Adevěrul, octombrie 1906 (Anul 19, nr. 6147-6177)

1906-10-01 / nr. 6147

i./umiuii­?a t­­iei om d­­e b­uöi& * -w V'' -i-*-*-', e­e#'' k Expoiiția Jubiliară Romisia f pavilionul austriac ISKST AUI« T­UL, rlíl­É­er Id fie­care dupa armata se serveye Calea înghețații ț­i alte răcoritoare, sub far­mecul incintator al celebrei munici menete de sub conducerea Capcimatiscrului. «ORLITZER la fie­care seară la 7 pse; Bufet cu recifuri și faificuri calde excelente Vinuri originale austriace, Champagne adevărat franțuzești In fie­care seară de la 8 în sus; Bracy Ensemble Quartet Virgetaier ; Capela de Salon GORLITZER { cu îrumeroși convertiști­­ l­n toată stim­a. 1. 00 MBA­CHER Antreprenori: Wiener Rafikhauskollet din Viena Dr.SAEKIEN, CIURCU IX, Pelikangasse No. 10— Trina Consultațiune cu celebritățile medicale ți specialiștii de la facultatea de medicină d­in Viena.—­Xeleph­on 17065 institutul Oteseu StHdi mexandra Lahovari tSslea Barabantilu­ri Au. 1« și ÎS București II»t crunt, comercial» semi-in­ternat, școală de gradul II și curs primar. Romi­taje­le examenului de finele acestui an școlar, l'au­ pus­ în fruntea institutelor cu întreg cursul liceal, înscrierile și prep­a­rațiunile de corijență ncep la 20 August. Prospecte se trimit la cerere. I­OTESCU Profesor si f­uțste director timp de 12 an al liceului Mih­ai Viteasnul, fost membri î­n­ co­­rail in 1­­1>e m­ai n­o­pt al i­nstr­ui­cț t­u­p­ei publice MARELE Botel Metropol In fata »»alaiului Regal - BUCUREȘTI — 100 camere modern aranjate cu cel mai complect confort. Oferă D-lor vizitatori ai Expoziției cele m­ai convenabte aranjamente. FRUMUSIANU Dr. lulor ciudu­ se de la stațiunea Călim­ă­­nești-Caciulata își a reluat consul­­tațiunile între­­i—7 seara. — Str. Domnița-Anastasia 11 — VW CORSETE M. THÉODOLIN­S­ sor — 106, Calea Victoriei 106 — is-a-vis de Hotel Splendid în rînd cu ATHÉNÉUL Efectuează după măsură ultimele mod­dele Parisiene de CORSETE droise-derant. Singurul depozit de Corsete, Brasier e­­tc., TRICOTATE care dau­ corpului forma sa mai frumoasă,fiind și cele mai practice. Corsete pata ci prețuri foarte­­ moderate Comptabi­l-Corespondent licențiat în științe comerciale (Anvers Beli­giqne) cunoscînd lim­bele franceza, engleza germană, romînă caută post la o bancă, casă comercială, industrie. Bună familie, referințe, primul rang. A se adresa în scris sub A.B. la Agenția Carol Schilder & Comp­sir, Xarageorgen CL Au­ IS TEATRUL LYRIC Trecut subt o nouă direcție flin renovat si bine iluminat SE IN­CHIRIE­AZ­A Spectacole Concerte și Salari A se adresa d­lui COHEN Agenția Teatrala, l’Independance Romaine Ufer 500 lei onorariu persoanei care mî-ar putea procura slujbă sigură și durabilă la particu­lar sau­ stat­ de preferință în Capi­tală, cu salariu de 400—600 lei lunar- Răspund numai la scrisori închise purtînd semnătura numelui adevărat și marca pentru răspuns. Discrețiune extra-exemplară. «lean.— post-r­estant. Central, căsuța No. HO. 15.000 LEI URGENT Caut pentru o afacere briliantă care dă 60% beneficiu pe fiecare lună. A se adresa numai în scris sub „Fortuna“ la Agenția Schulder et­n­ie Str. Karageorgeviev 18. Bucu­rești. Mor In medicina și chirurgie si Schlesinger STK.ADA JIlFSCA XI X p. 53 ■ Intrarea prin Hanul cu Tal cu orchestra sa, precum și pentru DINTISTICA Specializat In și Boale de gură va alergi în defavoarea noastră și chiar dacă s ar fi terminat în folosul nostru, el nu ne-ar fi adus avantagii serioase. Odată ce acest războiu­ a fost început, eu­ aș fi făcut—daca aș f­­ fost ministru de finanțe—toate împrumuturile cu pu­tință in timpul campaniei pentru a li­chida toate cheltuielile pricinuite de războiul de mai sus și n'aș fi așteptat nici da­cum sfîrșitul pentru a solda cea m­a­i mare parte. , Căci sînt convins ca eu­­u aș fi plaait aceiași dobînda urcată ca aceia pe care noi am­­ fost siliți s’o plătim în luna Mai, și că n'am fi fost în aceiași situa­ție financiară de astăzi, cînd trebuie să plătim 150 milioane de ruble. Și a­­poi, dacă s’ar fi urmat această politică, fondurile rusești n’ar fi­ fost­­ în starea de astăzi... Dar toate astea s’au sfîrșit. Nu-șî mai are rostul să mai revenim asupra lucrurilor petrecute... __ Dar care e părerea dv. asupra situației interne a Rusiei și cum pri­viți viitorul ? _ Nu pot să prevăd viitorul, pot numai să judec faptele de acum și­ se afirmă că situația nenorocită­­ de astăzi e datorită faptului că moderații fac jo­cul partidelor extreme, atît celui din stînga cît și celui din dreapta— criti­­cîndu-se și injosindu-se intre ei. Cind va sosi momentul cînd moderații vor pricepe ea atitudinea lor de astăzi fa­vorizează propaganda și acțiunea nefastă a celor violenți, cînd moderații vor în­țelege că e vremea ca să se unească, ca să-șî strîngă rîndurile împotriva pri­mejdiei comune.