Adevěrul, iunie 1908 (Anul 21, nr. 6735-6764)

1908-06-11 / nr. 6745

Meniuri si Iunie ipyí5A Ultimele 27 zile cit mai acordăm Gratis, tuturor acelora cari se vor abona de azi la DIMINEAȚA, participarea la Loteria Regatului Român, a cărei tragere este la 7 Iulie 1908 1500 cîștigurî în suma de Lei 136.950 cișsigul cel mare in căzun cel mai norocos este de: Lei 60.000 — afară de multe alte cîștiguri Abonații pe un an primesc Gratis 114 Los cl. I. Abonații pe 6 luni primesc Gratis 118 Los cl. Aceste losuri sunt cum­­­­părate de la Colectura principală laelix Grun­ck Comp. Bin noul central de vînzare al Loteriei Regatului Romin — București, Str. Academiei No­i — Fiecare Abonat poate continua sau nu jocul la celelalte clase, după dorință Toți abonații vechi și noi mai participă­ la premii in valoare de peste cei 25000 5! care se compun din­: DOUA CORPURI (N­) CASE în strada Tellor, 208 LIBERE DE ORI­CE SARCINĂ Toate camerile complect mobilate și montate de Marele Bazar cu Mobile filareo Dattelkremer» La Centrala“ Strada Carol, No 62 DOUA POLIțI de ASIGURARE“pe VIAfA (ZESTRE) în valoare de LES 4000 a Sec. de Asigurare „IGBIT’OLA“ DOUA TRUSOURI in valoare de I­EB lucrate in Atelierele Speciale de Trusourt pentru Mirese ale Casei Ä KOBAUS &­SQCACIA aphrodita« — Calea Victoriei Ro.­34 — 0 MASINA de SCRIS „STOEWER“ cu scrisul vizibil, ultima pefecțiune, premiate la concursurile din Berlin, Aachen, etc.. íd valoare de ES­it *700 de la magazinul „8CQSPISUS“ casă specială, pentru mașini de scris Furnituri pen­tru toate sisteme­­ de Mașini de scris Multiplicat, etc., in­roti­ele copiat acte. București, Str. Sm­îrdan, 40 !|?0 MAȘINALE CUSUT 1 SISTEMUL CEL MAI PERFECȚIONAT 1 Cu aparat de brodat, ultima invențiune, fabricațiune garantată, din : I wa tE?a ® rir S KriES Sinîna București, Bulev. Elisabeta 5 Magazinul I. IIII. (lînga Bajlg Eforiei) DOUA CEASORNICE DE AUR de la Marele Magazinu de Bijuterie și Horologerie ,ELEDIV WEISELÜTH. București, Calea Victoriei, No. 40 UN PAT DE COPIL — bogat ornamentat cu bronz, cu rețele pe margini_ , UN ELEGANT FORT-UKBRELE DE MONZ ■3 de la — INDUSTRIA METALICĂ MARCH — —SOCIETATE IN­COMANDITĂ—­­ Bulevardul Elisabeta 8 (vis-a-vis de Eforie) unde se pot vedea expuse 1 ° bicicleta v100 ABONAMENTE la Ziarul „ABEVERUL“ Costul Abonamentului : Pe un an Lei 20, dînd dreptul la­­ 15 Cupoane de participare la premii. Pe­­ 1 luni Lei 11, dînd­­] dreptul la 7 Cupoane ; Pe 3 luni Lei 6, dînd dreptul la 2 Cu­­poane, SM»?»« Mii­l §e treerat, Freie pentru pse, eter heinrîgh bw Din­am cea mai mare fabrică pentru mașini agricole din Germania ! Referințe de primul rang în România Ju­iME ca saliltate, mod de lucru și U a ceri­r Reprezentanți pentru Muntenia și Moldova „SOC. pentru EmiTHRr Soc. Anonima­t București, Strada Semîrdan, »o. Bl 1‘Biroi tecaic și deposit de mașini sorioase și industriale PENTRU GFA.RECMATS SfIN SCIAT2C^„ EXUDATE BĂILE ” In anul 1­­07, 120­10 Bolnavi și-au­ găsit vinde­carea la aceste biii naturale «de nămol eahl. In ul­timii 5 ani s’au fă­­cut instalațiuni noui (Hoteluri, Restau­­rante, Băi) în valoare de 5 milioane. — DESCHIS în TOT CURSIZI, ANOLO — prospect Direcția Băilor Pöstyén fil­i prin­ Depărtare de Buda­ Pesta 3 are direct cu accelerat Stabilimentul Balnear Slănic Prahova cu lacurile sărate, Balta „Bacim și Verd­e" Transformările radicale ale stabilimentului terminîndu-se, băile­­ vor fi deschise anul acesta de la 1 Iunie. Sezonul durează lunile : Iunie, Iulie și August. Cel mai distinșî medici au recomandat aceste băi, mai cu seamă băile calde de la balta Baciu, predominate de uriași munți de sare, cu miraculosul nomol secular, a făcut minuni în vindecări com­bătând cu deplin succes. Artritele chronice, Reumatismele cele mai rebele, Ischias, diferite­­ boli de femei, Bolile de piele, Scrofule, etc., etc. Osebit de eficacitatea băilor în­deajuns recunoscută, această sta­giune balneară prezintă vizitatorilor diverse și incomparabile în­­­­lesniri din toate punctele de vedere, precum: Oara, căi ferate in centrul orașului lângă băi, Case de locuință cu­rate cu chirii foarte modeste, Băile eftine, având tot confortul și ser­viciul ce nu lasă nimic de dorit, Aer curat, plăcut și ferit de curenți, Traiul eftin cu îmbelșugare de toate cele necesare pentru hrană, 4 Restaurante in concurență, Medit curant, Farmacie complect asortată, Poștă de 2 ori zilnic, Telegraf și Telefon, 2 Trenuri pe zi, plus de plăcere, Piață îmbelșugată. Distracțiuni: Parcul iluminat cu electricitate, muzică militară, sală de dans, reprezentații teatrale, cinematograf, excursiuni, etc. etc. A A T ES i:i> ES K A it SS ! I din ram­arcita fla&sică ipitropia Așezămintelor Nifon mitropolitul­­. La licitația ținută la 29 Mai a.