Adevěrul, iunie 1908 (Anul 21, nr. 6735-6764)
1908-06-11 / nr. 6745
Meniuri si Iunie ipyí5A Ultimele 27 zile cit mai acordăm Gratis, tuturor acelora cari se vor abona de azi la DIMINEAȚA, participarea la Loteria Regatului Român, a cărei tragere este la 7 Iulie 1908 1500 cîștigurî în suma de Lei 136.950 cișsigul cel mare in căzun cel mai norocos este de: Lei 60.000 — afară de multe alte cîștiguri Abonații pe un an primesc Gratis 114 Los cl. I. Abonații pe 6 luni primesc Gratis 118 Los cl. Aceste losuri sunt cumpărate de la Colectura principală laelix Grunck Comp. Bin noul central de vînzare al Loteriei Regatului Romin — București, Str. Academiei Noi — Fiecare Abonat poate continua sau nu jocul la celelalte clase, după dorință Toți abonații vechi și noi mai participă la premii in valoare de peste cei 25000 5! care se compun din: DOUA CORPURI (N) CASE în strada Tellor, 208 LIBERE DE ORICE SARCINĂ Toate camerile complect mobilate și montate de Marele Bazar cu Mobile filareo Dattelkremer» La Centrala“ Strada Carol, No 62 DOUA POLIțI de ASIGURARE“pe VIAfA (ZESTRE) în valoare de LES 4000 a Sec. de Asigurare „IGBIT’OLA“ DOUA TRUSOURI in valoare de IEB lucrate in Atelierele Speciale de Trusourt pentru Mirese ale Casei Ä KOBAUS &SQCACIA aphrodita« — Calea Victoriei Ro.34 — 0 MASINA de SCRIS „STOEWER“ cu scrisul vizibil, ultima pefecțiune, premiate la concursurile din Berlin, Aachen, etc.. íd valoare de ESit *700 de la magazinul „8CQSPISUS“ casă specială, pentru mașini de scris Furnituri pentru toate sisteme de Mașini de scris Multiplicat, etc., inrotiele copiat acte. București, Str. Smîrdan, 40 !|?0 MAȘINALE CUSUT 1 SISTEMUL CEL MAI PERFECȚIONAT 1 Cu aparat de brodat, ultima invențiune, fabricațiune garantată, din : I wa tE?a ® rir S KriES Sinîna București, Bulev. Elisabeta 5 Magazinul I. IIII. (lînga Bajlg Eforiei) DOUA CEASORNICE DE AUR de la Marele Magazinu de Bijuterie și Horologerie ,ELEDIV WEISELÜTH. București, Calea Victoriei, No. 40 UN PAT DE COPIL — bogat ornamentat cu bronz, cu rețele pe margini_ , UN ELEGANT FORT-UKBRELE DE MONZ ■3 de la — INDUSTRIA METALICĂ MARCH — —SOCIETATE INCOMANDITĂ— Bulevardul Elisabeta 8 (vis-a-vis de Eforie) unde se pot vedea expuse 1 ° bicicleta v100 ABONAMENTE la Ziarul „ABEVERUL“ Costul Abonamentului : Pe un an Lei 20, dînd dreptul la 15 Cupoane de participare la premii. Pe 1 luni Lei 11, dînd] dreptul la 7 Cupoane ; Pe 3 luni Lei 6, dînd dreptul la 2 Cupoane, SM»?»« Miil §e treerat, Freie pentru pse, eter heinrîgh bw Dinam cea mai mare fabrică pentru mașini agricole din Germania ! Referințe de primul rang în România JuiME ca saliltate, mod de lucru și U a cerir Reprezentanți pentru Muntenia și Moldova „SOC. pentru EmiTHRr Soc. Anonimat București, Strada Semîrdan, »o. Bl 1‘Biroi tecaic și deposit de mașini sorioase și industriale PENTRU GFA.RECMATS SfIN SCIAT2C^„ EXUDATE BĂILE ” In anul 107, 12010 Bolnavi și-au găsit vindecarea la aceste biii naturale «de nămol eahl. In ultimii 5 ani s’au făcut instalațiuni noui (Hoteluri, Restaurante, Băi) în valoare de 5 milioane. — DESCHIS în TOT CURSIZI, ANOLO — prospect Direcția Băilor Pöstyén fili prin Depărtare de Buda Pesta 3 are direct cu accelerat Stabilimentul Balnear Slănic Prahova cu lacurile sărate, Balta „Bacim și Verde" Transformările radicale ale stabilimentului terminîndu-se, băile vor fi deschise anul acesta de la 1 Iunie. Sezonul durează lunile : Iunie, Iulie și August. Cel mai distinșî medici au recomandat aceste băi, mai cu seamă băile calde de la balta Baciu, predominate de uriași munți de sare, cu miraculosul nomol secular, a făcut minuni în vindecări combătând cu