Adevěrul, octombrie 1906 (Anul 19, nr. 6147-6177)
1906-10-01 / nr. 6147
i./umiuii?a tiei om de buöi& * -w V'' -i-*-*-', ee#'' k Expoiiția Jubiliară Romisia f pavilionul austriac ISKST AUI« TUL, rlílÉer Id fiecare dupa armata se serveye Calea înghețații ți alte răcoritoare, sub farmecul incintator al celebrei munici menete de sub conducerea Capcimatiscrului. «ORLITZER la fiecare seară la 7 pse; Bufet cu recifuri și faificuri calde excelente Vinuri originale austriace, Champagne adevărat franțuzești In fiecare seară de la 8 în sus; Bracy Ensemble Quartet Virgetaier ; Capela de Salon GORLITZER { cu îrumeroși convertiști ln toată stima. 1. 00 MBACHER Antreprenori: Wiener Rafikhauskollet din Viena Dr.SAEKIEN, CIURCU IX, Pelikangasse No. 10— Trina Consultațiune cu celebritățile medicale ți specialiștii de la facultatea de medicină din Viena.—Xelephon 17065 institutul Oteseu StHdi mexandra Lahovari tSslea Barabantiluri Au. 1« și ÎS București II»t crunt, comercial» semi-internat, școală de gradul II și curs primar. Romitajele examenului de finele acestui an școlar, l'au pus în fruntea institutelor cu întreg cursul liceal, înscrierile și preparațiunile de corijență ncep la 20 August. Prospecte se trimit la cerere. IOTESCU Profesor si fuțste director timp de 12 an al liceului Mihai Viteasnul, fost membri în corail in 11>e mai nopt al instruicț tupei publice MARELE Botel Metropol In fata »»alaiului Regal - BUCUREȘTI — 100 camere modern aranjate cu cel mai complect confort. Oferă D-lor vizitatori ai Expoziției cele mai convenabte aranjamente. FRUMUSIANU Dr. lulor ciudu se de la stațiunea Călimănești-Caciulata își a reluat consultațiunile întrei—7 seara. — Str. Domnița-Anastasia 11 — VW CORSETE M. THÉODOLINS sor — 106, Calea Victoriei 106 — is-a-vis de Hotel Splendid în rînd cu ATHÉNÉUL Efectuează după măsură ultimele moddele Parisiene de CORSETE droise-derant. Singurul depozit de Corsete, Brasier etc., TRICOTATE care dau corpului forma sa mai frumoasă,fiind și cele mai practice. Corsete pata ci prețuri foarte moderate Comptabil-Corespondent licențiat în științe comerciale (Anvers Beligiqne) cunoscînd limbele franceza, engleza germană, romînă caută post la o bancă, casă comercială, industrie. Bună familie, referințe, primul rang. A se adresa în scris sub A.B. la Agenția Carol Schilder & Compsir, Xarageorgen CL Au IS TEATRUL LYRIC Trecut subt o nouă direcție flin renovat si bine iluminat SE INCHIRIEAZA Spectacole Concerte și Salari A se adresa dlui COHEN Agenția Teatrala, l’Independance Romaine Ufer 500 lei onorariu persoanei care mî-ar putea procura slujbă sigură și durabilă la particular sau stat de preferință în Capitală, cu salariu de 400—600 lei lunar- Răspund numai la scrisori închise purtînd semnătura numelui adevărat și marca pentru răspuns. Discrețiune extra-exemplară. «lean.— post-restant. Central, căsuța No. HO. 15.000 LEI URGENT Caut pentru o afacere briliantă care dă 60% beneficiu pe fiecare lună. A se adresa numai în scris sub „Fortuna“ la Agenția Schulder etnie Str. Karageorgeviev 18. București. Mor In medicina și chirurgie si Schlesinger STK.ADA JIlFSCA XI X p. 53 ■ Intrarea prin Hanul cu Tal cu orchestra sa, precum și pentru DINTISTICA Specializat In și Boale de gură va alergi în defavoarea noastră și chiar dacă s ar fi terminat în folosul nostru, el nu ne-ar fi adus avantagii serioase. Odată ce acest războiu a fost început, eu aș fi făcut—daca aș f fost ministru de finanțe—toate împrumuturile cu putință in timpul campaniei pentru a lichida toate cheltuielile pricinuite de războiul de mai sus și n'aș fi așteptat nici dacum sfîrșitul pentru a solda cea mai mare parte. , Căci sînt convins ca euu aș fi plaait aceiași dobînda urcată ca aceia pe care noi am fost siliți s’o plătim în luna Mai, și că n'am fi fost în aceiași situație financiară de astăzi, cînd trebuie să plătim 150 milioane de ruble. Și apoi, dacă s’ar fi urmat această politică, fondurile rusești n’ar fi fost în starea de astăzi... Dar toate astea s’au sfîrșit. Nu-șî mai are rostul să mai revenim asupra lucrurilor petrecute... __ Dar care e părerea dv. asupra situației interne a Rusiei și cum priviți viitorul ? _ Nu pot să prevăd viitorul, pot numai să judec