­­curent nepresentîndu-se amatori pentru luarea în arendă a moșiilor tetca-Nouă și Bâscoveni din dis­trictul Vlașca, proprietatea acestor Așezăminte, pe un nou period de cinci ani, începător la 23 Aprilie 1909, se va ține o nouă licitație o­­rală în cancelaria Epitropiei strada 11 Iunie No. 2 în ziua de 14 Iunie a. c. Obștele sătești vor fi admise a licitație întru cât vor fi bine constituite. Condițiunile de arendare se pot vedea în cancelaria Epitropiei în toate zilele de lucru de la orele 4—6 post meridiane. Dr. Crutzescu Str. Alex. Lahovary, 27 După studii speciale pentru Sto­mac­ și intestine în spitalele din Berlin, Paris, Lausanne dă consultațiuni între orele 4—6 Laborator special pentru examenul sucurilor digestive. Instalațiuni de masagiu vibrator, electricitate. Telefon 4—42 Râșița — de sămință, prima calitate . De vînzare la T­entam & Precis Telefon 19­­­00 București, Str. Smîrdan No. 9 bis Doctor fon doson Helical conspiratiunitor Qeniîi­ Urinare din Spitalul Brascovenesc S’a stabilit pe timpul verei la Gălimănești — ca îîieti­c al statdî.axx — sfin © âire ? PÎÎUITELIC Societ. € În Asigurare cumpăr de la persoanele care au*i rămas cu ratele întîrz­iate ' m — Plătesc cu bani imediat^— ^­­LECH COLIER M k MirE? Calea Victoriei 84, vis-a-vis de poarta Biserică Crețulescu Curierul spectacolelor Grădina Rașca. Trupa de ar­tiști ai teatrului național joacă: ,,La răcoare", comedie în 3 acte. PARCUL OTETELIȘANU.— Tru­pa lirică romina sub conducerea d-lui C. Grigoriu, joacă: ,,Toto și Tata“, operetă. GRADINA TERASĂ A Berăriei Si Restaurantului „La Carpați". In toate serile dela 7—12 și jum. seara și Duminicele dela 5—7 d­­a concert de profesorul Ercule Pifferi de la con­servatorul din milano. Restaurant â la carte si preț fix 1.60, 4 feluri. Specialitatea casei bere à la Pilsen din fabrica Czell. Grădina Ambasadori.— Trupa de operetă va juca: „D’așî fi rege", operetă. Grădina Teatrului Pathé Fréres, bulev. Elisabeta vis-a-vis de Café Bulevard). Reprezentațiuni cinema­tografice in fiecare seară. DIN CARNETUL NOSTRU Amor Și minciună Flavia­­ Florinei Pe mindre strune cinic iubitle, o reciunosc; și cu atU mai mult refrenul celor spuse de live lmi străbate un suflet, cu cit vai! mi-a sosit atunci cind nimic pe lume nu, mai putea să șteargă cele tră­ite într una din clipele zilelor du­se. Și dacă de două săptămâni nu ți­ ctm trimes un cuvint, dacă ași fi vrut să dispar din­­ jundul și­ a­­mintirea ta, să uiți pe zvintiva ta Flavie cum fără de îndurare ai botezat-o, tu, neprihănit-o, tu Ga­­latee ceți ,plingi vecinie pierdu­­lu­ ți Pygmalion e că... în ajunul d'ațî citi, scrisoarea fugisem ca o nebună după mincinosul glas ce-mi promitea raiul și săruta­sem­ buze străine de dragoste. Și acuma grăbește-te, oh! Qr­ă­­bește-te u­mi retrage stima, în­treaga ta simpatie, tot, da­r tot re, îmi păstrai dulce Ia suflet, adhi­­pă-mă cu insulte și cu reproșuri, trimite-mi tot disprețul tău, poa­te mă vei scăpa, mă vei zgudui din starea gr­ozav­ă în care mă a­­flu, îmi voi­ aduce aminte vă mi-ai fost nespus de dragă, și poa­te durerea că te-am pierdut va o­­morî nesimțirea in care am că­zut. Vezi tu Florină dulce, aceia, ce s’a petrecut in mine în seara cina sub des­frunziș și la acordurile divine ale vioarei am voit la gust din vraja tnereței și a pe­trecereî, ține­­ de vis și de basm­. De un­­ vis și basm însă așa de triste, că ochii mei și azi se ume­zesc revăzând scena ce nici odată nu se va­ mai repeta. Ascultă Florină, ascultă și plingi pentru spine, înainte d’a mă de­făima, plingi pentru el și pentru noi doi; cnmhipucți un decor de paradis, lume veselă, ascunsă insă in frun­zișuri, iar unul Ungă altul, doi tineri, noi, plini de viață, de sim­țire și dorinți. Acuma pleacă-ți urechea și a­­scultă o șoaptă de armonie pe strune fermecate, privește-ne­bu­zele, vezi-le tremurul și ghicește ce spun; taina amorului reciproc, fericirea sărutului ce o să vină... crezi tu, cred toți, și ar fi o nebu­nie ca oricine să creadă altfel, vă­­zîndu-se așa de alăturați. Cînd ai ști însă Florina­ cind ai ști... cum inimile noastre au­ tresărit ca și frunza ce sălta îm­bătată de valsul lăutarilor, cînd ți-ași spune că în templul dragos­tei, că sub bolta de verdeață fie­­care, ne-am uitat unul la altul, plecîndu-ne fruntea, eu, la amin­tirea, covirșitoare a lui Vintilă, iar Costin la gîndul blondei, uni­cei iubite din părăsita lui patrie! Și gurile noastre s'au atins, mincinoase, sărutînd, strîngînd fie-care în carnea prezentă, ființa trecutului, dar a ne uităreî ! Iar astăzi, cind ne întilnim cu ochi de prieteni, astăzi cind am văzut că nimic nu se șterge, că­ amorul e unul singur și nu se împarte, îmi vine să-mi rup bu­zele cu dinții, să mi le scuip de­parte, undeva în vr’o baltă, spre a le pedepsi că­ au fost atinse fără de drag de o neindrăgită gură. Să le­ arunce pe ele? Oa­re asta ar spăla ceva, ar împedica ca ce­ea ce a fost să nu fie? Atunci vor trebui să mă arunc și pe­rmine toată, pîngărița unei clipe de do­rm­it pentru totdeauna moarte, crit­­ca Pavlovici și Munteanu au înființat și ei, cu mari sacrificii, „Banca Agrară". D. Gh. Gr. Canta­­cuzino, printr'o tactică puțin lăuda­­bilă, a profitat de simpatia ce-i ară­tase Pavlovisi și Munteanu și a iz­gonit pe aceștia din propria lor casă. Și