­­Atuncî se va restabili ordinea in țară și vom reintra într'o stare normală; atunci vom avea refor­mele însemnate cari sînt necesare și utile. Așa­dar numai moderații sînt in stare să redea publicului ordinea și liniștea de cari are nevoie, opunîndu-se ca un singur orar cerințelor și acțiunilor par­tidelor extreme. Nu există „revoluție" Sînt mulți, sînt silit s’o spui, cari nu­ păreri cu totul eronate asupra țărei mele, și acei cari vorbesc despre revo­luție în sensul care se dă acestui cu­­vînt in străinătate nu cunosc de­loc ce-i Rusia. Nu se poate distruge o țară care a fost întemeiată de către o istorie glori­oasă de peste o mie de ani, nu se poate schimba un regim la care se supune o­­enorm­a majoritate a acestei imense popu­­lațiuni; se poate ucid cutare sau cutare personalitate, se poate asasina cutare mi­nistru sau­ om politic, se pot incendia do­meniile, se pot jefui băncile publice, se poate continua cu anarhia care existe Sa spiritele, în sufletele și în actele oameni­lor, dar sînt cu­ desăvârșire, convins ca nu se poate hrăni o revoluție în Jrusia, și că nu se poate obține un alt regim prin mijloace revoluționare. Acei cari vorbesc despre revoluție sînt niște uto­piști pe cari îi deplîng, . ^ . Șittfc niște, utopiști cari ite qa, unoo­­riul și regimul monarhic se­­ intemeieaza pe o armată care număra milioane­­ de oameni, care—ori ce­ s'ar spune-rămîne în­tot­deauna fidelă țarului. Pot sa se producă ici colo, cazuri de revoltă, de indisciplina, dar puteți să mă cre­deți că sînt cu totul convins că armata va răm­îne totdeauna credincioasă. " Tot ce a-a povestit, cu privire la în­cetarea plății impozitelor de către o parte din massa­ rusă, cu privire la ten­­­dințele republcane ale populației, privin­a la' infidelitate^,armatei nu sînt de­cît niște exagerări nesăbuite a nu­­.foitelor organe ale presei;. ... . • ■ [UNK] Inel­iei , repetîndu-vă ca remediul și­­tenațiunei actuale trebue să fie dat de către moderați—majoritatea covârșitoare a poporului rus—unindu-se împotriva acțiunei revoluționare și reacționare a­ partidului din stînga și a partidului din dreapta, înfăptuind in chip sincer toate reformele indispensabile și conforme cu manifestul din­­ 16 Octombre, manifest care a dat poporului rus "dreptul de a lua o mare parte la legislația viitoare a țărei. . Sper că moderații aceștia vor înțelege în curînd că liniștea țărei depinde de dînșii, crescut de la 10 la 40 la sută. Cu toate astea în Germania se prăpăd­­ie anual 40.000 oameni în groaznicele chinuri a­le cancerului­. Lucrurile se vor putea ameliora numai atunci cind vom cunoaște, mai bine cauza acestei boli,­­ care, din nefericire, cu toate continuele stăruințe din ultimii 00 de ani n’a putut fi precizată încă. Totul depinde actualmente de expe­riențele ce se vor face asupra anima­lelor, și succesul va fi asigurat din clipa în care se va reuși a se produce can­cerul în mod artificial la animale. A­­tunci aleea se va putea vorbi de vin­decarea și tratarea boalei prin vre­un ser oarecare. Dar sîntem încă departe și am fi mulțumiți dacă peste 100 de ani am­ putea răspunde cu preciziune celor 13 chestiuni puse de comitetul englez pentru cercetarea cancerului. Ac­tualmente cancerul preocupă numeroase laboratorii și institute. E necesar ca forțele să fie organizate și unite in con­tra inamicului și atunci el va trebui să fie în­vins. Acest lucru­ și -­a propus comitetul central din Berk­e pentru cercetarea cancerului,­­și conferința din Heidelberg urmărește progresul iniția­tivei. Ridicat pe bazele reale ale celor mai bune și mai încercate metode chirur­gicale de tratare, institutul din Hei­delberg urmărește, să unească clinica cu un institut pentru patologie experi­mentală care să aibă misiunea de a studia cancerul la animale și să utili­zeze experiențele la oameni. Institutul e alcătuit