Adevěrul, martie 1906 (Anul 19, nr. 5949-5965)
1906-03-11 / nr. 5949
Amil XYÎIl-Iea. — No 5949 FOSDATOB Aîex.>vaeldîraaian FTOBILCITATEA : CONCEDATĂ EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SOHU ÎN DISB ft Co. București, Str. Karageorgeviei 18 Vcl eton 3 4 mm AUSTRIA, URBABUL ?i GFilÂia A »• «dres» d-tor 0sÍ36 Rttti. te AajSSfjtf & immiú IcîSBif. — v i e n a concesiune exclusivă TELEFON Pentru Capitală No. 14(14» „ 1ProvSrael © și StriUzafitat ® Sarg bani toata tar» 12HZ« Apar ® olus ® la ora H seara ea ----------- .1 .... —----—“— «! ... ABOMAHBATIS COMESXMAVE (Adevărul Politic și Dimineața) Un fun. .iei 52.— S luni...............................„ la— S luni......................................... 8.— o lună.......................... 3.— X» străinătate Is&aol* ! ti,mere șuri ale silei paraartezianului: Str. Săria Sar, 11 Un an 6 luni S luni o lună la * Sîmbătă 11 Martie ISO# DIRECTOR PDJL.ITIO CONST 1IILLE ABONAMENTE Staätate lös Iff.— . * &— . - 4. w 1.50 Îndoit Locotenenta priptal Ferdinand In urma broșravei diii 3D. Sturdza, guvernamentalii au inceput că facă interveante destăinuiri. Am relevat orî ce comentarii se fac în lagărul liberal asupra broșura d-lui Sturdza și mai ales cum a fost primită de ocultiști. Ziarele ocultiste au înregistrat pur și simplu propunerea privitoare la locotenent a prințului Ferdinand, iar asupra chestiunei prerogativelor regale pe care o discută șeful liberalilor, nu au suflat un cuvînt și azi au închis chiar discuția broșurei. Totuși broșura rămîne evenimentul zilei și a silit pe guvernamentali să facă oareceri destăinuiri. Ziarul oficios francez „La Roumanie“, care se știe că este inspirat de d. Take Ionescu, discută chestiunea constituțională a locotenenței prințului Ferdinand și declară că împărtășește vederile șefului liberalilor. Dar organul guvernamental, răspunzînd la interpretările și diferitele svanuri din jurul acestui eveniment, restabilește oarecare fapte de o mare importanță politică. Maintâiü se desmmfce svortal că ar fi fost un conflict între rege și guvern. Intre rege și guvernul său —zice „La Roumanie“ — nici nu poate fi o divergență. Dacă s’ar produce o divergință, ea ar înceta imediat, fiindcă guvernul care nu se mai bucură de încrederea regelui, se duce. In ce privește chestiunea locotenentei prințului moștenitor,asupra cărei chestiuni ar fi conflictul între rege și guvern, organul oficios declară că personagii foarte marcante din partidul conservator au studiat chestiunea și au ajuns la aceeași soluțiune cu mult înaintea publicarea broșurei d-lui Dimtrie Sturdza, care n'a părut ca o inovație decit acelor cari n’au obiceiul de a cugeta asupra chestiunilor cari trec peste interesele zilei. Guvernamentalii recunosc însă că prin autoritatea d-lui Sturdza, intervenția sa în chestia locotenenței a dat cazului un interes de actualitate. Ceea ce însă tăgăduesc guvernamentalii este că s’ar putea da o interpretare stabilirea locotenenței în sens defavorabil guvernului, că acest eveniment ar putea aduce o schimbare de guvern. S’ar admite ca partidele politice cari nu adoptă soluția d-lui Sturdza să critice guvernul, să ceară chiar înlăturarea ministerului dacă ar vedea că adoptă și execută ideia d-lui Sturdza. Dar presa partidelor de opoziție face asupra chestiunei și așteaptă sa se vadă ce va face guvernul și să se pronunțe pentru dacă guvernul nu va primi soluția d-lui Sturdza și probabil contra cînd o va primi. Ziarul oficios guvernamental face însă o întrebare: cum s’ar putea considera umilitoare pentru partidul conservator o interpretare constituțională a șefului liberalilor dacă ea s’ar realiza ? Unde s’ar vedea umilința dacă guvernul ar primi interpretarea d-lui Sturdza, dacă conservatorii ar fi avei cari ar aplica soluția d-lui Sturdza ? Iată ce răspunde ziarul guvernamental în interpretările ce se fac în jurul locotenenței prințului moștenitor.