faptele de acum și se afirmă că situația nenorocită de astăzi e datorită faptului că moderații fac jocul partidelor extreme, atît celui din stînga cît și celui din dreapta— criticîndu-se și injosindu-se intre ei. Cind va sosi momentul cînd moderații vor pricepe ea atitudinea lor de astăzi favorizează propaganda și acțiunea nefastă a celor violenți, cînd moderații vor înțelege că e vremea ca să se unească, ca să-șî strîngă rîndurile împotriva primejdiei comune.Atuncî se va restabili ordinea in țară și vom reintra într'o stare normală; atunci vom avea reformele însemnate cari sînt necesare și utile. Așadar numai moderații sînt in stare să redea publicului ordinea și liniștea de cari are nevoie, opunîndu-se ca un singur orar cerințelor și acțiunilor partidelor extreme. Nu există „revoluție" Sînt mulți, sînt silit s’o spui, cari nu păreri cu totul eronate asupra țărei mele, și acei cari vorbesc despre revoluție în sensul care se dă acestui cuvînt in străinătate nu cunosc deloc ce-i Rusia. Nu se poate distruge o țară care a fost întemeiată de către o istorie glorioasă de peste o mie de ani, nu se poate schimba un regim la care se supune oenorma majoritate a acestei imense populațiuni; se poate ucid cutare sau cutare personalitate, se poate asasina cutare ministru sau om politic, se pot incendia domeniile, se pot jefui băncile publice, se poate continua cu anarhia care existe Sa spiritele, în sufletele și în actele oamenilor, dar sînt cu desăvârșire, convins ca nu se poate hrăni o revoluție în Jrusia, și că nu se poate obține un alt regim prin mijloace revoluționare. Acei cari vorbesc despre revoluție sînt niște utopiști pe cari îi deplîng, . ^ . Șittfc niște, utopiști cari ite qa, unooriul și regimul monarhic se intemeieaza pe o armată care număra milioane de oameni, care—ori ce s'ar spune-rămîne întotdeauna fidelă țarului. Pot sa se producă ici colo, cazuri de revoltă, de indisciplina, dar puteți să mă credeți că sînt cu totul convins că armata va rămîne totdeauna credincioasă. " Tot ce a-a povestit, cu privire la încetarea plății impozitelor de către o parte din massa rusă, cu privire la tendințele republcane ale populației, privina la' infidelitate^,armatei nu sînt decît niște exagerări nesăbuite a nu.foitelor organe ale presei;. ... . • ■ [UNK] Ineliei , repetîndu-vă ca remediul șitenațiunei actuale trebue să fie dat de către moderați—majoritatea covârșitoare a poporului rus—unindu-se împotriva acțiunei revoluționare și reacționare a partidului din stînga și a partidului din dreapta, înfăptuind in chip sincer toate reformele indispensabile și conforme cu manifestul din 16 Octombre, manifest care a dat poporului rus "dreptul de a lua o mare parte la legislația viitoare a țărei. . Sper că moderații aceștia vor înțelege în curînd că liniștea țărei depinde de dînșii, crescut de la 10 la 40 la sută. Cu toate astea în Germania se prăpădie anual 40.000 oameni în groaznicele chinuri ale cancerului. Lucrurile se vor putea ameliora numai atunci cind vom cunoaște, mai bine cauza acestei boli, care, din nefericire, cu toate continuele stăruințe din ultimii 00 de ani n’a putut fi precizată încă. Totul depinde actualmente de experiențele ce se vor face asupra animalelor, și succesul va fi asigurat din clipa în care se va reuși a se produce cancerul în mod artificial la animale. Atunci aleea se va putea vorbi de vindecarea și tratarea boalei prin vreun ser oarecare. Dar sîntem încă departe și am fi mulțumiți dacă peste 100 de ani am putea răspunde cu preciziune celor 13 chestiuni puse de comitetul englez pentru cercetarea cancerului. Actualmente cancerul preocupă numeroase laboratorii și institute. E necesar ca forțele să fie organizate și unite in contra inamicului și atunci el va trebui să fie învins. Acest lucru și -a propus comitetul central din Berke pentru cercetarea cancerului,și conferința din Heidelberg urmărește progresul inițiativei. Ridicat pe bazele reale ale celor mai bune și mai încercate metode chirurgicale de tratare, institutul din Heidelberg urmărește, să unească clinica cu un institut pentru patologie experimentală care să aibă misiunea de a studia cancerul la animale și să utilizeze experiențele la oameni. Institutul