dintr-un sanato­riu modern ,și un apartament științific despărțit la două, unul biologic-chimic și altul anatomic-parasitologic­.Am­bele despărțituri sînt puse sub supra­vegherea unor medici speciali cu asis­tenți și sînt­­ prevăzute suficient cu săli pentru animale, laboratorii și instru­mente. Institutul­­­ predică vindecarea cance­rului și sînt speranțe că mulți bolnavi vor fi vindecați­, alții ameliorați și toți vor părăsi mîngn­ați sanatoriul. Personalul institutului e reprezentat prin numeroase pățiuni ca o dovadă că 0l urmărește să vin în ajutorul tuturor națiunilor. r ■ Tratarea și vindecarea cancerului — Institutul din Heidelberg — Cu ocazia deschiderea institutului din Heidelberg pentru cercetarea experi­mentală a cancerului, profesorul d-l Vincenz Czerny din Heidelberg, publi­că un articol în care arată scopul și mijloacele de care dispune acest ins­titut. . Sînt tocmai 100 de ani de cînd So­ciety for investigating the nature of can­cer din Londra, a pus 13 întrebări cu privire la nașterea, cauza și vindecarea cancerului, întrebări cari din nefericire a­u rămas și pînă azi , da actualitate. Singurul lucru ce l’a putut stabili chi­rurgia modernă este că boala—cel pu­țin la început — o b­oală și poate fi vindecată pentru mult timp printr’o o­­perație fundamentală și timpurie. Prin progresele diagnozei acestor boale din ultimii 30­ de ani vindecarea temporară a cancerului a devenit mai sigură și operația mai puțin dureroasă și lipsită de pericol. In ultimii 40 de ani vindecarea stabilită pentru 3 ani a spectacole — Sîmbăta 30 Septembrie 1906 — Expoziția Istorică din strada Ion C. Brătianu. Vederi din războiu­. Sala Edison.­­ In toate serile re­presentation­' teatrale date de vestita trupă franceză „ Les Capucinss“. Berăria Imperială: (str. Cîmpineanu No. 16). Teatru­ de varietăți pentru ro­­man. In fiecare seară program variat Intrarea liberă. Teatru de varietăți „Casino“. — In fie­care seară teatru pentru familii, cu­ trupa nouă angajată, Sala Oppler. — Concert zilnic dat de o orchestră militară. Sala Bragadiru. — In toate sălile concert dat de muzica regimentului Mircea 32. . Circul Sidoli. Reprezentații­ date de cinematograful vorbitor cu­ „fenome­nele naturii“. ț Teatrul Lieblich (Jiquitza): „Sula­­,­jirita“, operetă­ : JURNALUL BEN­Elit Știri femenine Moartea Adelaidei Ristori.—D-na A­­delaida Ristori, marchiză del Grillo, in vîrstă de 85 de ani, a murit. De mai mult timp, ea era atinsă de brond­o-pneumonie, dar numai de vreo douăzeci de zile ședea în pat. Marți seară, starea sa agravîndu-se, medicul rugă familia să telegrafieze marchizului Capranica del Grillo care se găsește la Paris în suita reginei Margareta. Mar­chizul a părăsit Parisul imediat. Miercuri seară la ora .10 marchiza a murit înconjurată de familia sa. Nouta­tea morței a fost comunicată reginei mame și ministrului de instrucție pu­blică, care a trimis familiei del Grillo o depeșă de condoleanță. D-na Adelaida. Eistein s-a născut la Civida la Frioul în 1821, fiica regizoru­lui unei trupe­­ teatrale, „Compagnie Sarda“, debuta în 1838 în calitate d­e primadonă, apoi de la 1841 pînă la 1849, ea trecu, pe la diferite trupe, apoi se întoarse la „Compagnie“ unde rămase pînă la 1855. La această epoca ea întreprinse un turneu­ artistic prin Franța, Belgia și Germania. In 1856, d-na Ristori, crea în italienește^ traducțiunea lui Monta­­nelli, „Medea“ de­l Ligouve, apoi jucă Beatrice în limba franceză. D-na Ristori a parcurs apoi'' Europa mai ales prin Anglia și Spania. î­ In fine, face un voiaj artistic, care fn cel din urmă in America septentri­onală. Peste tot,­ talentul sfi­t dramatic a suținuit o primire entuziastă. Ea s'a căsătorit in ultimul timp cu­­ marchizul del Grillo. Bursa cerealelor Bucureși, 30 Septembrie Piața cerealelor din Budapesta.­ Piața cerealelor continuă a fi mai ani­mată, cu cumpărători mai dispuși. Ofer­tele din interior plăcite. Prețurile sus­ținute. Consumul focal dispus, efectuînd cumpărări mari. Depozitul vizibil 40.000 mtz gríü susținut, porumbul ferm, orzul moder­at, secara invariabilă și ovăzul ne­­activ. Termenul se deschise, în simpatia cu urcările din Amerca și în vederea a­­coperirilor prompte, susținut și activ. Cerealele ei au vîndut, cu următoarele prețuri pro: 50 kgr. netto franco­pari­tatea Pesta: 309 mtz. grîn­ Theiis, baza 81 C. cor. 7.82 jum. 5000 mtz. grîn­ Zectaer, baza 76 jum­c. cor 7.40. 