azi, d. Cantacuzino face camătă imprumutind pe alegători cu 14 și 16 la sută, cu banii lui Pavlovici și Munteanul Voim ca regimul de te­roare să sfîrșească; de aceea vem­ face tot ce ne stă in putință pentru a dezrobi pe alegătorii Oltului din lanțurile banului liberal, ți din com­binațiile financiaro-publice ale d-in. Cantacuzino. (Evațiuni nesfirșite). Ce tactică vom întrebuința in po­litica noastră? Ea se concretizează intr'o dublă formula: nici un mem­­­bru nu e indispensabil partidului; toți membrii sunt trebuitori partidu­lui. Această tactică am întrebuin­țat-o la Iași, care, știți, acum cîțiva ani de zile era centru limbral, și mi-a reușit. Nici o îndoială că ea va reuși și aci. D. Bădărău vorbește apoi de ata­curile infame ce adversarii politici au îndreptat contra d-sale. Sa spus că cu sint omul rîndut străinilor, că sunt geniul cel rău al lui Take Io­­nescu. Toate aceste atacuri le-am respins fără cea mai mică sforțare, respinge picătura de apă ce cade a­­supra ei. Nu mi-au făcut nimic acele atacuri, pentru că munca ce duceam nu pentru mine o duceam, ci pentru o idee. Și ar fi fost să abdic dela da­toria mea dacă tulburările mele per­sonale m’ar fi distras dein munca ce datoram ideea. Eu, d-lor, am fost acela cu care s'au început atacurile cari, puțin în urmă, erau să sfirșea­­scă cu Take Ionescu. Sunt fericit că s’a făcut ruptura, căci acelora că­ror nu le impunea munca și talentul lui Take Ionescu, le va impune azi tăria lui. Beau in sănătatea d-lui Take Ionescu, a fruntașilor demo­crați din Olt pe cari îi asigur de complectul meu concurs pentru tri­umful ideilor noastre aci. (Ovațiuni nesfîrșite, aplauze prelungite). •* Au mai toastat apoi d-nii N Ti­tulescu, S. Zaganescu, C. Ioanid, C. Munteanu, Paul Negulescu, Ion Comăneanu, T. Ioanid, C. Pavlovici, dr. Rădulescu, A. Be­tezi, Sfințescu, avocat: St.avri, Ște­­fanovici, Marin Matoescu. Cu trenul de 2 noaptea d-nii Bädaran, Titulescu și Paul Ne­gulescu s’au întors în București, banchetul conservatorilot­­democrați din Olt — D. Fădăra a proclamat șef la Olt — Duminică 8 Iunie d. A. Bădărăi, a sosit cu Express-Orientul în Sla­tina însoțit de d-nii Paul Negulescu și Nicolae Titulescu. Un public foar­te numeros înțesa peronul gării. La sosirea trenului puternice urale is­­bucniră din piepturile asistenților. D. C. Ioanid, fost deputat, urează bună venire noului șef. D. Bădărăi, promite că va fi la înălțimea misiu­nei sale. Apoi, mulțimea se împrăș­tie spre a se întoarce în oraș într-un impunător convoiu­, în cap cu auto­mobilul d-lui Radu Rădulescu, în care a luat loc d. A. Bădărăiî și funtașii partidului. D. Bădărăiî descinde la d. C. Mun­­teanu, fost prefect, unde un dejun in­tim de 20­­ acîmurî îl aștepta. Tot la d. C. Munteanu mai descind și d-nii Comăneanu și dr. Rădulescu, valoroși­ fruntași ai Argeșului, cari au ținut să arate cu această ocazie sentimentele e dragoste ce nutresc pentru slătineni. După dejun, d. A. Bădără fi întovă­rășit de d-ni. C. Pavlovici șeful lo­cal al democraților din Olt, și d. C. Munteanu face peste 40 vizite la principalii alegători. Mai top au ți­­nut să-I arate ce speranțe­ pun in­d-sa pentru o îndrumare nouă și sănătoasă a partidului conservator democrat din Olt. Banchetul La ora 7, in sala cea mare a co­fetăriei Martinescu, se servește un splendid banchet de GO tacimurî. Cuvîntarea d-lui Băd­ărău D. Al. Bădărăă bea în sănătatea regelui, lăudînd înalta sa înțelepciu­ne. Am venit în Olt, spune d Bădă­­ran, ca să organizăm partidul con­servator-democrat și să-i dăm toată tăria necesară pentru a ține piept celor două partide liberale din loca­litate, căci partidul conservator, re­prezentat prin d. Gh. Gr. Cantacu­­zino, nu există, și nu eu vrăjmași imaginari vom duce lupta. Ceea ce a făcut tăria liberalilor la OR, n'a fost decît lipsa noastră de organizare. Ceea ce ține și azi pe multi alegă­tori în mrejele liberale, e terorizarea lor prin bănci. Pentru a neutraliza spaima ce băncile liberale o infil­traseră in alegători, fruntașii dema­ Excursiunea principelui Ferdinand în Delta Dunărei Tulcea 9 Iunie Principele însoțit de adjutantul de serviciu și de către d-nii colonel Rîmniceanu, N. Butculescu și dr. Antipa, s-a îmbarcat în ziua de 5 Iunie pe yachtul „Ștefan­ cel-Mare", condus de către inspectorul Carp. Yachtul a trecut prin fata Tulcei fără să se oprească și s-a dirigiat pe brațul Sft. Gheorghe. In dreptul canalului Regele Carol I, a fost in­­tîmpinat de către „Razd­ajul" noul vapor de inspecție al serviciului pescăriilor, pe care se afla inginerul Solca. Alte vapoare ale negustorilor de pescărie, frumos pavoazate, au e­­șit de asemenea întru întîmpinarea yachtului princiar, care astfel ex­­cortat, a ajuns la Sft. Gheorghe pe la orele 2 d. a. Sft. Gheorghe este centrul cel mai important din delta Dunării pentru­ prinderea morunului și nisetrului și pentru comerțul cu icre negre. No­tabilitățile comunei și populația, în mare parte pescari de origină rusă, au primit cu un entuziasm remar­cabil pe