e alcătuit dintr-un sanatoriu modern ,și un apartament științific despărțit la două, unul biologic-chimic și altul anatomic-parasitologic.Ambele despărțituri sînt puse sub supravegherea unor medici speciali cu asistenți și sînt prevăzute suficient cu săli pentru animale, laboratorii și instrumente. Institutul predică vindecarea cancerului și sînt speranțe că mulți bolnavi vor fi vindecați, alții ameliorați și toți vor părăsi mîngnați sanatoriul. Personalul institutului e reprezentat prin numeroase pățiuni ca o dovadă că 0l urmărește să vin în ajutorul tuturor națiunilor. r ■ Tratarea și vindecarea cancerului — Institutul din Heidelberg — Cu ocazia deschiderea institutului din Heidelberg pentru cercetarea experimentală a cancerului, profesorul d-l Vincenz Czerny din Heidelberg, publică un articol în care arată scopul și mijloacele de care dispune acest institut. . Sînt tocmai 100 de ani de cînd Society for investigating the nature of cancer din Londra, a pus 13 întrebări cu privire la nașterea, cauza și vindecarea cancerului, întrebări cari din nefericire au rămas și pînă azi , da actualitate. Singurul lucru ce l’a putut stabili chirurgia modernă este că boala—cel puțin la început — o boală și poate fi vindecată pentru mult timp printr’o operație fundamentală și timpurie. Prin progresele diagnozei acestor boale din ultimii 30 de ani vindecarea temporară a cancerului a devenit mai sigură și operația mai puțin dureroasă și lipsită de pericol. In ultimii 40 de ani vindecarea stabilită pentru 3 ani a spectacole — Sîmbăta 30 Septembrie 1906 — Expoziția Istorică din strada Ion C. Brătianu. Vederi din războiu. Sala Edison. In toate serile representation' teatrale date de vestita trupă franceză „ Les Capucinss“. Berăria Imperială: (str. Cîmpineanu No. 16). Teatru de varietăți pentru roman. In fiecare seară program variat Intrarea liberă. Teatru de varietăți „Casino“. — In fiecare seară teatru pentru familii, cu trupa nouă angajată, Sala Oppler. — Concert zilnic dat de o orchestră militară. Sala Bragadiru. — In toate sălile concert dat de muzica regimentului Mircea 32. . Circul Sidoli. Reprezentații date de cinematograful vorbitor cu „fenomenele naturii“. ț Teatrul Lieblich (Jiquitza): „Sula,jirita“, operetă : JURNALUL BENElit Știri femenine Moartea Adelaidei Ristori.—D-na Adelaida Ristori, marchiză del Grillo, in vîrstă de 85 de ani, a murit. De mai mult timp, ea era atinsă de brondo-pneumonie, dar numai de vreo douăzeci de zile ședea în pat. Marți seară, starea sa agravîndu-se, medicul rugă familia să telegrafieze marchizului Capranica del Grillo care se găsește la Paris în suita reginei Margareta. Marchizul a părăsit Parisul imediat. Miercuri seară la ora .10 marchiza a murit înconjurată de familia sa. Noutatea morței a fost comunicată reginei mame și ministrului de instrucție publică, care a trimis familiei del Grillo o depeșă de condoleanță. D-na Adelaida. Eistein s-a născut la Civida la Frioul în 1821, fiica regizorului unei trupe teatrale, „Compagnie Sarda“, debuta în 1838 în calitate de primadonă, apoi de la 1841 pînă la 1849, ea trecu, pe la diferite trupe, apoi se întoarse la „Compagnie“ unde rămase pînă la 1855. La această epoca ea întreprinse un turneu artistic prin Franța, Belgia și Germania. In 1856, d-na Ristori, crea în italienește^ traducțiunea lui Montanelli, „Medea“ del Ligouve, apoi jucă Beatrice în limba franceză. D-na Ristori a parcurs apoi'' Europa mai ales prin Anglia și Spania. î In fine, face un voiaj artistic, care fn cel din urmă in America septentrională. Peste tot, talentul sfit dramatic a suținuit o primire entuziastă. Ea s'a căsătorit in ultimul timp cu marchizul del Grillo. Bursa cerealelor Bucureși, 30 Septembrie Piața cerealelor din Budapesta. Piața cerealelor continuă a fi mai animată, cu cumpărători mai dispuși. Ofertele din interior plăcite. Prețurile susținute. Consumul focal dispus, efectuînd cumpărări mari. Depozitul vizibil 40.000 mtz gríü susținut, porumbul ferm, orzul moderat, secara invariabilă și ovăzul neactiv. Termenul se deschise, în simpatia cu urcările din Amerca și în vederea acoperirilor prompte, susținut și activ. Cerealele ei au vîndut, cu următoarele prețuri pro: 50 kgr. netto francoparitatea Pesta: 309 mtz. grîn Theiis, baza 81 C. cor. 7.82 jum. 5000 mtz. grîn Zectaer, baza 76 jumc. cor 7.40. 