500 mtz. secară după probă c. cor. 6­30. "• 1400 m­tz. orz după probă c. cor. 6.57 jumătate. 1OOO mtz. porumb după probă c. cor 6.45. ■'­n Comitetul central ne arată, relativ la sosirile și expedierile­, pe uscat, cit și pe apă, în ziua de 10 ort. in modul ur­mător: Sosire : 26331 tutei­­ grîu­,­ 538.2 secară, 0250 orz, 1498 ovăz, 1571 porumb, v. 12 mt.­ făină. . • Expediate îgl­iv.tz. grîu­, 357 secară, 3008 orz, 901 porum­­. ,17102 făină și 2058 mt. diverse­•­­ .• Tîrgul cerealelor la Londra .—Ten­dința generala a cerealelor a fost pe ziua de cri invariabilă. Cumpărătorii mai pu­țin dispuși, in redarea sosirilor conside­rabile din America. Ofertele din conti­nent neplăcute.­­Mii a fost notat cu mult mai slab, porumbul calm, dar susținut, orzul slab și neglijat, și ovăzul cu oferte numeroase.­ Importul a fost ce 40000 quarters gria. 3000 orz și 10 mii ovăz Rapița susținută, fără cumpărători. • S’a notat : Ferozepoore old tems, Sept-Oct. cu sh. 54­0. Brown Cawnpoore, recolta nouă, old temps, Oct.-Noembrie cu sh. 54j1. Sămința de in Bombay, re­colta nouă Oct.-Noembrie cu sh. 4313. Calcula, recolta nouă, Oct-Noembrie 4119 și La Plaza Oct.­Noembrie cu sh. 4110. Activitatea portului Brăila.­Piața cerealelor continui a fi calmă, în mare­ stagnație. Prețurile sînt tot aceleași, cu sosiri mici , și din cauza lipsei de vagoane ce nu sînt ocupate cu transportul trupelor. Portul activ,­­cu circa 21 vapoare, sub în­cărcare. Oborul slab ,cu sosiri restrînse. Navlurile fluviale și maritime se mențin și sînt bine căutate. Apa e staționară. Cerealele sosite în port, Obor. Docuri și pe apă, pe ziua de 28 crt. „au­ fost, după cum urmează: In port, cu vagoane 64, la Obor cu care 00, pe apă cu șlep 10 tone, în docuri de­pozitate 21632 tone, și sosite 30 tone. Cu­­ următoarele prețuri, s’au­ vîndut cerealele pe ziua da ori în piața din Brăila: . Grîu­ 76 1 78 k­g. ,­cu 13,20 1 13,80 Lei pro 100 kg. vg. linie.­­ Griu îndoit 74 kg. cu 11,10 lei pro 100 •kar. vg- linie. Grîu maturat GLT 1 ,2 k­g. cu 10,25 lei pro 100­ kg. kg. linie. Secară 68 | 70 kg. cu 10,65—10,75 pro 100 kg. vg. linie. Ovăz 39 ]• 40­ kg.­,cu­ 11,10 1 11,20 pro 100 kg. vg. linie. Orz 64­­ 6,5 kg. cu­ 11,15 j 11,25 pro 100 kg Vg. linie.­­­­ Orzoaică 66 ,1 68 kg. m .12,50 | 12,70 pro 100 kg. vg. linie.­ > Porumb roșu 76, 1 77 kg., cu 8,60­­­9,00 pro ICO kg. vg. triag.- . . Porumb-'roșu'SO.-i­bl .kg.­cu 10,50 1 10.6.» pro 10.0 kg. vg.. mstiș* . ..n ■ a-'-in Sâm­înț» d­e lu ÖT. i. *-b­log. cu _o.Cu­­ -3,10 pro 100­' KfA vg. in­ag.', c < > . Fasol­e după calitate pînă la­­ 6 iei 100 kg. vg. Hbfo. ' ' . Ultimele I>e|ieși |. Cota Cerealelor în Străinătate Telegramele noastre­ particulare ■ 1­uprape­sta,­­60 Septembrie Grid pro­ Oct, 7,22 sec, 2 hei, p, 50 kg. Secară" „ : " * 0,47 urc.'4. „ „ „ Ovăz „ „■ 7,13­8 „ „ Porumb „ 5,17 acă 2 „ „ „ „ Colța „ „ Pam,"30 Septembrie Grîu­ pro. Oct. fr. 33,80 urcare 20 ct . Făină „ Octombrie 30,80 „ 5 „ üieii ,, Septem,­t 77,— urcara "/* „ Berze» 30 Septembrie, Grîu­ pro Dec. ro- 1.78,50 urcare m Secară „ ,­■ 160,25 „ Vs­n Porumb „ - 128,—­ scădere Vs „ Xcw-Yoríi 30 Septembrie Grid pro disp.on, , 7S% scădere % cts, „ pro Dec. 81 Vs­n V* ■. .. . .Maid 84V» n V« ct, Porumb pro dispon, 51"A „ V* „ „ ,­ Dec. 51% , „ V*­­, Chicago 30 Septembrie Grid pro Decem­, 73%­­scădere V« cts, „ Main 78”,"s invariabil Porumb Decemb1 403,* scădere V» ,, „ Main­­ • 49%s scSd. V« „ tele • exercițiului 1905 sume impor­tante, intre altele : 3,000 000 coroane pent­­ru fondul de îmbunătățire fondară, 6.000.000 pentru dezvoltarea asociațiu­­nilor, un milion pentru a favoriza ex­portul, 31.500.000 pentru a combneota materialul pe drumurile de fier ale sta­tului, 5 milioane pentru spitale, 2 mi­lioane pentru combaterea tuberculozei. In expunerea sa de motive, ministrul declară că situațiunea financiară a sta­tului a devenit atît d de satisfăcătoare încît permite acoperirea din veniturile ordinare a numeroase cheltueli; așa în­tre altele, cheltuelile pentru calea fe­rată oari pînă acum­ au fost acoperite­ cu o­ misiune de rentă. " Acest rezultat favorabil este prețios mai ales din punctul de vedere al cre­ditului statului și se datorește progres­­ului agriculturei noastre, ajutat