* Din aceste declarațiuni și comentarii ale organului oficios ar rezulta azi că nu este exclusă probabilitatea ca guvernul conservator să accepte soluția ca prințul Ferdinand să rămînă locțiitorul regelui în lipsa sa din țară, cu transmisiunea puterilor suveranului. Prin urmare chestiunea nu este încă definitiv tranșată, sau, cel puțin modalitatea nu e stabilită. Pînă erî se știa că în urma referatului consiliului de miniștrii regele a primit numai ca prințul Ferdinand să prezideze consiliile de miniștrii mai importante dar să nu semneze decretele. Oficioasele guvernului au fost categorice în această privință și ziarul „Conservatorul“ ne-a dat, chiar aseară, următoarea notă: ...„Cu toate că Constituția nu cere citași de puțin ca consiliul de miniștrii să fie acela care să exercite prin delegație puterea executivă și că, prin urmare, o delegație dată Principelui Moștenitor, sub rezerva aprobării ulterioare, ar fi perfect legală, afirmăm cu certitudine că M. Sa Regele, în timpul absenței sale, va continua vechiul obiceiu și va delega consiliului de miniștrii puterii sale, sub rezerva aprobării ulterioare. „Dar este adevărat —și ne bucurăm de aceasta . — că, în urma cererei guvernului, M. 8. a aprobat ca în timpul absenței sale Principele Moștenitor să prezideze consiliile de miniștrii cînd vor fi chestiuni importante la ordinea zilei“. Dacă se va admite acma o altă modalitate, dacă puterea executivă nu o va mai exercita, prin delegație, consiliul de miniștrii, ci prințul Ferdinand, așa cum o propune d. Sturdza, sau cu rezerva sancțiunei ulterioare a suveranului, desigur că opoziția va avea dreptul să comenteze noua modalitate în sensul că alta a fost propunerea guvernului și alta s’a decis. Pentru a se preveni însă orice eventualitate, organul oficios .La Roumanie“, după ce a declarat că personagii marcante din partidul conservator au propus înaintea d lui Sturdza locotenența prințului moștenitor, s’a raliat și la soluțiunea d-lui Sturdza, deși această soluțiune nu se reduce, cum s’a anunțat, numă, la prezidarea de către prințul Ferdinand a consiliilor de miniștrii, ci la o reală locotenență regească. Soluțiunea asupra locotenenței va fi discutată de abia după ce va apare decretul regal. Atuncia partidele vor lua o pozițiune și polemica va deveni interesantă. Totul se va reduce la o simplă polemică de presă și nu la vreo acțiune sau mișcare a opoziției. De pe acum se anunță că în cazul cînd se va institui locotenența prințului moștenitor, opoziția va declara un armistițiu. Liberalii au decis erî, in comitetul lor executiv, suspendarea campaniei de răsturnare ce au început-o și au contramandat întrunirile publice. Junimiștii promit, acelașî lucru. Guvernamentalii desigur că nu-șî vor face... opoziție și nici prințului Ferdinand, prin urmare vom asista numai la o campanie de... pronosticuri asupra celor ce se vor petrece după întoarcerea suveranului! Pronosticurile se fac chiar da pe acum și fiind unele interesante, le vom înregistra. A. V. Locotenenta prințului Ferdinand. Armistițiul opozit vreme a făcut parte din cabinetele liberale presidate de marele șef al partidului liberal, este în destul de cunoscut.... „Aplamele furtunoase care au acoperit ultimele cuvinte și ovațiunile nesfîrșite ce au complimentat admirabila atitudine a oratorului sînt dovada irecuzabilă a $enzarinei produsă de declarațiunile d-lnu Stoicescu și a importanței apreciată a rolului d-sale în partidul liberal.“ In urma acestora întrebări: se mai poate guvern, liberal fără d. Costică Stoicescu ?.... Nu cumva locul d-sale se veci în guvernele liberale va fi dat umil tînăr generoși! Am voi s’o vedem! !