500 mtz. secară după probă c. cor. 630. "• 1400 mtz. orz după probă c. cor. 6.57 jumătate. 1OOO mtz. porumb după probă c. cor 6.45. ■'n Comitetul central ne arată, relativ la sosirile și expedierile, pe uscat, cit și pe apă, în ziua de 10 ort. in modul următor: Sosire : 26331 tutei grîu, 538.2 secară, 0250 orz, 1498 ovăz, 1571 porumb, v. 12 mt. făină. . • Expediate îgliv.tz. grîu, 357 secară, 3008 orz, 901 porum. ,17102 făină și 2058 mt. diverse• .• Tîrgul cerealelor la Londra .—Tendința generala a cerealelor a fost pe ziua de cri invariabilă. Cumpărătorii mai puțin dispuși, in redarea sosirilor considerabile din America. Ofertele din continent neplăcute.Mii a fost notat cu mult mai slab, porumbul calm, dar susținut, orzul slab și neglijat, și ovăzul cu oferte numeroase. Importul a fost ce 40000 quarters gria. 3000 orz și 10 mii ovăz Rapița susținută, fără cumpărători. • S’a notat : Ferozepoore old tems, Sept-Oct. cu sh. 540. Brown Cawnpoore, recolta nouă, old temps, Oct.-Noembrie cu sh. 54j1. Sămința de in Bombay, recolta nouă Oct.-Noembrie cu sh. 4313. Calcula, recolta nouă, Oct-Noembrie 4119 și La Plaza Oct.Noembrie cu sh. 4110. Activitatea portului Brăila.Piața cerealelor continui a fi calmă, în mare stagnație. Prețurile sînt tot aceleași, cu sosiri mici , și din cauza lipsei de vagoane ce nu sînt ocupate cu transportul trupelor. Portul activ,cu circa 21 vapoare, sub încărcare. Oborul slab ,cu sosiri restrînse. Navlurile fluviale și maritime se mențin și sînt bine căutate. Apa e staționară. Cerealele sosite în port, Obor. Docuri și pe apă, pe ziua de 28 crt. „au fost, după cum urmează: In port, cu vagoane 64, la Obor cu care 00, pe apă cu șlep 10 tone, în docuri depozitate 21632 tone, și sosite 30 tone. Cu următoarele prețuri, s’au vîndut cerealele pe ziua da ori în piața din Brăila: . Grîu 76 1 78 kg. ,cu 13,20 1 13,80 Lei pro 100 kg. vg. linie. Griu îndoit 74 kg. cu 11,10 lei pro 100 •kar. vg- linie. Grîu maturat GLT 1 ,2 kg. cu 10,25 lei pro 100 kg. kg. linie. Secară 68 | 70 kg. cu 10,65—10,75 pro 100 kg. vg. linie. Ovăz 39 ]• 40 kg.,cu 11,10 1 11,20 pro 100 kg. vg. linie. Orz 64 6,5 kg. cu 11,15 j 11,25 pro 100 kg Vg. linie. Orzoaică 66 ,1 68 kg. m .12,50 | 12,70 pro 100 kg. vg. linie. > Porumb roșu 76, 1 77 kg., cu 8,609,00 pro ICO kg. vg. triag.- . . Porumb-'roșu'SO.-ibl .kg.cu 10,50 1 10.6.» pro 10.0 kg. vg.. mstiș* . ..n ■ a-'-in Sâmînț» de lu ÖT. i. *-blog. cu _o.Cu -3,10 pro 100' KfA vg. inag.', c < > . Fasole după calitate pînă la 6 iei 100 kg. vg. Hbfo. ' ' . Ultimele I>e|ieși |. Cota Cerealelor în Străinătate Telegramele noastre particulare ■ 1uprapesta,60 Septembrie Grid pro Oct, 7,22 sec, 2 hei, p, 50 kg. Secară" „ : " * 0,47 urc.'4. „ „ „ Ovăz „ „■ 7,138 „ „ Porumb „ 5,17 acă 2 „ „ „ „ Colța „ „ Pam,"30 Septembrie Grîu pro. Oct. fr. 33,80 urcare 20 ct . Făină „ Octombrie 30,80 „ 5 „ üieii ,, Septem,t 77,— urcara "/* „ Berze» 30 Septembrie, Grîu pro Dec. ro- 1.78,50 urcare m Secară „ ,■ 160,25 „ Vsn Porumb „ - 128,— scădere Vs „ Xcw-Yoríi 30 Septembrie Grid pro disp.on, , 7S% scădere % cts, „ pro Dec. 81 Vsn V* ■. .. . .Maid 84V» n V« ct, Porumb pro dispon, 51"A „ V* „ „ , Dec. 51% , „ V*, Chicago 30 Septembrie Grid pro Decem, 73%scădere V« cts, „ Main 78”,"s invariabil Porumb Decemb1 403,* scădere V» ,, „ Main • 49%s scSd. V« „ tele • exercițiului 1905 sume importante, intre altele : 3,000 000 coroane pentru fondul de îmbunătățire fondară, 6.000.000 pentru dezvoltarea asociațiunilor, un milion pentru a favoriza exportul, 31.500.000 pentru a combneota materialul pe drumurile de fier ale statului, 5 milioane pentru spitale, 2 milioane pentru combaterea tuberculozei. In expunerea sa de motive, ministrul declară că situațiunea financiară a statului a devenit atît d de satisfăcătoare încît permite acoperirea din veniturile ordinare a numeroase cheltueli; așa între altele, cheltuelile pentru calea ferată oari pînă acum au fost acoperite cu o misiune de rentă. " Acest rezultat favorabil este prețios mai ales din punctul de vedere al creditului statului și se datorește progresului agriculturei