de bunele recolte din ultimii ani precum și desvoltărei tuturor ramurilor indus­triei noastre, sporului exportului nostru și comerțului nostru internațional. Temerile avute cu privire la o influ­ență defavorabilă oa­menilor tratate de comerț asupra vieței economice și co­merciale nu s’au­ Îndeplinit ci din po­trivă aceste tratat­e au contribuit consi­derabil la dezvoltarea economică a mo­narhiei. Aceste condițiuni favorabile au de consecință naturală o sporire a veni­turilor statului de­ cumi profită toate re­sorturile. Ministrul declară că­ guvernul este ferm hotărit a continua răscumpărarea drumurilor de fier private și se sprijină pentru aceasta pe concursul Camerei. Ministerul expune apoi că spre a se acoperi creditele militare extra­ordina­re votate de delegațiuni pe 1902 și pînă la 1905, guvernul nu este în mă­sură să resigneze emisiunea du rentă, dar că cerințele arm­atei pe 1900 și 1907 vor putea­ fi acoperite fără opera­țiuni de credit ulterioare. Vorbind de compromisul austro-un­­gar, ministrul a exprimat speranța că cu toate dificultățile care există incă, se­ va ajunge la un acord­­ satisfăcător pentru amindouă părțile. (Vii aplause ministrul este felicitat). Din Camera austriacă . —.Prin fir telegrafic — Budgetul pe 1907 • Aien», 29 Septembrie.­ •Camera de­putaților.—Ministrul finanțelor a depus proectul de­ budget pe­­ 1907. Cheltue­­lile sînt­ evaluate la 1.890.871.352 co­roane, iar veniturile ia 1.892.501.082 coroane., Pentru rambursarea capitalurilor da­toriei publice generale expirind în 1907 se va remite rentă 4 la sută pentru o valoare de 17.116.800 coroane. Guvernul va­­ f autorizat a oricîtui din exceden­veniturile statului fac cu putință n­um­ai satisfacerea cerințelor vitale dar nu permit nici­­ începerea unei politice de economie națion­ală pe o scară întinsă. D. R Wekerle a făcut apoi să re­iasă scopurile mari urmărite de gu­vern față de funcționarii statului, și de lucrători precum și acțiunea civilizatoare și umanitară a guver­nului. Iar cînd se va discuta refor­ma impozitelor, impozitul va lua a­­părarea intereselor claselor umile. Președintele consiliului a expri­mat speranța că se va ajunge la un compromis cu Austria care in inte­­resul celor două state, va respecta aspirațiu­nile noastre politice și eco­nomice. Peste citeva da­terminându-se ro­manul Orbul sau jertfa unei fem­ei, vom­ începe pu rigarea interesantelor povestirii 1. Loteria presei­ ­— Bilete pierdute — Sültem­ rugați de mai multe persoane, cari au­ pierdut bilete ale Loteriei presei, să anunțăm numerile biletelor pierdute. „ Iată numele acestor persoane, odată cu numerile biletelor respective . 14. .Dimitriu din com­. Zănești, a pier­dut biletul cu No. 015 903. Engelciu Dem. Zăgănescu grefier U trib. Brăila secția II, numerile 211.479, 160 678, 1184.979, 180.677 și alte 6 numere sem­nate de posesor: Ilie I. Popescu, Pi­os­ști, str." C­împineî 17. biletele cu No. 73.646 și 70.088 ; Elias N. Kos­­man­ öt, Josef N. Goldstein, str. Tir­­gu­lu- Braila, No. 030.235 ; Iancu Vait­­man, București, numere­« 21524, 143596 și 89 5S5 ; Vasile Petrescu, str Aca­demiei 2, București, No. 205,174; A­ j­if.*an­dra . Ungureanu, București, No. 1 134 250; R.»beca Weissman, calea Mo­­r­șilor 236, No. 154 740;­­ R. Vasi­­lescu, mecanic al primăriei Ploești, nu­­merele 167,233 și 167.202 și Ioan Po­pescu, funcționar în București, nume­rele 166 149 și 166.181. Din Camera Ungară — Prin fir telegrafic — — Expunerea primmului ministru — Budapesta, 29 Septembrie.­Pri­mul ministru al Ungariei, Wekerle a citit astăzi expunerea sa. Wekerle arată că budgetul este o oglindire a progr­amului social, politic și economic al guvernului. Cu­ pri­vește viitorul program social și po­litic este de observat că în budget s’au adoptat 1i­ milioane 7 sute mii coroane pentru regularea salariilor funcționarilor statului. Această sumă se va­­ întrebuința parte pentru crearea nor locuri", parte pentru îmbunatățirea salariilor ve­chilor funcționari. Chestia institutorilor școalelor pri­mare vă fi obiectul principal al grifiei ministrului de culte. Asigurarea lucrătorilor contra ac­cidentelor, va fi formulată în felul cum este organizată în statele cele mai înaintate în această privință. Cu privire la accize, Weberle ob­servă că guvernul nu­ are in­tențiu­­nea de a mări aceste venituri în fo­­­losul statului, ci de a crea nouă iz­voare de veniturî pentru stat, cari pînă acum nu puteau fi exploatate din cauza cartelurilor. Apoi guver­nul trebue să îngrijească a obține o ridicare cit mai mare a cursului e­fectelor, și trebue să aibă in vedere ca valorile ungurești să nu fie con­centrate într’un singur loc ci răs­­pîndite, evitînd ast­fel pe cît po­sibil o neașteptată reîntoarcere a efectelor în Ungaria. Expunerea primului ministru a fost primită cu vii aplauze de în­treaga Cameră. Budgetul pe 1907 Budapesta, 29 Septembrie.