principe la debarcader și l’au condus în urale respectuoase până la biserică, unde s’a oficiat un tedeum. După ce principele s'a în­treținut cîtva timp cu persoanele ce i-au fost prezintate, a luat loc îm­preună cu suita în bărci care l’au­ condus, la mai multe mile în mare, unde s’a interesat de aproape de chipul cum se face pescuitul nise­trului. Priveliștea comunei Sf. Gheorghe de pe Dunăre este destul de pitorească. Se distinge printre celelalte clădiri noua clădire a ad­­ministrațiunii pescăriilor, executată in stil romînesc după planurile in­ginerului Solca. Yachtul princiar a înoptat la Sft. Gheorghe, iar a doua zi a pornit in susul Dunărei pentru ca la ora 7 dimineața să sosească la intrarea canalului Regele Carol I. Aci prin­cipele a debarcat pe mal și a exami­nat cu deamănuntul atelierele de lemnărie și ferărie ale șantierului precum și monumentul comemora­tiv ridicat la gura canalului, interesîndu-se de explicațiunile pe care i l­e-a dat inginerul Soica, au­torul acestei lucrări importante. Intr'adevăr această lucrare con­sistă într’un canal nou de mai bine de 15 km. lungime, 20 m. lărgime și 3 m. adîncime, cu parapete acoperite de plantațiuni de o parte și de alta, canal destinat pe de o parte a asi­gura alimentarea lacului Razelm cu apă din Dunăre și de alta a per­mite navigațiunea între centrele de pescuit de pe lac cu Dunărea. Lu­crarea este pe deplin reușită și a în­­ceput a da roade, deoarece numai după 2 ani de funcționare a cana­lului, gradul de salinitate al apei acelui imens lac de 80000 hectare s'a redus la 25 la sută din ce era înainte, așa că deja în anul trecut numai în cîteva luni s'au prins peste 700000 kgr. de pește, de unde înainte de executarea lucrărilor nu se mai pescuia nimic. Previziunile d-lui dr. Antipa,, care cel dinții a indicat necesitatea executării cana­lului, obtinînd creditele necesare, au început a lua ființă. Escursioniștii au continuat cu va­porul Razelm drumul pe noul canal, apoi pe lacul Razelm, sosind seara la Jurilofc­a unde principele a fost iarăși intîmpinat de întreaga popu­­latiune și unde a petrecut noaptea. La 7 Iunie au parcurs același drum în sens invers spre Dunăre, unde s’au îmbarcat pe yacht, pentru Tulcea. De aci în ziua de 8 Iunie principele s’a transportat la­­ mila 23, pe brațul Sulina, de unde cu bărcile s'au dus la Grindul Stipoc din interiorul Deltei, pentru a face vînătoare. Principele a rămas mulțumit de chipul cum d. dr. Antipa și cola­boratorii săi au organizat această interesantă excursiune. Gorcen. De la soc. geografică romînă Societatea geografică urmă­­­rindu-șî țelul de a publica dicțio­narele țărilor locuite de rom­îni în afară de regat, a scos de cu­­rînnd de sub tipar „Dicționarul Bucovinei. Prețul vînzării acestei publica­­țiuni este de 10 lei iar pentru membri de 5 lei. Lucrările de alcătuire a dicțio­narului Transilvaniei vor începe în cursul verei și se speră că­­ a­­ceastă importantă publicațiune va putea să apară cel mai târziu peste trei ani. Comitetul societăței, în dorința sa de a face cu­ mai mult cunos­cută țara noastră sătenilor, a de­cis a oferi ministerului de culte și instrucțiune publică pentru a fi distribuite bibiotecelor școale­­lor rurale și pentru premii un număr de peste 4009 exemplare de dicționare geografice județene. BIBLIOGRAFIE A apărut și se află de vînzare­­ a toate librăriile din țară. Măsurătoarea ogoarelor de T. Marinescu avocat, absolut nece­sară tuturor agricultorilor și fun­cționarilor administrativi însăr­cinați cu aplicarea legilor agra­re conținînd: Noui­e măsuri me­trice pentru măsurarea diferite­lor forme de ogoare, păduri, mo­șii, vii. etc. Măsurători de isla­zuri (imașuri). Legea tocmelelor agricole și extract din legea sis­temului zecimal metric. Legată prețul 3 lei editura librăriei N. A. Petroff. Bîrlad. Codul Plugarilor, legi noul și vechi menite la îmbunătățirea soartei săteanului român, cu ex­­plicațiuni și formulare pentru împlinirea actelor necesare la a­­plicarea acestor legi, de Theodor Marinescu avocat, fost procuror. Editura librăriei­ N. A. Petroff, Bîrlad prețul 3 lei­biectiv. Ceva mai mult, atribuind agresiunea numitului domn sen­­timentelor sale pentru familie, corespondentul a atenuat culpa­bilitatea agresorului, prezentin­­du'l intr'o lumină mai puțin tris­tă decit aceea in care il puneau faptele sale. Numi­rul domn. Nae Mironescu, din păcate avocat, nu-și dă însă seama de situația d-sale și, după cu­ pare crede că diferendele de presă se tranșează tot cu bila. D-sa gă­sește cu cale a teroriza pe corespon­dentul „Diminezeu", urmărindu-l mereu cu o­ ceată de bătăuși. In noaptea de 3 Mai a d-sa a căutat să transforme în fapte amenințările sale, dar a fost împiedicat. După trei zile acelaș d. avocat, însoțit de mai multe persoane tot așa de pacinice ca și d-sa, a încercat din­ nou să atace pe­ ziaristul care, ce-i drept, dăduse dovada de prea multă toleranță față de d-sa, și-l tratase chiar cu bunăvoință. Au intervenit mai multe persoane de-au potolit furia acestui juvaer al baroului de R.