noastre, ajutat de bunele recolte din ultimii ani precum și desvoltărei tuturor ramurilor industriei noastre, sporului exportului nostru și comerțului nostru internațional. Temerile avute cu privire la o influență defavorabilă oamenilor tratate de comerț asupra vieței economice și comerciale nu s’au Îndeplinit ci din potrivă aceste tratate au contribuit considerabil la dezvoltarea economică a monarhiei. Aceste condițiuni favorabile au de consecință naturală o sporire a veniturilor statului de cumi profită toate resorturile. Ministrul declară că guvernul este ferm hotărit a continua răscumpărarea drumurilor de fier private și se sprijină pentru aceasta pe concursul Camerei. Ministerul expune apoi că spre a se acoperi creditele militare extraordinare votate de delegațiuni pe 1902 și pînă la 1905, guvernul nu este în măsură să resigneze emisiunea du rentă, dar că cerințele armatei pe 1900 și 1907 vor putea fi acoperite fără operațiuni de credit ulterioare. Vorbind de compromisul austro-ungar, ministrul a exprimat speranța că cu toate dificultățile care există incă, se va ajunge la un acord satisfăcător pentru amindouă părțile. (Vii aplause ministrul este felicitat). Din Camera austriacă . —.Prin fir telegrafic — Budgetul pe 1907 • Aien», 29 Septembrie. •Camera deputaților.—Ministrul finanțelor a depus proectul de budget pe 1907. Cheltuelile sînt evaluate la 1.890.871.352 coroane, iar veniturile ia 1.892.501.082 coroane., Pentru rambursarea capitalurilor datoriei publice generale expirind în 1907 se va remite rentă 4 la sută pentru o valoare de 17.116.800 coroane. Guvernul va f autorizat a oricîtui din excedenveniturile statului fac cu putință numai satisfacerea cerințelor vitale dar nu permit nici începerea unei politice de economie națională pe o scară întinsă. D. R Wekerle a făcut apoi să reiasă scopurile mari urmărite de guvern față de funcționarii statului, și de lucrători precum și acțiunea civilizatoare și umanitară a guvernului. Iar cînd se va discuta reforma impozitelor, impozitul va lua apărarea intereselor claselor umile. Președintele consiliului a exprimat speranța că se va ajunge la un compromis cu Austria care in interesul celor două state, va respecta aspirațiunile noastre politice și economice. Peste citeva daterminându-se romanul Orbul sau jertfa unei femei, vom începe pu rigarea interesantelor povestirii 1. Loteria presei — Bilete pierdute — Sültem rugați de mai multe persoane, cari au pierdut bilete ale Loteriei presei, să anunțăm numerile biletelor pierdute. „ Iată numele acestor persoane, odată cu numerile biletelor respective . 14. .Dimitriu din com. Zănești, a pierdut biletul cu No. 015 903. Engelciu Dem. Zăgănescu grefier U trib. Brăila secția II, numerile 211.479, 160 678, 1184.979, 180.677 și alte 6 numere semnate de posesor: Ilie I. Popescu, Piosști, str." Cîmpineî 17. biletele cu No. 73.646 și 70.088 ; Elias N. Kosman öt, Josef N. Goldstein, str. Tirgulu- Braila, No. 030.235 ; Iancu Vaitman, București, numere« 21524, 143596 și 89 5S5 ; Vasile Petrescu, str Academiei 2, București, No. 205,174; A jif.*andra . Ungureanu, București, No. 1 134 250; R.»beca Weissman, calea Morșilor 236, No. 154 740; R. Vasilescu, mecanic al primăriei Ploești, numerele 167,233 și 167.202 și Ioan Popescu, funcționar în București, numerele 166 149 și 166.181. Din Camera Ungară — Prin fir telegrafic — — Expunerea primmului ministru — Budapesta, 29 Septembrie.Primul ministru al Ungariei, Wekerle a citit astăzi expunerea sa. Wekerle arată că budgetul este o oglindire a programului social, politic și economic al guvernului. Cu privește viitorul program social și politic este de observat că în budget s’au adoptat 1i milioane 7 sute mii coroane pentru regularea salariilor funcționarilor statului. Această sumă se va întrebuința parte pentru crearea nor locuri", parte pentru îmbunatățirea salariilor vechilor funcționari. Chestia institutorilor școalelor primare vă fi obiectul principal al grifiei ministrului de culte. Asigurarea lucrătorilor contra accidentelor, va fi formulată în felul cum este organizată în statele cele mai înaintate în această privință. Cu privire la accize, Weberle observă că guvernul nu are intențiunea de a mări aceste venituri în folosul statului, ci de a crea nouă izvoare de veniturî pentru stat, cari pînă acum nu puteau fi exploatate din cauza cartelurilor. Apoi guvernul trebue să îngrijească a obține o ridicare cit mai mare a cursului efectelor, și trebue să aibă in vedere ca valorile ungurești să nu fie concentrate într’un singur loc ci răspîndite, evitînd astfel pe cît posibil o neașteptată reîntoarcere a efectelor în Ungaria. Expunerea primului ministru a fost primită cu vii aplauze de întreaga Cameră. Budgetul pe 1907 Budapesta, 29 Septembrie.