deplin succes. Artritele chronice, Reumatismele cele mai rebele, Ischias, diferite boli de femei, Bolile de piele, Scrofule, etc., etc. Osebit de eficacitatea băilor îndeajuns recunoscută, această stagiune balneară prezintă vizitatorilor diverse și incomparabile înlesniri din toate punctele de vedere, precum: Oara, căi ferate in centrul orașului lângă băi, Case de locuință curate cu chirii foarte modeste, Băile eftine, având tot confortul și serviciul ce nu lasă nimic de dorit, Aer curat, plăcut și ferit de curenți, Traiul eftin cu îmbelșugare de toate cele necesare pentru hrană, 4 Restaurante in concurență, Medit curant, Farmacie complect asortată, Poștă de 2 ori zilnic, Telegraf și Telefon, 2 Trenuri pe zi, plus de plăcere, Piață îmbelșugată. Distracțiuni: Parcul iluminat cu electricitate, muzică militară, sală de dans, reprezentații teatrale, cinematograf, excursiuni, etc. etc. A A T ES i:i> ES K A it SS ! I din ramarcita fla&sică ipitropia Așezămintelor Nifon mitropolitul. La licitația ținută la 29 Mai a.curent nepresentîndu-se amatori pentru luarea în arendă a moșiilor tetca-Nouă și Bâscoveni din districtul Vlașca, proprietatea acestor Așezăminte, pe un nou period de cinci ani, începător la 23 Aprilie 1909, se va ține o nouă licitație orală în cancelaria Epitropiei strada 11 Iunie No. 2 în ziua de 14 Iunie a. c. Obștele sătești vor fi admise a licitație întru cât vor fi bine constituite. Condițiunile de arendare se pot vedea în cancelaria Epitropiei în toate zilele de lucru de la orele 4—6 post meridiane. Dr. Crutzescu Str. Alex. Lahovary, 27 După studii speciale pentru Stomac și intestine în spitalele din Berlin, Paris, Lausanne dă consultațiuni între orele 4—6 Laborator special pentru examenul sucurilor digestive. Instalațiuni de masagiu vibrator, electricitate. Telefon 4—42 Râșița — de sămință, prima calitate . De vînzare la Tentam & Precis Telefon 1900 București, Str. Smîrdan No. 9 bis Doctor fon doson Helical conspiratiunitor Qeniîi Urinare din Spitalul Brascovenesc S’a stabilit pe timpul verei la Gălimănești — ca îîietic al statdî.axx — sfin © âire ? PÎÎUITELIC Societ. € În Asigurare cumpăr de la persoanele care au*i rămas cu ratele întîrziate ' m — Plătesc cu bani imediat^— ^LECH COLIER M k MirE? Calea Victoriei 84, vis-a-vis de poarta Biserică Crețulescu Curierul spectacolelor Grădina Rașca. Trupa de artiști ai teatrului național joacă: ,,La răcoare", comedie în 3 acte. PARCUL OTETELIȘANU.— Trupa lirică romina sub conducerea d-lui C. Grigoriu, joacă: ,,Toto și Tata“, operetă. GRADINA TERASĂ A Berăriei Si Restaurantului „La Carpați". In toate serile dela 7—12 și jum. seara și Duminicele dela 5—7 da concert de profesorul Ercule Pifferi de la conservatorul din milano. Restaurant â la carte si preț fix 1.60, 4 feluri. Specialitatea casei bere à la Pilsen din fabrica Czell. Grădina Ambasadori.— Trupa de operetă va juca: „D’așî fi rege", operetă. Grădina Teatrului Pathé Fréres, bulev. Elisabeta vis-a-vis de Café Bulevard). Reprezentațiuni cinematografice in fiecare seară. DIN CARNETUL NOSTRU Amor Și minciună Flavia Florinei Pe mindre strune cinic iubitle, o reciunosc; și cu atU mai mult refrenul celor spuse de live lmi străbate un suflet, cu cit vai! mi-a sosit atunci cind nimic pe lume nu, mai putea să șteargă cele trăite într una din clipele zilelor duse. Și dacă de două săptămâni nu ți ctm trimes un cuvint, dacă ași fi vrut să dispar din jundul și amintirea ta, să uiți pe zvintiva ta Flavie cum fără de îndurare ai botezat-o, tu, neprihănit-o, tu Galatee ceți ,plingi vecinie pierdulu ți Pygmalion e că... în ajunul d'ațî citi, scrisoarea fugisem