­Sărat! Un biet gardist, care s’a pus în fața lui, a fost lovit și ul­tragiat. Corespondentul nostru amenințat de ceata d-lui Nae Mironescu, refu­­giindu-se îa atelierul de cismărie al d-lui Cernica, a fost apărat de a­­cesta și de curagioșii săi lucrători, cari au opus o energică resistență bătăușilor. Lăsăm lumea să aprecieze cum poate fi calificat un.... avocat cu asemenea apucături și care înțelege că astfel se pot tranșa diferendele de presă. In ce privește pe d. Nae Miro­nescu, 11 prevenim caritabil să se astîmpere, se va găsi în cele din­ urmă o sancțiune și pentru d-sa. Și pentru ciomăgașii de rînd sunt mijloace pentru a-L astîmpăra : dacă d-sa tine neapărat să se claseze printre aceștia,­va fi tratat ca atare. Până una­ alta, somăm însă auto­ritățile din Focșani să-l aibă în ve­dere pe numitul d. Nae Mironescu. Pentru ni adat agresiv în ziarul ..Dimineața­ i s’a pu­blicat, o corespondență din Foc­șani, în care se releva un scan­dal provocat de d Nae Mirones­­cu din același oraș. Numitul domn, pentru suma de 1000 lei ce un debitor nu voia să achite familiei decedatului sau cumnat, la urmărit pe creditor pînă la baia Frăția unde l’a terorizat, maltratînd în urmă o persoană nevinovată. Corespondentul făcîndu-șî da­toria, a relevat faptul, în mod c­ On faliment de 100.000 tei Criza economică.—Firma Moscu Jacobi. Chel­­tueli exorbitante.— Falimentul.— Dispa­riția—Comercianții angajați.—Ant­ehet­a.~ Impresia. PIATRA-N., 9 Iunie. — De cîtva timp se semnalează in orașul nostru numeroase falimente comerciale și industriale a unor firme care ma­­nuiau afaceri de zeci de mii de lei. Cauzele acestei crize economice sînt multe și diferite. Principalele sunt două și anume: Creditele în primul rînd s’au re­­s­trîns din toate părțile și unii co­mercianți de bună credință avînd capitalul împrăștiat și neavînd cre­ditul suficient ca odinioară, n’au mai putut face față plăților. A doua cauză e faptul că alții cu un capi­tal mic s’au aventurat în afaceri de păduri și moșii destul de întinse și numeroase și în dorința de a se înălța cu­ de sus și repede se dedau la fel de fel de combinațiuni făcînd o strașnică concurentă altora, căci ofereau sume fabuloase cînd a fost vorba de vreo moșie sau pădure, a­­faceri cari erau .RiRa asalturilor. Aceștia se bizuiau­ numai pe credit și pläteau anual doblazî exorbitan­te și în disproporție cu veniturile afacerilor. Restrîngîndu-se creditul a trebuit fatalmente să urmeze și crahul. Moscu Iacob Ultimul faliment e al cunoscutului industriaș d. Moscu Iacobi j proprie­­tarul fabricei de cherestea din M-rea Neamțului cu un pasiv care se spu­ne că întrece fabuloasa sumă de 700.000 lei. D. Moscu Iacobi e un tînăr de vreo 27—28 ani, fiul d-lui Daniel Ia­­cobi cîrciumar și bine situat mate­rialicește. După ce s’a întors în țară din străinătate unde și-a făcut studiile comerciale s’a însurat și fiind om de ispravă și avînd un admirabil spirit de întreprindere s’a dedat la diferite afaceri cari însă n’au dat rezultate bune. Nu s’a lăsat învins și acum cîțiva ani a cumpărat de la d. Al. Maxim o însemnată por­țiune de pădure în M-rea Neamțului. Era o afacere splendidă și persoane cari cunosc industria lemnului pre­vedeau că se va cîștiga aci mulți bani. De atunci ii se acorda din toa­te părțile un credit nelimitat. D. Moscu Iacobi a construit acolo o cale ferată și o minunată fabri­că modernă și foarte sistematică care funcționa regulat. Cheltueli exorbitante La fabrica din mănăstirea Neam­țului a fost instalat unchiul sau d. Iancu Abramovici cu fiii săi care ad­­ministrau fabrica. D. Moscu Iacobi ședea în localitate în case proprii unde avea un birou special și nu­crau zilnic doi complabili. A luat diferite și numeroase avan­suri pentru vînzări pe carî însă nu le-a efectuat. Fără nici un calcul d-sa făcea cheltueli enorme și plă­tea — se zice — doblazî anuale de 70-80 lei. Toată activitatea lui se mărginea în ultimul timp de a face împrumu­turi la unii, pentru a se putea plăti la alții. Moscu Iacobi mai­ era și înzestrat cu sentimente umanitare. Multe­ persoane nevoiașe erau ajutate de el. Foarte galant cu fiecare, cînd a fost vorba de vreun bine, un act filantropic, nimeni nu pleca cu mina goală. Pe cînd aci­s-sa se de­da la cheltueli exorbitante, fabrica era administrată fără nici o soco­teală și se afirmă că s’au făcut acolo multe neorîndueli. Falimentul In ultimul timp, bancherii, din ca­uza lipsei de ploaie și a faptului că prețul lemnului a scăzut enorm din lipsă de consumatori, au început a cam restrînge creditele. D. Moscu Iacobi era unul din acei care s'au văzut foarte strimtorați și lupta din răsputeri pentru a-șî menține pres­tigiul. A ipotecat fabrica la Banca Agricolă pentru suma de 100.000 de lei. A plătit, ceva din datorii, dar nu a putut continua a face față nume­roaselor plăți. Zilele trecute a pre dat tribunalului registrele și un bi­­lanț, cerînd a-i se acorda un mora­toriu de 6 luni. In bilanț a arătat că datorează suma de 670.000 lei