—Budgetul statului pe exercițiul 1907 prevede la cheltueli ordinare 1.134.775.899 coroane adică cu 48 milioane mai mult decît in 1906, la cheltueli extraordinare 127239 340 coroane, friă de exercițiul precedent cu 70 501.103 coroane. Cheltuelile comune extraordinare au fost scăzute cu 8.215.830 coroane. Guvernul cere un credit de 39.983.000 coroane pentru investi, linia adică cu 59 milioane mai puțin decît în 1900. Cheltuelile ordinare sînt evaluate la 1.180.555.200 coroane cu un plus de 55.040.414 coroane față de 1906. Cheltuelile extraordinare sînt de 81.480.858 coroane. Președintele consiliului, prezetînd budgetul Camerei, a anunțat că va cere Camerei, dacă nevoe va fi un credit de 227 milioane. Actualmente, Știri teatrale Ai 8-lea program al trupei Les Capuenes Cu al doilea program al săîi trupa franceză Les Capueulcs și-a afirmat talentele sale în persoana d-rei Lesvres: a d-ul Latréau, al d-relor Dalny, Bernod, Lusset și a d-lor Hardoux, Dufroy, Nicolle. Asta seară Simbătă excelenta trupă, care atinge întreaga elită a Capital î, are un program nou, cu comediile Le choip d’fine. cartiere. Le louton , de culette, comedie militară, și d-ra Lelieres pentru prima oară în cele mai nouă cîntece pariziene, cari sunt plarele succese ale zilei în Capitala Franței. Cine vrea să petreacă o seară veselă , să meargă deci diseară la „Edison“! Ucigașii de copii Cititorii noștri vor urmări cu cel mai viu interes povestirile acestea luate după intîmplări din viața reală. Alergările de cai din București — Ziua HI — Duminică 1 , 14 Octombrie 1906, la ora 2 p. m. precis I Premiul Tziîrloaia, Distanța 2400 metri. Premiul I- 2000 lei Premiul II 200 fol. 1, G.G. Plessea, Prim .Master, 2. A. S. Zisso, Bcsphore, 3. Al. S.Z. Parthenon. 4.Al. Marghiloman, 8abar, 5. cap. Pojanu, Pricina, G. it. G. Moruzzî, I mit 11ti;,r. .. Arthur Rosetti, Misene S. G. N. gropontes, Fiffy, 9. G. N.gropontes, Flag. 10. Al. Zonescu, La Valitere, 11. căp. G. Mânu, Cneaz, 12. G. Bădescu, Guignani, II Premiul Tunari. Distanță 1390 metri (L. D.). Premiul I—2000 lei — Premiul II— 200 lei. A. Lt G. Moruzi, Amira, 2. Al. S. Zisso, V iliie, 3. A!. S. Zisso Wiliness, 4. Alexis Catarg!, Bayadere, 5. Alexis C'atargi, Tonte Bonne. 6. Lt. N. Árion Mädchen für Allee, 7. it. N. Árion, Black SlivCț 8. G. N.gropontes, Rnth 9. G. Ncgropontes, Brididi, 10. it. Gr. ' C1—T------ii rr ii ioi„„„„„ Soutzo. Iconoclaste, 11. G. G. Plessea, Melodrama, 12. Al. Marghiloman, Satina, 13. Al. Marghi'oman, Straja. III Premiul Dianei, distanță 2400 metri Premiul I—5825 lei.—Premiul II— 800 lei.— Premiul III—400 lei 1. Al. Marghiloman, Marama. 2. Al. Marghiloman, Opaița. 3. l. G. Moruzi Miss I’odham, 4. G. Negropontes, Thérése, 5. Negropontes, Tina, IV Premiul Mărășești distanță 2500 metri. Premiul I— SIMM lei. Premiul II — 300 lei. 1. Ah S. Zisso. Topana, 2. Alexis Catargi, Book. 3. Baron Fr. Born, Bonjour, 4. G. G. Plessea, Ever Ready, ő. G. N' gropontes Flordona, 6. Al. Marghilotnau. Guipercux. Premiul Folwin, distanța 2200 metri. Premiul I—900 lei-Premiul II- 100 lei oferiți de D. G. Negropontes, Lt. Anghelescu, Tambervar, 2 . Radescu, Galignani, 3. St. Rujinki, Cozmești, 4 G. Negropontes, Saints Sophie, 6. G. Negropontes, San Floria,’6S Negropontes, Caraghiosa, 7. Al. b. Zisso, Parthenon, 8. St. G Moruzi, Spuma, 9. Al. Zănescu, La Valliere, 9 Arthur Rosetti, Misene, IO. căp Păianu, Bolentin, 11. S. it. Al. Ghica. Dimiana, 12. căp. Miron Costin, Minorca, IV j. . . ‘ Premiul Brague, distanță 3600 metri. Premiul I - 2500 lei. _ premiul II 900 lei . AI. Marghiloman, Diua, 2. Al. Marghiloman, Guipereux, 3. lt. Gr Soutzo, Lupte Sosirea romînilor brașovenenî Astă seară sosesc în Capitală ca sa vizitze Expoziția 600 de rominî brașoveneni. Pentru primirea lor s'a lansat următorul apel : Fraților romini! Iubiți și scumpi cetățeni ! Astă seară, Simbătă,* orele 8, sosesc aici Ș1ase sute „Frați și Surori“, transilvaneni din ținutul Brașovului, in tunte cu harnicul și cunoscutul nte.monah?t P. S. Protopopul Vasile Voina. Ei vin, ca și ceilalți, sa se ‘ bucure cu noi și să ne sărbătorească în Patria Mumă pentru gloria și progresele trecutului, pentru îndemnul spre viitor!