~~n"ârbiti i Toată lumea renunță! Silex De alaltă erî—de cînd cu succesul Dimineții, care a publicat broșura d-lui Sturdza și știrea despre participarea prințului Ferdinand la consiliile de miniștrii— toate partidele au adoptat o politică de renunțare. Liberalii, cari anunțaseră că au închiriat sala „Dacia“ pentru o serie de întruniri, au și renunțat la cea de Dumineca viitoare. Conservatorii au renunțat la înființarea unui alt doilea Credit rural. Ba chiar junimiștii par hotărîți a renunța la ostilitățile lor față de palat, mai ales că oricînd sînt gata să renunțe la rolul de opoziție, deoarece consideră opoziționismusm ca o meserie infamă și absolut ingrată | —-------—..... legele domnește și guvernează De am de zile noi ne luptăm ca să stabilim faptul ca cert și să silim ca și partidele politice să recunoască că există faptul că în țara romînească regele nu numai domnește, ci și guvernează. Partidele însă s’au refuzat continuă și recunoască această stare de lucruri, mulțumindu-se să vorbească despre principiile constituționale, despre inviolabilitatea suveranilor, înconjuînd însă nodul chestiune, care eonnstă în ceea ce este nu în ceea ce ar trebui să fie. A trebuit ca să visă un bărbat politic de talia d-lui Sturdza, care să aibă suragiul adevărului și după cincizeci de ani de viață politică să recunoască în sfîrșit adevărul adevărat și să declare că rebele și domnește și guvernează în același timp. E dar un punct esențial câștigat în discuțiune și anume realitatea faptelor care pînă acum sa nega cu încăpățînare. Regele dar nu se mărginește în a domni, ci guvernează, cea ca era de stabilit în prima linie. Odată acestea stabilise, trebue să ne întrebăm, în prima linie dacă această constatare este în conformitate cu Constituția? D. Sturdza se căznește să arate că da. Noi deci arăm sus și tare că sa, Constituția Romîniei, a înțeles că puterea reală să o dea în mîinile corpului electoral, de la care emană totul și a făcut din capul statului o putere care are dreptul de veto, care numește pe miniștrii săi și în același timp fără da aprobarea căruia nici o măsură a puterei legislative, nu are ființă... Să nu se uite însă, ci lucrurile astfel sunt înjghebate de legea legelor și astfel îi este înțelesul, că suveranul este prizonierul corpului electoral, care se poate pronunța veșnic în potriva voinței suveranului, dînd jos guvernele sale, așa că la urma urmei din acest conflict nu poate eși de cît ori o lovitură de stat și sfărîmarea Constituției, ori căderea Coroanei. Cînd astfel este rostul lucrurilor, e natural că regele nu se poate de fapt prea de aproape amesteca în guvernarea partidelor care singure rămîn atotputernice și suveranul este silit a li se supune. Statornicind și înțelesul adevărat al Constituției, ultima întrebare care se pune ar fi aceasta : dacă ideea guvernărei regelui și în același timp, domnia lui, ar fi bună ? Chestia trebue pusă altfel și afirme: dacă în loc de starea de azi ilegală, n’ar fi preferabil o stare legală în conformitate cu realitatea și părerile d-lui Dim. Sturdza" Răspundem categoric și fără de șovăiri că da. Numai în cazul acrsta trebue de schimbat și Constituția, trebue de dat de drept toate puterile statului în ruina suveranilm și odată făcut el răspunzător, corpul electoral devine absolut inutil, el trebue clar desființat, răspunderea ministerială devine un non-sens. Un rege cu puteri ilimitate și unn consiliu de stat, care să-l ajute în conducerea țarei și elaborarea legilor, cel mult un minister absolut dependent de Gorosnnt, iată tot ce ar trebui și credem că lucrurile ar merge mult mai bine ca azi, cînd de drept conducerea țarei purcede dela corpul ei««Cerish* iar* de fapt ea nu se face decit da suveran, care pe deasupra ukr» nicio rîupundere și care pentru a masca realitatea o acoperă cu o mulțime de forme constituționali absolut inutile și costisitoare, mai mult încă, care — recunoaștem — împiedică bunul mers al treburilor statului. Sistem dar dă părerea dinr Sturdza, dar cu condițiunea că aceasta nu e starea legală, ci starea da fapt, care este nevoi de pus în acord cu Constituția, căci întotdeauna eaa ce nu-î conform cu adevărul produce o stare de lucruri totdeauna încurcată și dă loc la zăpăccdî inevitabile, ca o situațiune în care toți factorii sunt jigniți da formule inutile, cari acopăr fondul și realitatea. mmm, milei