—Bud­getul statului pe exercițiul 1907 prevede la cheltueli ordinare 1.134.775.899 coroane adică cu 48 milioane mai mult decît in 1906, la cheltueli extraordinare 127239 340 coroane, friă de exercițiul prece­dent cu 70 501.103 coroane. Chel­­tuelile comune extraordinare au fost scăzute cu 8.215.830 coroane. Guvernul cere un credit de 39.983.000 coroane pentru investi­, linia adică cu 59 milioane mai pu­țin decît în 1900. Cheltuelile ordinare sînt evaluate la 1.180.555.200 coroane cu un plus de 55.040.414 coroane față de 1906. Cheltuelile extraordinare sînt de 81.480.858 coroane. Președintele consiliului, prezetînd budgetul Camerei, a anunțat că va cere Camerei, dacă nevoe va fi un credit de 227 milioane. Actualmente, Știri teatrale Ai 8-lea program al trupei Les Ca­­puenes Cu al doilea program al săîi trupa franceză Les Capueulcs și-a afirmat ta­­lentele sale în persoana d-rei Lesvres: a d-­ul Latréau, al d-relor Dalny, Ber­­nod, Lusset și a d-lor Hardoux, Dufroy, Nicolle. Asta seară Simbătă excelenta trupă, care atinge întreaga elită a Capital­ î, are un program nou­, cu comediile Le choip d’fine. cart­iere. Le louton , de cu­­­­lette, comedie militară, și d-ra Lelieres­­ pentru prima oară în cele mai nouă cîn­­tece pariziene, cari sunt plarele succese­­ ale zilei în Capitala Franței. Cine­ vrea să petreacă o seară veselă , să m­eargă deci diseară la „Edison“! Ucigașii de copii Cititorii noștri vor urmări cu cel mai viu interes povestirile acestea luate după intîmplări din viața reală. Alergările de cai din București — Ziua HI — Duminică 1 , 14 Octombrie 1906, la ora 2 p. m­. precis I Premiul Tziîrloaia, Distanța 2400 metri. Premiul I- 2000 lei Premiul II 200 fol. 1, G.­G. Plessea, Prim .Master, 2. A. S. Zisso, Bcsphore, 3. Al. S.Z. Par­­thenon­. 4.­Al. Marghiloman, 8abar, 5. cap.­ Pojanu, Pricina, G. it. G. Moruzzî, I mit 11ti;­,r. .. Arthur Rosetti, Misene S. G. N. gropontes, Fiffy, 9. G. N.gro­­pontes, Flag. 10. Al. Zonescu, La Va­­litere, 11. căp. G. Mânu, Cneaz, 12. G. Bădescu, Gu­ignani, II Premiul Tunari. Distanță 1­390 metri (L. D.). Premiul I—2000 lei — Premiul II— 200 lei. A. Lt G. Moruzi, Amira, 2. Al. S. Zisso, V iliie, 3. A!. S. Zisso Wiliness, 4. Alexis Catarg!, Bayadere, 5. Alexis C'atargi, Tonte Bonne. 6. Lt. N. Árion Mädchen für Allee, 7. it. N. Árion, Black SlivCț 8. G. N.gropontes, Rnth 9. G. Ncgropontes, Brididi, 10. it. Gr. ' C1—T------ii rr ii ioi„„„„„ Soutzo. Iconoclaste, 11. G. G. Plessea, Melodrama, 12. Al. Marghiloman, Sati­na, 13. Al. Marghi'oman, Straja. III Premiul Dianei, distanță 2400 metri Premiul I—5825 lei.—Premiul II— 800 lei.— Premiul III—400 lei 1. Al. Marghiloman, Marama. 2. Al. Marghiloman, Opaița. 3. l­. G. Moruzi Miss I’odham, 4. G. Negropontes, Thé­­rése, 5. Negropontes, Tina, IV Premiul Mărășești distanță 2500 me­tri. Premiul I— SIMM­ lei. Premiul II — 300 lei. 1. Ah S. Zisso. Topana, 2. Alexis Catargi, Book. 3. Baron Fr. Born, Bon­jour, 4. G. G. Plessea, Ever Ready, ő. G. N' gropontes Flordona, 6. Al. Mar­­ghilotnau. Guipercux. Premiul Folwin, distanța 2200 metri. Premiul I—900 lei-Premiul II-­ 100 lei oferiți de D. G. Negropontes­­, Lt. Anghelescu, Tambervar, 2 . Radescu, Galignani, 3. St. Rujin­ki, Cozmești, 4 G. Negropontes, Saints Sophie, 6. G. Negropontes, San Flori­­a,’6­­S Negropontes, Caraghiosa, 7. Al. b. Zisso, Parthenon, 8. St. G Mo­­ruzi, Spuma, 9. Al. Zănescu, La Valli­­ere, 9 Arthur Rosetti, Misene, IO. căp Păianu, Bolentin, 11. S. it. Al. Ghica. Dimiana, 12. căp. Miron Costin, Mi­norca,­­ IV j. . . ‘ Premiul Brague, distanță 3600 metri. Premiul I - 2500 lei. _ premiul II 900 lei . AI. Marghiloman, Diua, 2. Al. Marghiloman, Guipereux, 3. lt. Gr So­­utzo, Lupte Sosirea romînilor brașovenenî Astă seară sosesc­ în Capitală ca sa vizit­­ze Expoziția 600 de rominî bra­­șoveneni. P­entru primirea lor s'a lansat urmă­torul apel : Fraților romini! Iubiți și scumpi cetățeni ! Astă seară, Simbătă,* orele 8, sosesc aici Ș1­ase sute „Frați și Surori“, tran­­silvaneni din ținutul Brașovului­, in tun­te cu harnicul și cunoscutul nte.mo­­nah?t P. S. Protopopul Vasile Voina. Ei vin, ca și ceilalți, sa se ‘ bucure cu noi și să ne sărbătorească în Patria Mumă pentru gloria și progresele tre­­cutului, pentru îndemnul spre viitor!