de jos a Eforiei, de către guvernamentali. Vor participa alegătorii din culoarea, de roșu și de verde. Din eroare s-a anunțat că d. maior Codreanu din Ploești ar fi fost dat în judecată pentru provocare de rebeliune. Faptul e inexact. In ce privește transmiterea rezultatului alegerilor de la colegiul I de Cameră, e probabil că le vom putea avea cel puțin tot așa de repede ca și sub legea veche. După experiențele făcute pînă astăzi despuiarea scrutinului se efectuiază incomparabil mai iute ca în trecut, mai ales dacă președinții vor însărcina pe unul din alegătorii asistenți să le deschidă buletinele rupînd partea perforată, iar ei numai să le citeasă. Se știe că sub legea veche președinții birourilor erau ajutați la despuiarea scrutinului de către un membru al biroului care tăia plicurile și la alegerile efectuate sub noua lege tot așa s’a procedat, adică alegătorii asistenți au rupt partea perforată a buletinului. Replica d-lui fippescu — Contra domnului Take Ionescu — D. Nicu Filipescu a răspuns în întrunirea de eri de la Brăila la atacurile d-lui Take Ionescu. In pagina întîia relevăm discursul d-lui Take Ionescu și se va putea vedea că ministrul de finanțe vorbind de d. Nicu Filipescu nu l’a atacat prsonal, nu î-a adresat nici o ofensă. Totuși discursul d-lui Take Ionescu a cam exasperat pe d. Filipescu și în replica sa nu l’a mai atacat ca de obiceiu, mai obiectiv și mai cu perdea, ci l’a acuzat și insultat, deși în timpul din urmă relațiile personale dintre d-nii Filipescu și Take Ionescu au fost aproape afectuoase. Precum se vede lupta dintre d-niî Nicu Filipescu și Take Ionescu ș’a FRANK PINKERTON 7) MORTUL DIN TREN — Roman criminal din viața americană — CAPITOLUL V Un prieten la momentul oportun —• Dacă veî apărea ca martor al statului, zise el după mai multe încercări zadarnice de a face pe Marton Skidvar să vorbească, atunci poate că veî fi pus în libertate. — Ce’mî pasă? Nu sunt prost, fu răspunsul acestuia din urmă. — Cunoștî pe ucigașul lui Arnold? — Nu știui nimic. Mai de mult nu era cu putință de scos de la fostul deținut și în cele din urmă Dorrel renunță la silințele sale. Ajuns la St. Louis, el îl duse imediat la închisoare și se îndreptă apoi spre biuroul direcției drumului de fier, în speranță de a afla acolo oarecare amănunte asupra ultimei crime. Depcvedat, el nu fi opuse numele și intră într’o conversație cu funcționarul de serviciu, care purta numele de Haller. — „Da, da, a fost o faptă ticăloasă”, zise acesta cu privire la furt. „Am telegrafiat imediat la Chicago, pentru ca autoritățile de acolo să ne pun la dispoziție forțele lor cele mai bune. — Descoperitu-s’a ceva ? — Din nefericire, nu. — Ticăloșii trebuie să fi procedat cu multă dibăcie, observă Dorrel, dar să sperăm că se va putea pune mina pe el, pentru ca ,să nu scape de pedeapsa meritată. L’am cunoscut pe funcționarul poștal ucis , am fost chiar prieten cu dînsul, de aceea n’am o dorință mai vie decît aceea de a vedea moartea răzbunată, — înțeleg aceasta, aprobă Haller. E insă o afacere grea, de care nu pot să îndrăznească a se ocupa decît polițiștii cei mai iscusiți. Oricare altul trebuie să renunțe. — Aveți dreptate, zise Dorrel cu un zîmbet fin. Ați auzit de Richard Dorrel . — Cred și eu. Cine nu-l cunoaște ? E doar cel mai bun pe care o avem în statele din West. In depeșa mea la Chicago am rugat special ca să se însărcineze cu cercetarea acestui caz de Dorrel. Din nou un zîmbet fugitiv alunecă pe trăsurile expresive ale tânărului polițist. — N’ați văzut nici odată personal pe Dorrel, d-le Haller? — Nu.