Pac. Priînui moștenitor (cu rârftura de misUe). — Pace venii, ei o văde la fiecare rmâul la lupți ! Conflictul cu greșii D. Filipescu a crezut da cuviință să vie deună zi la „Dacia“ ca o notă anti-palatistă de ocazie, exclamînd : „ciă deosebire da la întrevederea dela Abuzzia pînă la „asaltul“ — cum se exprima d-sa—da la capela grecească. Ce fel de poitică externă facem ?” De altfel, d. Filipescu a fost aci cu totul în nota „Epocei”, care a mers pînă într’a da să se ’nțeleagă că toate acele manifestațiuni a ie spiritului public în conflictul cu grecii — nu numai cu Grecia — erau înscenări polițienești! Aceasta să fie politica care trebue urmată a i la noi? Gare este spiritul public în țară, s’a putut vedea chiar alaltăerî, la Craiova, unde jurații nu s’au putut opri de a achita pe un aromîn care a ucis la Calafat pe un grecoman înverșunat, dar mai bine a arătat d. Al. Em. Lahovary, noul nostru ministru la Vîeria, într’un interview acordat ziarului „Neue Freie Presse“, care este sentimentul țarei în conflictul cu Grecia. D-sa a spus: niciun partid nu va dezarma pînă patriarchia nu va recunoaște tradeaua sultanului. Se vede că pe d. Filipescu și unii din amicii d-sale nu trebue de comptat pentru această politică față de greci. E bine să se știe. Ad. Omul senzațional! Alegerea dela Credit, locotenența regală a prințului Ferdinand, au fost se vede destul de puternica spre a pune în umbră un eveniment și un om senzațional. Omul senzațional e d. Costică Stoicescu și evenimentul idem e discursul sau la întrunirea de la „Dada“. Omul senzațional a avut însă grija de a compensa indiferența—aparentă desigur—a publicului, comandîndu-șî într’o foae liberală din Capitală o coloană și mai bine de litere cursive, spre a marca pentru posteritate imensul său succes politico-oratoric. Regretăm că nu putem reproduce in extenso această perlă, căci sînt lucruri delicioase în acea glorificare a Cosmeticului, dar cităm cîteva rînduri bine-sințite „Incontestabil este că discursul pronunțat de fostul ministru de domenii la ultima întrunire da la Dacia a făcut mare impresiine ; sala a și isbucnit de mai multe rînduri în aplauze sgomotoase. „D-nu Stoicescu cu înfățișarea sa simpatică, cu vocea sa caldă, cu accentul fraseu energic s’a aflat tot timpul în comunicare directă cu publicul ales ce l’a aprobat cu entuziasm. Nu este nevoe însă a descrie mult genul oratoriei d-lui Stoicescu, căci omul politic, care de atîta Situația In gruparea junimista Borul er-a putere.—Din oameni politici, politician.—Representanții ideal.— Tineretul și platonismul. — Cartelul cu liberalii.—In căutarea unei soluții In numărul nostru de ori am arătat care este actualmente situația în partidul liberal. Dat fiind caracterul pe care l-a luat în ultimul timp mișcarea opoziționistă, în care rolul conducător, inițiativa, îl are gruparea junimistă, nici vorbă că o analiză a stărei de lucruri din această grupare, prezintă un deosebit interes. Dorul de putere In primul loc este vădit că platforma de luptă a junimiștilor s’a schimbat. Nu mai e vorba de lupta pentru îndreptarea morală, dată pe calea ideeî, ci e vorba de venirea la putere, pe calea forței chiar, de va fi nevoit. Numărînd destui oameni de frunte pentru a putea duce singuri lupta pe calea ideei, junimiștii sunt prea puțini pentru lupta prin forță. De aceea în ultima fază a politicei lor ei sînt reduși la ajutorul liberalilor cari le furnizează masele. Junimiștii pot crede că liberalii sînt un instrument în mina lor; fapt este că liberalii se servesc de junimiști ca unealtă, cu care fac ce singuri n’ar întreprinde niciodată. Și pot face aceasta pentru că dorul da putere este astăzi la junimiști tot atît de mare și de neînfrînat cum a fost la liberali sau la februariști altă dată. Au căpătat ,și eî ceva număr dar nu destui pentru a învinge, ci numai pentru a-I pana în neputință ca să rămîe partidul da idei de la care țara spera atîta. Din oameni politici, politician! Și așa alunecați