și că are un activ de 700 000 lei. Tri­bunalul a fixat termenul pentru ziua de 19 Iunie. Dispariția In vremea aceasta, vestea morato­­riului a făcut o enormă senzație. Nu se vorbea decit de acest faliment. La casa d-sale din strada Halunga era un adevărat pelerinaj de credi­tori. Fiecare venea să-și salveze banii. Erau datorii începînd de la 3000 de lei. Foarte mulți, intre care și ci­teva văduve și veau economiile sau zestrea fetelor lor la d. Iacobi și își poate oricine închipui disperarea lor. D. Iacobi văzînd că lucrurile se îngroașe și că nu va putea lupta cu armata aceasta de creditori, a dis­părut Joi 5 Iunie, noaptea. A plecat cu trăsura pînă la Pașcani, și de aci cu trenul la Burdujeni. Comercianți angajați In acest mare faliment sînt anga­jați numeroși comercianți cu sume însemnate. Citez între alții pe frații Kirschen (Brăila) cu 66.000 lei, soc. Austro-Romînă 90.000 lei, frații Ro­senberg (Galați) 12.000 lei, F. Frați­ zini (Brăila) 17.000 lei, M. Strich 11.000 lei, Mauriciu Lazer (Iași) cu 25.000 lei, N. Teodorescu 15.000 lei, și mulți alții din țară și străinătate. In localitate sunt angajați toți ban­cherii cu sume începînd de la 3 mii de lei. De asemenea și tatăl d-sale, d. Daniel Iacobi, care toți anii lui a muncit cu sudoarea fruntei agoni­­sindu-și o sumă destul de însemnată pe Ungă­­ că i-a dat în numerar vreo 30.000 lei, dar se mai vede subscris pe efecte cu suma de peste 100.000 de lei. Recunoaște vreo 30.000 lei efecte, iar restul declară că sunt fal­sificate. Tot în această situație se află și d. Silberstein din Iași, socrul d-lui Moscu Iacobi. Se crede că mai sunt și alte polițe falsificate. Ancheta D. V. Rădulescu, substitut de pro­curor,­ imediat ce a fost avizat de dispariția d-lui Iacobi, a început a face întinse cercetări dînd telegrame pretutindeni, în țară și străinătate pentru prinderea lui. Cazul acesta se discută cu aprin­dere și fiecare comentează în diferite chipuri acest mare faliment, menit a aduce o oarecare perturbare in co­merțul și industria din acest județ. Proces criminal interesant PLOEȘTI, 10 Iunie.— Eri a avut loc în fața Curtea cu juri din Pra­hova judecarea unui foarte intere­sant proces criminal. Tinărul să­tean Avram Băicoianu din comuna Gogorăști, era acuzat că în cursul anului trecut a ucis pe mătușa sa, —o bătrînă de peste 60 de ani,—cu lovituri de topor, și că în urmă i-a ascuns cadavrul sub o grămadă de coconi, unde a și fost descoperit. Mobilul acestei crime ar fi fost do­rința acuzatului de a se pune în stăpînirea a­verei mătușei sale și, mai ales, In stăpînirea unei pretin­se comori în valoare de vreo „40 de kilograme de aur" (!) ce s’ar fi găsit de criminal și ar fi fost pusă la o parte de victimă. Acuzatul­­ a tăgăduit, cu foarte multă stăruință, că el ar fi omorî­­torul mătușei sale. S’au ascultat foarte mulți mar­tori. Ceea ce este însă, cu totul intere­sant este că d. avocat Const. Sore­­scu, apărătorul acuzatului, prin în­trebări numeroase și foarte bine chibzuite a izbutit să pue în fla­grantă contrazicere pe mulți din­tre martori, ba a ajuns chiar să vădească, pînă la oarecare mă­sură, ca unul dintre martori, a­­num­e Stăncescu, locuitor din co­muna Cocorăști, om cu stare și care fusese pus odinioară sub ur­mărire, împreună cu acuzatul A­­vram Băicoianu pentru aceiași fap­tă nu ar fi tocmai străin de asasi­nat. Aceasta a produs în public sen­zație. A mai pasionat publicul, în acest proces, interminabilele incidente dintre apărare și acuzare, produse de desele întreruperi și intervenți­­uni în favoarea unora din martori făcute de d. procuror. Cu toată pledoaria, documentată și cu curaj susținută de apărător, ju­rații au adus un verdict de culpa­bilitate pe baza căruia Avram Băi­coianu a fost osîndit la 15 ani muncă silnică. Proces de calomnie Azi, 10 Iunie, se va judeca de că­tre Curtea cu jurați din Prahova marele proces de calomnie intentat ziariștilor Constantinescu și Uhri­­nowsky de către cunoscutul propri­­tar dr” .'hipIh! A­rrint: . rl Dr-Pplinț K­islorian, JBBEJffilíEBIJlIiS. D. Jr..„...r­an a fost atacat, de in­culpați, prin presă, că și-ar fi asasi­nat pe propriul său frate Anibal. Inculpații nu se pun, pe tema re­­tractării, ci, din potrivă, pe teme­iul a num­eroase probe scrise și o­­rale, vor să dovedească temeinicia afirma lumilor lor. Cu prilejul acestui proces se vor asculta mulți martori, și, probabil, vor avea loc desvăluiri surprinză­toare., i­ar kW Inculpații vor fi apărați de d. Spirdon Stătescu, fost membru al Curț­ei de Apel și președinte chiar al Curiei cu jurați care a condam­nat pe sus numiții publiciști la cite trei luni închisoare,— sentință ca­sată de Casație,—de d. avocat din Pitești Chirițescu și de d. avocat Gh­­ecescu Silvan, din localitate. Se crede că dezbaterile vor avea loc in cursul nopței, intru­cit o sin­­gură zi este insuficientă instrucțiu­­n­et orare, iar ziua de 10 Iunie este ultima zi a actualei seziuni a Curiei cu furi din Prahova. Corespondent Con­ilii­ul Slurniza - Poiana Fiindcă