­­■ k’­ y­n> 8ii, se împărtășească cu not­ăm sărbătorile jubilare și" să cimenteze la un loc cei patruzeci de ani de dom­nie glorioasă, a Majestăți Sale Rege­­tei Carol I. ° Ei vin, să ne vadă Expoziția, să ad­mira acest talizman, de pe címnda Fila­­retului, care a avut darul să ne adune pe toți românii din unghiurile cele mai depărtate, ca să­­ ne încă tească și să ne ridice sufletul cu dragostea lor fră­­țească. Să Ie eșim­­ a­fară cu toții și să-î primim cu cea mai mare căldură spre a putea să­ ducă amintirea, că aci unde orice, strein a găsit ospitalitate, mai ali­ci,­­frații,,au fost îmbrățișați de noi cu toată inima și din tot suflatul­­ nostru­­ . Jucii, odată, la revedere, lutru în tim­­pinarea lor. Comitelui .de inițiativa al Carpatinilor din Capitală * ' țfrta și programa­­ primiră­ lor. Eîmbătă 30. Septembrie 1606 la ora 2 și 11 minute p., nn­ rescursioniștii vor intra­ în țară prin Predeal unde Vor fi primiți din autorități ,șî< de reprezentan­­tul ministerului de culte. La orele 3 și 15 p. ar., cu­­ Un tren special esoulsiioniștii vor placa epi­c București. In toate gările pe unde vor­­­trebe vor fi salutați­ de autoritățile lo­­cale și de micii dorobanți. •­­■ s La orele 8 și 15 minute­­ seara, vor sosi în București,­ gara de Nord. Aoi escursioniștii vor­­ fi întimpinațî de con­siliul comunal, avînd te­irupte pe pri­­m­arul Capitalei, de reprezentanții ani­­mstorili de culte, de­­ diferite autori­tăți și corporațiuni. . S­ara se va forma cortelul, avînd in frunte muzica militară și va străbate, calea Griviței, calea Victoriei, strada Carpi, calea Rahovei pînă la coloseul Bragadiru, unde se va servi eseursio­­niștilor o gustare oferită­ de ministerul cultelor. . ■Du!15 S^V'­re, eseur sioniștiî vor fi I ,nouart­ernul 1‘ internatul theologic « cazarma vînătorilor. o“ »* Duminica, 1 Octombrie La ora 8 și jumătate dimineața, ex­­cursioniștîi vor asista la serviciul divin ra,K­Vf 1,0p Către P­­S- Arte-81 c.Sa­­ f Cotoșeneanu, în Biserica .. Spiridon ÎS ou , de aci escursioniștii vor pleca spre a vizita, diferitele insti­­tuțiuni ale orașului. fieîJa orele 2 p­­ri vizizarea Expoll- Luni 2 Octombrie Această zi este rezervată centru ca c­­ursionist viziteze orașul și , La orele 8 sear,a se va da UN banchet in onoarea escursioniștilor, de către prim­aria Capitalei, in 8aia Bragadiru. Marți 3 Octombrie Plecarea din gara de Nord la orele 7.30 la Constanța, unde Vor sosi la,o­­reie 1.45 p. m. și­ vor fi primiți de autorități și cetățeni. 1 ___ FOIȚA ZIA­RITĂTII „ADEVERTUL_ __­­65— SE­mill FEMEI — Mare roman popular de René de Ponțjest — PARTEA II CAPIT OLUL X Oare se prefăcea el, și contesa era cu totul străină de această dramă intimă ? Atunci cine era eroina dra­mei ? O am­antă ?... Era cu neputință !... Nu mai răm­inea decît vicon­­tesa. .). de Lancy nu vroia să creadă, dar numai singur gîndul acesta îl turbura. Astfel, nu știa ce să­ răspundă Valentinei care ghicind de ce stătea îndoială, adăugă : — IM­a estî cel mai bun prieten al bărbatului meu, și a­ o inimă reală. De aceea mă adresez cu sinceri­tate d-tale. O să te scot din încurcătură : îțî jur pe viața fiului meu­ că n'am în­cetat de a fi demnă de afecțiunea d-tale.