pe povîrnișul celorlalte partide, nu se mai pot opri, și vedem servindu-se pe rînd de toate armele politicienilor, pînă și de cea din urmă cu care politicianii zmulgeau la noi puterea, de atacuri contra regelui. Azi fac încă aceasta printr’un ziar clandestin, a căruia promiscuitate redacțională și administrativă cu Epoca e cunoscută, dar deja în acest ziar clandestin își varsă focul „Un carpist“ care spune că mulți carpiști cred că regele trebue atacat,și poate nu e departe timpul cînd atacurile contra regelui, cari în ultima întrunire de la Dacia au luat o formă mai palpabilă, se vor da pe față, — dacă, mai este un dacă elementele „cuminte“ nu vor recăpăta superioritatea în grupare. Reprezentanții Ideei Elementele, acestea „cuminte 11 sînt compus0 din aceia cari au pus temelia gruparei junimiste. Sînt oameni cari de cînd au în ceunt să gîndească s’au ridicat contra moravurilor noastre politice, le-au satirizat și combătut, oameni cari s’au revoltat o viață întreagă de comedia politică ce se joacă la noi, și cari ajunși bătrâni astăzi, nu vor să contribuiască la întărirea miciunei, nu vor să se facă caraghioși, să numească „bobor“ pe agenții adunați din mahalale și să ia drept strigăte ale națiunei întreruperile și uralole ahtiaților după slujbe trimiși ele liberali. Acești bărbați iînt încă pentru o politică cuminte. Ei vor să fie sus vechia teorie că politica se face pentru țară, nu pentru ambiții de partid sau personale, că la nevoe va trebui să se recurgă la luminile lor, și că în definitiv stabil și sincer in această țară e numai regele și că e antipatriotic să-l ataci. Tineretul și platonismul Contra acestui mod de a vedea sunt: tineretul, care ’nu se poate mulțumi și nu vroește să se mulțumească cu un platonism politic care’l împedecă de la o activitate practică ; elementele conservatoare cari dacă nu se solidarizau cu d. Carp făceau azi siguralmente parte din guvern, grosul nouilor veniți, mulțimea, care înainta lipsea junimiștilor, dar de care azi junimiștii nu se pot dispensa. Toți aceștia nu’și pot imagina ceea ce un om devotat ideilor lesne înțelege, anume un partid care se mulțumește a critica răul și care nu face tot ce-i permis și nu-i permis, pentru a avea minimitare, prefecturi, primării și tot cortegiul de slujbe ce aduce puterea pentru partizani. Cu aceste elemente, chiar dacă regele ar aduce pe junimiști la putere, ei n’ar putea guverna nici mai bine nici mai rǎu, n’ar putea guverna altfel decit celelalte partide. Oameniii de idei sunt tîrîți de nonîi politician și de noaiî partizani, cari sunt cauza adevarată a ultimelor demersuri violente ale grupării junimiste. Cariațiiea liberalii Mai sunt în gruparea junimistă o seria de elemente de valoare cari se ridică în contra vecinicelor cartele cu liberalii. La alegerile generale împreună cu liberalii, în Cameră alături, la alegerile de la Credit alături, — ce scop are aceasta ? O dovadă de tărie a grupărei nu este, căci cacă gruparea ar fi tare ar evita aceste cartele cari Îi răpun aproape individualitatea politică. Din contră, cu timpul, aceste cartele devin un fel de dovadă a tăriei guvernului, care chiar de ar cădea după doi ani de putere, ar cădea în lupta contra a doi adversari, pe când liberalii fiind la putere n’au avut de suportat decît opoziția cantacuzinistă, cartelul cu junimiștii fiind și atuneca in floare. Apoi sunt printre junimiști conservatori cari au o adevărată aversiune față de liberali, în special față de ocultiști. Aceștia iarăși sunt contra cărțoiului și înclină chiar pentru o împăcare cu cantacoziviștiii convinși că numai astfel întreaga grupare junimistă poate scăpa dintr’o situațiune falsă, al căreia cel mai bun rezultat ar putea să fia că junimiștii ar scoate castanele din foc pentru liberali. In căutarea uniar soluții In fața acestaff Mvî de lterarî după ce ia întrunirea da la Dacia și în toată campania junimiștii că a era prea departe, ei sînt scumpi căutarea unei soluții,— și această