■ k’ yn> 8ii, se împărtășească cu notăm sărbătorile jubilare și" să cimenteze la un loc cei patruzeci de ani de domnie glorioasă, a Majestăți Sale Regetei Carol I. ° Ei vin, să ne vadă Expoziția, să admira acest talizman, de pe címnda Filaretului, care a avut darul să ne adune pe toți românii din unghiurile cele mai depărtate, ca să ne încă tească și să ne ridice sufletul cu dragostea lor frățească. Să Ie eșim afară cu toții și să-î primim cu cea mai mare căldură spre a putea să ducă amintirea, că aci unde orice, strein a găsit ospitalitate, mai alici,frații,,au fost îmbrățișați de noi cu toată inima și din tot suflatul nostru . Jucii, odată, la revedere, lutru în timpinarea lor. Comitelui .de inițiativa al Carpatinilor din Capitală * ' țfrta și programa primiră lor. Eîmbătă 30. Septembrie 1606 la ora 2 și 11 minute p., nn rescursioniștii vor intra în țară prin Predeal unde Vor fi primiți din autorități ,șî< de reprezentantul ministerului de culte. La orele 3 și 15 p. ar., cu Un tren special esoulsiioniștii vor placa epic București. In toate gările pe unde vortrebe vor fi salutați de autoritățile locale și de micii dorobanți. •■ s La orele 8 și 15 minute seara, vor sosi în București, gara de Nord. Aoi escursioniștii vor fi întimpinațî de consiliul comunal, avînd teirupte pe primarul Capitalei, de reprezentanții animstorili de culte, de diferite autorități și corporațiuni. . Sara se va forma cortelul, avînd in frunte muzica militară și va străbate, calea Griviței, calea Victoriei, strada Carpi, calea Rahovei pînă la coloseul Bragadiru, unde se va servi eseursioniștilor o gustare oferită de ministerul cultelor. . ■Du!15 S^V're, eseur sioniștiî vor fi I ,nouarternul 1‘ internatul theologic « cazarma vînătorilor. o“ »* Duminica, 1 Octombrie La ora 8 și jumătate dimineața, excursioniștîi vor asista la serviciul divin ra,KVf 1,0p Către PS- Arte-81 c.Sa f Cotoșeneanu, în Biserica .. Spiridon ÎS ou , de aci escursioniștii vor pleca spre a vizita, diferitele instituțiuni ale orașului. fieîJa orele 2 pri vizizarea Expoll- Luni 2 Octombrie Această zi este rezervată centru ca cursionist viziteze orașul și , La orele 8 sear,a se va da UN banchet in onoarea escursioniștilor, de către primaria Capitalei, in 8aia Bragadiru. Marți 3 Octombrie Plecarea din gara de Nord la orele 7.30 la Constanța, unde Vor sosi la,oreie 1.45 p. m. și vor fi primiți de autorități și cetățeni. 1 ___ FOIȚA ZIARITĂTII „ADEVERTUL_ __65— SEmill FEMEI — Mare roman popular de René de Ponțjest — PARTEA II CAPIT OLUL X Oare se prefăcea el, și contesa era cu totul străină de această dramă intimă ? Atunci cine era eroina dramei ? O amantă ?... Era cu neputință !... Nu mai răminea decît vicontesa. .). de Lancy nu vroia să creadă, dar numai singur gîndul acesta îl turbura. Astfel, nu știa ce să răspundă Valentinei care ghicind de ce stătea îndoială, adăugă : — IMa estî cel mai bun prieten al bărbatului meu, și a o inimă reală. De aceea mă adresez cu sinceritate d-tale. O să te scot din încurcătură : îțî jur pe viața fiului meu că n'am încetat de a fi demnă de afecțiunea d-tale.