­­— Oh ! sunt foarte sigur, răspunse contele de Lurcy, și n’am­ nevoie să aflu alt­ceva ! De ce mă întrebați dar ? — Ah ! nu de curiozitate, ci fiind­că e vorba aci de fericirea mea, de a lui Jak, de fericirea noastră a tuturora. De­oare­ce­ nu putem fi complicii conspirației "«b voastră de-a păstra­tăcerea, dacă nu știm tot ce s’a petrecut acolo, în Belgia. —— E drept. Și ce vreți să știți?! — Dacă Marta a înțeles bine exclamația contelui, el n’a ucis po d. de Plaskoff. — Da, 0 adevărat. — Dar s’aîi bătut în dubl ? — Cu pistolul. Iată cum s’au petrecut lucru­rile. La urma urmelor an­dreptate,­ unei femei voinice cum ești d-ta se poate spune totul. După ce am­ regulat condițiunile lupte­ am plecat la Impo, de o parte contele Petre cu martorii săi, de altă parte cumnatul d-tale cu mine. Știam că voi întilni la­mpo pe un ofițer superior belgian, care îmi era prieten, și pe care puteam să comptez. A doua zi­­ ne-am întilnit între pădurice d­in­ Spo, pe o cărare au­­’in­îtă lopote­i­a lui Megerbe­er*" •. In cfirîâă găsit na 1.60 xs.ro­­ribil. Cîte­va­­ minute în urmă d. de Plaskoff și d. de Blainen ■‘•rau unul în fața altuia, înarmați cu d­­e ut pistol. *­­Erau la o depărtare de 20 de pași. Se­­ hotărise ca fie­care dintre noi puteau să se apropie cu cinci pași și să tragă după voință, după ce se dădea semnalul. ■Noi, martorii, încărcaserăm alte pistole pentru cazul cînd schimbul de gloanțe n’ar fi dat nici un re­zultat. . . Am dat semnalul. Itemy, agitat nervos, înaintă re­pede și trase, pe­ cînd adversarul sau, care nu fusese atins, stătea nemișcat cu arma în jos. Atunci contele,ii strigă : Dar trageți odată, domnule ! x Atitudinea1 drtare este un nou u­ragiu, o nouă lașitate !“ — Trageți ! repetai și eu însu­mi, neputind să-mî dau seama de atitudinea d-lui de f’laskoff, pe care-l știam om corect și viteaz. ...I­a este finduî meu‘ răspunse Î'l CU O VII.IO siglirif, îndată ridicind u­rma, și-o îndrep­­ta spre piept, își­­ degfacu haina, și o ’ detunătură G« ati'sî." •* Apoi căru -ța p’aaițnt ca un obiect nein­suflețit. ;își trăi­se în inimă glonțul des­tinat d-lui de Blaisen. — Oh!­asta e­ grozav, zise Va­lentina rezemîndu-sa­­ de brațul to­varășului său. — Dacă contele Petre era debi­torul cumnatului d-voastră, apoi și-a plătit datoria ca un om galant, urmă d. de Lurcy, care vindea cu un fel de teamă toate mișcările de fizonomie ale tinerei femei. Moartea fusese instantanee. După ce corpul a fost dus la hotel d’Orange, am făcut un proces verbal exact despre modul cum s’au petrecut faptele, apoi am redactat o notă destinată ziarelor, notă pe care desigur ai citit-o și d-ta prin ziare. La reîntoarcerea noastră am sus­ținut această a doua versiune. Astfel toată lumea este convinsă că d. de Plask­off a murit în urma unui accident de vînătoare, la care era cu compatrioții săi, prințul Romanieff d. Saville, și colonelul­­ Huppert din Liege.­’ Num­ele d-lui de Blassen și al meu n'au fost pronunțate. I AstfM nicio indiscrețiune nu s’ar putea comite față de Jak. . Peste vre-o două-trei zile îi vom vesti moartea aceluia care fusese­­prietenul sau. — Îu­ mulțumesc scumpe c­onte, îți mulțumesc că mi-ai dat toate aceste amănunte. D-zeu fie lăudat că cumnatul meu n’a ucis. Dacă d. de Plaskoff o mort, este fiind­că a crezut sin­gur că trebue să moară. Ea pronunțase aceste cuvinte cu siguranță și fără nicio lacrimă în ochi. Ah !, scumpa mea copilă, scumpa mea copila ! zise d. de Lurcy lun­­du-i capul între mîini spre a o săruta pe frunte cu o efusiune pe care nu și-o permisese încă pînă acuma. — Dar ce aveți d-le de Lurcy ? întrebă ea fără să se apere de a­­ceastă manifestație. — Ce am ! Ah, uite, te rog nu mă întreba. Simt că ași spune mai mult decît trebuie... Te rog însă să nu mai vorbim niciodată de acest groaznic eveni­ment. Ceea ce este în adîncul acestui mister, nu mă privește.,Știu­ tot ceea ce vroiam să știu, ceea ce eram sigur de altfel că este așa ! Contesa înțelese îndoiala care exis­tase .O Clipă în mintea tovarășului de arme al bărbatului său, și pe cînd ea ii reproșa aceasta cu o pri­vire dulce și linceră, el adăugă re­pede,­­ sărutîndu-î mîna cu res­pect . — Iertați-mă, dar Ora așa îi greu­ de admis că doi oameni ca Remy și ca Plaskoff să se fi bătut pentru o chestiune politică ! Apoi Lurcy oferi brațul tinerei o femei care-i mulțumea în­ gînd că"­ găsise această mincinoasă frază de scuză. Se reîntorseră împreună la cas­­tel.­­ Valentina și contele de Lurcy găsiră pe Remy de Blaisen lângă fratele său. Remy tocmai îî spusese acciden­tul mortal a cărui victimă fusese contele Petre. Această știre pricinuise orbului o mîhuire adînca. — Ce grozavă nenorocire ! repe­­tă el, cînd știu că soția sa și cu contele de Lancy erau acolo. Remy o să trebuiască să te duci împreună cu soțiile noastre la Mulle spre a exprima bătrîn«îrontese con­­doleanțele noastre pentru, nenoroci­rea întîmplată. ^ (Va urma) . ■!!■» 1-1 ^ —i

Next