soluție, cere să se permită a relua o atitudine mai rezervată, cred a o fi găsit în chestia regenței prințului Ferdinand. Dacă această regență — enoint«! nu e tocmai propriu — se va hotărî, junimiștii vor înceta campania lor. De ce? Oare campania a fost determinată de această chestiune ? Oare guvernul sub regența prințului moștenitor va fi altfel decit a fost sub însuși suveranul? Sau fi va prințul Ferdinand mai bun cu junimiștii, pentru că ați atacat pe unchiul său ? Sau să iaamiîștii mai multă condescendență pentru prințul tînăr și sănătos, decit pentru regala batrîn și bolnav, întemeietorul independenței și regalitate) ? Evident dacă că soluția cu regența e numai pretextul pentru a se înceta o campania care nara asentimentul tuturor fruntașilor junimiști care n’are asentimentei șefului partidului liberal, care n’are răsunet în public și care amenință să ajungă prea departe, fără ca totuși să aducă grapărei un folos real, căci atîta e clar : dacă intervine încă o schimbare de guvern fără ca junimiștii să fie chemați la putere, pot pe viitor să-și ia nădejdea. Verax verastă să an pliesituaiaica daci a fi vremea rea. — Bar dac’o preoaă și la Finiși « începe să plouă ? — O să se ’ntoarcS regele la Bmmreșul replică Mitică. Big«lott ® PĂRERI ȘI IMPRESII În monumentul T. M. Barlă La Iași, un comitet alcătuit dî» profesor și foști elevi și lui Vasile M. B&rla, publică un apel în’soțit de lista de subscripția pentru a ridica un modest monument la mormîntul vrednicului dancăî. Am primit erî un astfel de apel și mî-ai adus iarăși aminte de anii de școală, de profesorii de atunci, printre cari Vasîte M. Burlaresse ca una din figurile cale mai originale. Nu numai pa dascălul de grecește, «ars m’a învățat pa mine și pe aicîtea mii de tineri să citim limba lui Homer, nu numai aceasta ne amintește numele lui Vasile Burlă. Numele lui ne trezește amintiri mult mai trainice. ■MMMMMIBBIIIIli lir'WMIIlWIIIMM—MMIWIWII1IIIIWI »8K Borlă a fost acela care a sădit în no gaatw, pricepere» ți airairați» pecetra antichitatea grece-ktina. Prelegerile ini eraü iatotdesuoa îaviattfta da digresiune. Firește» Față de metodela ce preda« tftÚBta atunci de a se învăța desp» dela pagreta cutare ln pagina cutare a pârfei, metoda lui de a vorbi o oră și două despre un vers din „Intida* lui Homer sau„ „Heculen" Ini Buripid, de a intra in aoțisne de mitologie, a comenta caracterul filozofie al unei cugetări și a pune întotdeauna în vedere forța clasicismului .gros codatia asupra cugetărei umane, metoda aceasta era tratată de...digresiune ! Cu toate acestea,lui Vasile Burlă datorăm noi, toți foștii elevi, justa pricepere a antichității a influenței ei morale și artistice de-a lungul istoriei popoarelor. Din acest ptract de vedere, ne bagă da Vasile Burlă o întreagă mentalitate și mormîntul lor nu trebue «» rănilaă țării un sera» că cei cari i’au cunoscut și s’au folosit la farmecul inteligenței și culture! »ale. Fatt uitat, cînd a dispărut ilin viață E. D. F. ■âarnasa —«Adevărurim--- Succesul „Duîi viersi“ „Violința realitati“ au vrea să face noîinea confratelui nontru Dimineața succesul pe care l’a obținut cu publicarea știrei despre participarea prințului Ferdinand , consilii © de miniștrii. Nu numai c a publicat această știre dar a publicat ea 24 de ore înaintea tuturor ziarelor un extras complect din broșura d-ltî Startba, pe care „Violența“ nu vrea s’o publice în ruptul capului. Poate că tocmai ăsta să fie... succesul Violenței? Cum ? Banchetul In joc de banche!, s’a dispus să se țină o întrunire guvernamentală la Iași. Sunt mulți guvernamentali cari declară că nefiind oratori, rolul lor ar fi fost mai interesant la un banchet! ” Mitică ! Se vorbește într’un cerc de părerea medicilor regelui, cari au opinat ca sa Espczifianea Jilsifiroitei Un articol al unui Ghiistismo — Primele lucrări.—Arenele romane.— Bateria istorică de la Galafat—Celelalte palate și pavilioane. — Grădina zoologică.—Satiri rominese. Partea-picantă.