— Oh ! sunt foarte sigur, răspunse contele de Lurcy, și n’am nevoie să aflu altceva ! De ce mă întrebați dar ? — Ah ! nu de curiozitate, ci fiindcă e vorba aci de fericirea mea, de a lui Jak, de fericirea noastră a tuturora. Deoarece nu putem fi complicii conspirației "«b voastră de-a păstratăcerea, dacă nu știm tot ce s’a petrecut acolo, în Belgia. —— E drept. Și ce vreți să știți?! — Dacă Marta a înțeles bine exclamația contelui, el n’a ucis po d. de Plaskoff. — Da, 0 adevărat. — Dar s’aîi bătut în dubl ? — Cu pistolul. Iată cum s’au petrecut lucrurile. La urma urmelor andreptate, unei femei voinice cum ești d-ta se poate spune totul. După ce am regulat condițiunile lupte am plecat la Impo, de o parte contele Petre cu martorii săi, de altă parte cumnatul d-tale cu mine. Știam că voi întilni lampo pe un ofițer superior belgian, care îmi era prieten, și pe care puteam să comptez. A doua zi ne-am întilnit între pădurice din Spo, pe o cărare au’inîtă lopoteia lui Megerbeer*" •. In cfirîâă găsit na 1.60 xs.roribil. Cîteva minute în urmă d. de Plaskoff și d. de Blainen ■‘•rau unul în fața altuia, înarmați cu de ut pistol. *Erau la o depărtare de 20 de pași. Se hotărise ca fiecare dintre noi puteau să se apropie cu cinci pași și să tragă după voință, după ce se dădea semnalul. ■Noi, martorii, încărcaserăm alte pistole pentru cazul cînd schimbul de gloanțe n’ar fi dat nici un rezultat. . . Am dat semnalul. Itemy, agitat nervos, înaintă repede și trase, pe cînd adversarul sau, care nu fusese atins, stătea nemișcat cu arma în jos. Atunci contele,ii strigă : Dar trageți odată, domnule ! x Atitudinea1 drtare este un nou uragiu, o nouă lașitate !“ — Trageți ! repetai și eu însumi, neputind să-mî dau seama de atitudinea d-lui de f’laskoff, pe care-l știam om corect și viteaz. ...Ia este finduî meu‘ răspunse Î'l CU O VII.IO siglirif, îndată ridicind urma, și-o îndrepta spre piept, își degfacu haina, și o ’ detunătură G« ati'sî." •* Apoi căru -ța p’aaițnt ca un obiect neinsuflețit. ;își trăise în inimă glonțul destinat d-lui de Blaisen. — Oh!asta e grozav, zise Valentina rezemîndu-sa de brațul tovarășului său. — Dacă contele Petre era debitorul cumnatului d-voastră, apoi și-a plătit datoria ca un om galant, urmă d. de Lurcy, care vindea cu un fel de teamă toate mișcările de fizonomie ale tinerei femei. Moartea fusese instantanee. După ce corpul a fost dus la hotel d’Orange, am făcut un proces verbal exact despre modul cum s’au petrecut faptele, apoi am redactat o notă destinată ziarelor, notă pe care desigur ai citit-o și d-ta prin ziare. La reîntoarcerea noastră am susținut această a doua versiune. Astfel toată lumea este convinsă că d. de Plaskoff a murit în urma unui accident de vînătoare, la care era cu compatrioții săi, prințul Romanieff d. Saville, și colonelul Huppert din Liege.’ Numele d-lui de Blassen și al meu n'au fost pronunțate. I AstfM nicio indiscrețiune nu s’ar putea comite față de Jak. . Peste vre-o două-trei zile îi vom vesti moartea aceluia care fuseseprietenul sau. — Îu mulțumesc scumpe conte, îți mulțumesc că mi-ai dat toate aceste amănunte. D-zeu fie lăudat că cumnatul meu n’a ucis. Dacă d. de Plaskoff o mort, este fiindcă a crezut singur că trebue să moară. Ea pronunțase aceste cuvinte cu siguranță și fără nicio lacrimă în ochi. Ah !, scumpa mea copilă, scumpa mea copila ! zise d. de Lurcy lundu-i capul între mîini spre a o săruta pe frunte cu o efusiune pe care nu și-o permisese încă pînă acuma. — Dar ce aveți d-le de Lurcy ? întrebă ea fără să se apere de această manifestație. — Ce am ! Ah, uite, te rog nu mă întreba. Simt că ași spune mai mult decît trebuie... Te rog însă să nu mai vorbim niciodată de acest groaznic eveniment. Ceea ce este în adîncul acestui mister, nu mă privește.,Știu tot ceea ce vroiam să știu, ceea ce eram sigur de altfel că este așa ! Contesa înțelese îndoiala care existase .O Clipă în mintea tovarășului de arme al bărbatului său, și pe cînd ea ii reproșa aceasta cu o privire dulce și linceră, el adăugă repede, sărutîndu-î mîna cu respect . — Iertați-mă, dar Ora așa îi greu de admis că doi oameni ca Remy și ca Plaskoff să se fi bătut pentru o chestiune politică ! Apoi Lurcy oferi brațul tinerei o femei care-i mulțumea în gînd că" găsise această mincinoasă frază de scuză. Se reîntorseră împreună la castel. Valentina și contele de Lurcy găsiră pe Remy de Blaisen lângă fratele său. Remy tocmai îî spusese accidentul mortal a cărui victimă fusese contele Petre. Această știre pricinuise orbului o mîhuire adînca. — Ce grozavă nenorocire ! repetă el, cînd știu că soția sa și cu contele de Lancy erau acolo. Remy o să trebuiască să te duci împreună cu soțiile noastre la Mulle spre a exprima bătrîn«îrontese condoleanțele noastre pentru, nenorocirea întîmplată. ^ (Va urma) . ■!!■» 1-1 ^ —i