suntem­ intr'o epocă destul de tristă prin faptul că micile sau presupusele mari incidente se videa­ză pe calea armelor, cu toată repul­­siunea ce avem pentru acest mod barbar și medieval de a-și satisface onoarea, ne-am adresat unui cunos­cător în ale regulelor duelului, între­­bîndu-1 asupra conflictului Sturdza- Paiano. — Este valabil procesul-verbal încheiat de martorii maiorului Pa­­iano? — Acel proces-verbal este perfect valabil pentru bunul motiv că in momentul cind martorii părților se intîlnesc cea dint­îi datorie a lor es­te de a-șî verifica titlurile lor rela­­tiv la puterile cu cari sunt în­vesti­ți de clienții lor. — In ce conzistă aceste titluri? — Aceste titluri pot sau nu fi scrise. Dacă una din părți prezintă o scrisoare a clientu­lui lor prin care le dă­­,puteri nelimitate“ și cealaltă parte nu prezintă în scris, dar de­clară ne cuvîntul lor dacă mandatul le-a fost dat ilimitat sau condiți­onal, cuvîntul lor leagă pe man­­dant". (Codul duelului pag. 206 flo­ria Rosetty). Și nu pot să-mi închipui că mar­­torii ambelor părți au putut lua ho­­tăriri categorice dacă nu au avut pu­teri ilim­ita­te; după cum iarăși nu pot să admit că una din părți ce era învestită cu puteri ilimitate, a putut să indice un proces-verbal cu cea­laltă parte, care nu era învestită cu puteri ilimitate scrise sau declarate. In ambele cazuri cuvîntul lor lea­gă pe mandant. — Așa­dar procesul-verbal înche­iat între martorii d-lor maiori Pa­­iano și Sturdza, este decisiv. — Da, desigur că el râmîne deci­siv, incheiînd definitiv incidentul dintre domniile­ lor. — Ce este cu­ scrisoarea d-lui ma­ior Paiano, prin care dezaprobă par­tea a doua a procesului verbal? — Acea scrisoare de dezaprobare nu mai privește incidentul Paiano- Sturdza, ci numai pe martorii ce maiorul Paiano a avut și pe d-sa. Din satrapia lui Scarlat Vîrnav Postul de primar al orașului Constanța e tot vacant. Iată afirmațiunile pozitive ce a­­vem în această priv­intă. D. loan N. Roman, avocat din Constanta, a căruia numire am a­­nunțat’o, se bucură într’adevăr de numeroase simpatii în localitate, și pentru alte multe consideratiunî, numirea d-sale în această demni­tate era indicată. La ministerul de interne această numire e bine vă­zută. Cel ce se opune însă e pre­fectul Scarlat Vîrnav. Faimosul vi­ce-rege a mers pînă la calomnii ca să denigreze la București pe d. Ro­man, căruia de altmintrerea la Con­stanța Îi arată o amiciție sufocantă. Satrapul de tristă reputație preco­nizează candidatura amicului său inginerul Titus Cananău, antrepre­norul comunei pentru canalizarea orașului. Astfel lucrurile vor sta încă în starea actuală, nu se știe cu­. In a­­cest timp pasaua Constantei va că­uta să expedieze cîteva afaceri de­licate, sub girul ajutorului de pri­mar Virgil Andronescu, pentru a lăsa o situație limpede viitorului primar, care va fi un magistrat,— probabil procurorul G. Boteanu,— și care poate că n’ar primi admi­nistrația comunei în halul unde a adus’o maniacul de la județ. Aceasta fiind situația, e de pre­văzut că duplicitatea tristului per­sonagist, căruia i’a abandonat un județ de importanța județului Con­stanța, nu poate rămînea fără ur­mări. Cum se anchetează la sate sau cum autoritățile administrative schingnesc țăranii pentru a le smulge mărturisiri cu orice preț. Deși lucrul nu e nou și cu toate că nu acum pentru prima dată instan­tele noastre judecătorești an a se ocupa de fără de legile administra­țiilor rurale, ținem să relevăm cazul acesta, pentru că învederează, oda­tă mai mult, orientalele apucături ale reprezentanților puterei adminis­trative la sate. Cum se anchetează la sate, cei mai mulți o ștm prea bine, alții o bănuesc, ministrul de Literire e con­vins și, cu toate acestea, la sate se continuă sistemul oriental al bă­­tăei, schingiuirilor și torturilor pen­tru a se smulge țăranilor mărturi­siri de care administrația are abso­lută nevoe pentru a furniza justi­ției un vinovat cu orice pret. In speță, e vorba de un caz pe­trecut în comuna Păltineni și de care a avut să se ocupe dri secția II a înaltei Curți de casație, in urma recursului făcut de inspectorul co­munal Oscar Pîrvulescu. Iată, în puține cuvinte, istoricul procesului care s’a desbătut ori îna­intea înaltei Curți. Un incendiu distrusese casa unui domn Rădulescu din comuna Pălti­neni, județul Buzău. Cum erau bă­­nueli că focul a fost pus, s’a des­chis o anchetă. Sarcina cercetărilor și-a luat-o personal inspectorul co­munal Oscar C. Pîrvulescu și pri­marul C. Rădulescu, o rudă a celui incendiat, asistată fiind de jandar­mii rurali C. Parasc­hivescu și Con­stantin Mihalcea, de la secția Pă­­tîrloagele. Bănuelile căzînd asupra locuitori­lor Ion Andrei Pasea, Ion Dragomir Șuma și Maria Dragomir Șuma, a­­ceștia au fost chemați la cercetare. Cum oamenii erau nevinovați, au negat bine înțeles orice amestec in această afacere. In joc erau, însă, interesele unei rude a d-lui primar și, prin urmare, trebuia cu orice preț cel putin un vinovat. In acest scop cei trei locuitori