—Cele două insule. Primele lucrări. D-nn Christiane, ala car&i articole amspre convorbire ca Carmen Sylva și asupra impresiunilor culese dn București au fost așa de mult gustata de publicul nostru, a publicat zilele* ncoaten în ziarul „Matin“ din Bruxelles un nou articol, de data aceasta asupra Expozițiunea jubilară romîne ce se va deschide în luna Maiü anul curent. —Imî rămîne, începe d-na Christiane articolul, să va vorbesc de Expoziția națională din București. Să nu credeți însă că am uitat acest punct interesant. Prietenii pe cari ’i-am aci (scrisoarea d-nei Christiane către „Matin“ e datată București 5 Februarie, st. n.) găsesc că e imprudentă ideia de abrava frigul intens pentru a face o vizită cîmpiei imense pe care se ridică Expoziția. Imî rămăsese puține ore de petrecut la Bisurești, înainte de a mă duca la Budapesta, așa că mi ezitat de a primi învitațiunea directorului lucrărilor, d-ral Istrati,gi împreună cu dînsul și cu confirate în meni d. Miile, ne-am dus sa parcurgem cetatea grandioasă care ese din pâmînt și care în luna Maiü va fi Expoziția națională romînă. Drumul l-am făcut în automobil, pe o vrane foarte rece. Expoziția națională se întinde pe o suprafață, de treizeci și șapte hectare. Ea e așezată într’un cartier care pînă acum a fost foarte neglijat. Intr’adevăr acolo unde înainte cu șase luni si, vedca vite rumegînd in livezi, se vor ridica în curînd palate, k umbra Unui parc splendid. Ca pe acum sa vede: Muzeul național, a cărui fațadă e da 114 «nstrîî. Cala casa întărită era medială; Turnul lui Vlad Țepeș. In această construcțiune se află rezervoriul de apă și tot aci sînt rezervate cîteva odăi pentru colecțiuni de arme vechi. Mai trebue să remarcăm reconstruirea complectă a unei biserici din vremea lui Ștefan-cel-mare, cum și restaurantul romînesc, conceput în stilul țîiței. Arenele romane Construcțiuna ca cea mai importană este insă, fără îndoială, aceea a arenelor romane, unde patru mii de spectatori vor găsi ea. In această incintă vor avea loc principalele solemnități, ensu deschiderea și închiderea Exposiției, distribuirea premiilor, serbării, populara reprezíntând suma din războiul dacoromân, războaele pro-mediale și războiul Independenței , apoi serbări cari vor răprosenta actela viețui de toate zilele g tablouri vivante, (seceratul, culesul viilor etc.); 1 gondele locale. Societatea pentru protecțiunea animatelor a fi protestat contra eventualității luptei cu tauri. Bateria istorică la fața arenelor ce va ridica datoria din Calafat care, din ordinul regalul Carol și în fața sa, a tras cea dinții lovitură de ton, în onoarea independenței romane. Ea va fi reconstruită cu cea mai scrupuloasă exactitate și va anunța marile serbări ala Expozițiunea. Celelalte palat © Pantru a realiza toate acestea, a trebuit să se dreneze și să sa depkse ® 180.000 metrii cuhi de parstel și să se planteze zece mii de pomi.In trei luni (lucrările datează din luna August), să sa întrebuințeze șase milioane de părtimizi, fără a se socoti colonastk», soschirite și celelalte pietra de fundațiune. Toate edificiile citata mai sus vor fi menținute după închiderea expoziției. Ele au caracterul bizantino-rominesc.Dar în afară de acesta construcțiuni definitive, Expoziția va mai avea aîtorsi, trecătoare, cum pavilionul regal, reservat Cărțoi, la care, în afară de amintiri la numeroase relative în domnia regelui Carol I și a reginei, vor mai fi es» puse lucrările de artă ale reginei, broderiile ei admirabile, pictările ei etc. La dreapta și la stingă acestui pavilion se vor ridica acele ale genie« mi» liter și civil, în față va fi pavilionul famei. Mai trebue să cităm marele palat cl agricculttreei, acela al industriei, al minelor și carierelor, al meseriașilor, e tc. Grădina zoologică S'a profitat de împrejurarea aceasta pentru a pune bazele unei viitoare gri - aparat No. II din revista lfiffi LITERARA sub direcsiunea fl-lor G. C ©ȘBUC și I. GORDN s— 10 BANI = TOATA TAMA —= TO BAWI 1