— Atunci puteți face cunoștință cu el acuma. Cum asta ? Eu sînt Richard Dorrel. •— D-voastră ? — Servitorul d-voastră. — D-v. sînteți celebrul Dorrel, care a prins pe sălbatecul Erogan și a pus mîna pe cuibul falsificatorilor de monede. —• Da, eu sînt acela, asiguri Dorrel, înclinîndu-se Zîmbitor. — Sînt foarte vesel de cunoștința d-v., zise Haller strîngîndu-i mîna cu putere, am auzit doar attea despre d-v. spirește, vă predăm d-v. întreaga afacere, dacă bineînțeles, o primiți. — Bineînțeles! zise Dorrel și începură apoi să discuta în mod amănunțit măsurile ce trebuiau luate, spre a da de urma bandiților. Se făcuse deja întuneric, cînd Dorrel părăsi biuroul și apucă drumul spre un hotel din apropiere. El vroia să scrie surorei sale că va rămîne încă cîteva zile în St. Louis, deoarece era adine convins că criminalii căutați se aflau ascunși ori în orașul acesta, ori în Chicago. Adîncit în gînduri Dorrel pășea in stradă, fără a băgă de seamă că la o oarecare depărtare, un Qiți îl urmărea pe ascuns. Pentru a scurta drumul, Dorrel apucă în fine într’o stradă îngustă și prost luminată. Dar abia făcuse cîțiva pași, cî nd primi, pe d’iidărit, o violentă lovitură în Cap. El șovăia, putu însă să se menție pe picioare și, deși pe jumătate amețiți se întoarse spre agresorul său. Dar în aceeași clipă privirea lui întâlni oțelul rece al unui pumnal strălucitor, cu care asasinul se repezi spre el, avu loc prea pe neașteptate, ca să fi putut para lovitura mortală și Dorrel ar fi fost cu desăvârșire pierdut dacă providența nu i-ar fi trimis la timp un salvator înainte încă ca vîrful pumnalului să fi atins pieptul lui Dorrel, arma fu azvîrlită în mijlocul stradei printr’o lovitură puternică, și în același timp un om înviit se aruncă asupra lașului atentator. Se încinse o luptă scurtă, în care asasinul ar fi sucombat desigur, dacă n’ar fi întrebuințat șiretenia de a se dezbrăca de surlucul säu, pe care cell’alt .îl păstră în mîinile sale, și a dispărut repede ca fulgerul în întunericul nopții, rrrr. Afurisit murmură streinul, cînd, din nefericire prea tîrziu, putu să-șî dea seamă de șireata manevră. — Ați recunoscut pe individ ? întrebă Dorrel, care în vremea asta își venise în fire. — Nu, am Văzut iamat cum vă urmărea pe #1 .de oareef fgi. ce păru că avea iutepți fiffți pud scăpaip din vedere. gîe aî răpit ? Slavă Domnului 1au, răspunse Dorrel. Iasă fără intervenția d-voastră la timp, afacerea s’ar fi sfîrșit prost pentru mine. Ei făcuseră încet cîțiva pași nu departe, cînd de odată lumina unui felinar căzu pe obrazul străinului. Dorrel se dete înapoi, surprins.—• Drace exclamă el. Nu e acesta Harry Bernard ? Ce faci, vere ? De unde naiba aî răsărit ? Și vădit vesel, el strînse cu putere mîna tinărului. — Nu mai pune attea întrebări de-odată, Dorrel zise acesta, răspunzînd cu aceeași căldură la stingerea de mină a celuilalt. „Bănuisem că erai d-ta, dar «n’a mirat totuși ca, la bătrânețe să fi devenit atît de neprevăzător. Nu cumva ești amorezat? Căci în cazul ăsta și cel mai deștept se prostește“. — Amorezat ?“ repetă Dorrel glumind. „Ce-ți trăsnește prin ghid ! Meseria mî e logodnica mea —pentru altceva n’am înclinație. . „Dar tot nu știm încă cum iți merge“. — O, toată viața mea nici odată nu m’am simțit mai bine ca acum. . JMKP/ POP păduri pop . isb dianî ș i asta mî-a oțelit mușchii cum se cade. „Abia azi dimineața am sosit aei și e într’adevăr o întâmplare că am venit tocmai prin strada asta, cînd asasinul te-a atacat.^ •Acum am păstrat surtucul său, ca trofeu de victorie ®. — Vin’o cu mine la hotelul meu“, invită Dorrel pe prietenul sau. „Yom examina mai de aproape acest „corpus delicii“ și vom putea fie mări puțintel. „Trebuie să mă întorc cu trenul de astă noapte la Chicago, deci nu ne mai remîne mult timp; afară dacă ai avea plăcerea să mă însoțesc la Chicago“. — Din nefericire asta nu se poate, mai am treabă pe aici. Intre aceastea ei ajunseră la hotel și abia se aflau în odaia lui Dorrel, și procedară imediat la o cercetare a surtucului pe care banditul îl lăsase în mîinile lor. Era o haină aproape uzată de culoare cafenie în dusă și care avea două buzunări interioare. —r Ah ! strigă Dorrel deodată. — El, pe este , întrebă Harry curios. — Ia privește încoagi ținea în sus o batistă, al carei alb de odinioară se schimbase acum într-un cenușiu murdar. Afară de asta se mai putea zări o pată ciudată. tmmmmmwmmaűKSBB/KBBB ........ (Va urma)