bănuiți au fost bătuți­ cu ciomegele, torturat­ și schinguiti în chipul cel mai neome­­nos posibil pentru a li se smulge o mărturisire, cu toate că erau ne­vinovați. Scăpînd din mîinele acestor bru­te, locuitorii astfel torturați, au re­clamat cazul justiției. Ca ofițeri de poliție judiciară fiind trimiși direct în judecata Curtei de atfel, secția II-a a Curtei din Capitală a con­damnat pe inspectorul comunal Os­ AnhVtr Ut­ car Negulescu la o mie de lei a­­mendă, pe primarul C. Rădulescu la o sută de lei amendă, iar pe cei doi jandarmi rurali, Ion Paraschi­­vescu și C. Mihalcea, la cite trei sute de lei amendă. Inspectorul comunal găsind că­ secția III-a a Curtei nu a fost des­tul de indulgentă, a făcut recurs în Casație, care insă a fost respins eri. Interntiuni . Mihail Dumitrescu, licențiat în drept din București, a trecut cu succes primul examen de doc­torat la facultatea din Paris. Asociația funcționarilor de birou din Romînia, de sub președinția d-lui L. Voinea, directorul Biroului de informațiuni „Adevărul", orga­nizează pentru ziua de 29 iunie (Sft. Petru și Pavel) o escursiune la Gomana, în pădurea Putu cu apă rece, înscrierile se fac de pe acum la membrii și sediul Asociației. Din 35 candidați înscriși la exa­menul de controlori la Casa centra­lă a băncilor populare, au reușit in ordinea clasificărei: T. Axentie, Cattarigiu, Cosakievici, Pantelimon Ghiricescu și I. Cocorascu. Ministerul comerțului și indus­triei a trimis la Govora pe d­rn­­gner Tănăsescu, să constate sta­rea instalațiilor de băi, despre ca­re s’a anunțat că sunt răui între­ținute. Ministerul domeniilor a făcut următoarele numiri la herghelia statului de la Cislău: D. maior medic veterinar Do­­bre Negulescu, director. D. lt. Periețeanu, comandantul trupei. D. lt. medic veterinar Pîrvu Voiculescu, medic al hergheliei. Societatea .,L’assistance aux a­­nimaux” din Paris, a cerut socie­­tăței pentru protecțiunea anima­lelor din București să-i trimită 10 medalii care să fie distribuite cu ocaziunea adunărei generale anuale,­­persoanelor cari s'au dis­tins prin acte de protecțiune și propaganda. D-ra E. Periețeanu-Buzău, se­cretara S. P. A. din București, a asistat în ziua de II Iunie st. n., la această festivitate la Paris, cu care ocaziune i s’a decernat din partea acelei societăți diplo­ma de onoare, pentru propaganda desfășurată în favoarea animale­lor. Chestia macedoneană Convorbire cu fostul prim ministru bulgar Danev Budapesta, 9 Iunie.—Un redac­tor al ziarului „Pester Lloyd“ a avut prilejul unei convorbiri cu fostul prim ministru bulgar Da­nev, care s’a exprimat astfle asu­ra chestiei macedonene. A putut să vadă in alte ocazii ce greu funcționează acest apa­rat: „puterile europene“. Să spe­răm deci în interesul tuturora că chestia macedoneană va fi re­­zolvată în mod mulțumitor și că se va obține și în viitor o înțe­legere în special în chestiunea liniei ferate sandiacale. Vă pot asigura că Germania a sprijinit în­totdeauna acțiunea de reforme a puterilor. Se înțe­lege că Germania a procedat în­­totdeauna cu prevedere și inteli­gență. Cu toată prevederea ei însă, procedarea Germaniei a fost co­rectă și favorabilă reformelor. Părerea mea este ca să se întim­­­ple orice numai ca să înceteze ororile bandelor din Macedonia. Cred că ar fi bine ca în vreunul din districtele de graniță. In Bi­­tolia de exemplu (Monastir), să fie înarmată toată populația creș­tină și să i se pună la îndemână mijloacele de a o sfirși cu ban­dele. Toate națiunile din Macedonia au interes comun de a nu fi o­­primate de bande. D-rul Danev observă apoi: Bul­garia trebue să sprijine acțiunea puterilor și în specia a celor două puteri interesate mai mult în Balcani. In Bulgaria nu e lo­cul politicei intense. Guvernul bulgar trebue să se devoteze in primul rînd orînduirei interese­lor financiare. Bulgaria trebue să se gîndească și a trăi în bună înțelegere cu Turcia și să rezolve toate pe cale pacinică. Bulgaria nu va purta razboiu în centra Turciei, cire și-ar închipui aceasta ar fi un aventurier. După știri sosite din Macedonia, la Sofia, au trecut in cursul acestei luni din Serbia în Macedonia, 235 membri de bandă, împărțiți în 4 grupe. * Londra. 9 iunie.— „Daily Tele­graph” află din Petersburg. Contrar tuturor așteptărilor n’au ajuns la nici un rezultat tratativele anglo­­ruse cu privire la Macedonia. La Reval au rămas două puncte de neînțelegere. Unul din ele a fost înlăturat pînă acum, în celalt însă nu s'a putut ajunge la o înțelegere. # Londra, 9 iunie.— Camera comu­nelor. Deputatul Lynch, liberal, a interpelat guvernul dacă acordul în­cheiat intre guvernul englez și rus este privitor la chestiunea macedo­neană și care sunt punctele princi­pale, în fine dacă ceilalți semnatari ai tratatului de Berlin au consimțit. Reprezentantul lui Sir Ed. Grey a confirmat că un acord a fost înche­iat in Martie. Nu a fost timp a se conferi cu celelalte puteri in acest moment. Nu poate spune de aseme­nea care sunt punctele principale a­­le acordului.

Next