ca o nebună după mincinosul glas ce-mi promitea raiul și sărutasem buze străine de dragoste. Și acuma grăbește-te, oh! Qrăbește-te umi retrage stima, întreaga ta simpatie, tot, dar tot re, îmi păstrai dulce Ia suflet, adhipă-mă cu insulte și cu reproșuri, trimite-mi tot disprețul tău, poate mă vei scăpa, mă vei zgudui din starea grozavă în care mă aflu, îmi voi aduce aminte vă mi-ai fost nespus de dragă, și poate durerea că te-am pierdut va omorî nesimțirea in care am căzut. Vezi tu Florină dulce, aceia, ce s’a petrecut in mine în seara cina sub desfrunziș și la acordurile divine ale vioarei am voit la gust din vraja tnereței și a petrecereî, ține de vis și de basm. De un vis și basm însă așa de triste, că ochii mei și azi se umezesc revăzând scena ce nici odată nu se va mai repeta. Ascultă Florină, ascultă și plingi pentru spine, înainte d’a mă defăima, plingi pentru el și pentru noi doi; cnmhipucți un decor de paradis, lume veselă, ascunsă insă in frunzișuri, iar unul Ungă altul, doi tineri, noi, plini de viață, de simțire și dorinți. Acuma pleacă-ți urechea și ascultă o șoaptă de armonie pe strune fermecate, privește-nebuzele, vezi-le tremurul și ghicește ce spun; taina amorului reciproc, fericirea sărutului ce o să vină... crezi tu, cred toți, și ar fi o nebunie ca oricine să creadă altfel, văzîndu-se așa de alăturați. Cînd ai ști însă Florina cind ai ști... cum inimile noastre au tresărit ca și frunza ce sălta îmbătată de valsul lăutarilor, cînd ți-ași spune că în templul dragostei, că sub bolta de verdeață fiecare, ne-am uitat unul la altul, plecîndu-ne fruntea, eu, la amintirea, covirșitoare a lui Vintilă, iar Costin la gîndul blondei, unicei iubite din părăsita lui patrie! Și gurile noastre s'au atins, mincinoase, sărutînd, strîngînd fie-care în carnea prezentă, ființa trecutului, dar a ne uităreî ! Iar astăzi, cind ne întilnim cu ochi de prieteni, astăzi cind am văzut că nimic nu se șterge, că amorul e unul singur și nu se împarte, îmi vine să-mi rup buzele cu dinții, să mi le scuip departe, undeva în vr’o baltă, spre a le pedepsi că au fost atinse fără de drag de o neindrăgită gură. Să le arunce pe ele? Oare asta ar spăla ceva, ar împedica ca ceea ce a fost să nu fie? Atunci vor trebui să mă arunc și permine toată, pîngărița unei clipe de dormit pentru totdeauna moarte, critca Pavlovici și Munteanu au înființat și ei, cu mari sacrificii, „Banca Agrară". D. Gh. Gr. Cantacuzino, printr'o tactică puțin lăudabilă, a profitat de simpatia ce-i arătase Pavlovisi și Munteanu și a izgonit pe aceștia din propria lor casă. Și azi, d. Cantacuzino face camătă imprumutind pe alegători cu 14 și 16 la sută, cu banii lui Pavlovici și Munteanul Voim ca regimul de teroare să sfîrșească; de aceea vem face tot ce ne stă in putință pentru a dezrobi pe alegătorii Oltului din lanțurile banului liberal, ți din combinațiile financiaro-publice ale d-in. Cantacuzino. (Evațiuni nesfirșite). Ce tactică vom întrebuința in politica noastră? Ea se concretizează intr'o dublă formula: nici un membru nu e indispensabil partidului; toți membrii sunt trebuitori partidului. Această tactică am întrebuințat-o la Iași, care, știți, acum cîțiva ani de zile era centru limbral, și mi-a reușit. Nici o îndoială că ea va reuși și aci. D. Bădărău vorbește apoi de atacurile infame ce adversarii politici au îndreptat contra d-sale. Sa spus că cu sint omul rîndut străinilor, că sunt geniul cel rău al lui Take Ionescu. Toate aceste atacuri le-am respins fără cea mai mică sforțare, respinge picătura de apă ce cade asupra ei. Nu mi-au făcut nimic acele atacuri, pentru că munca ce duceam nu pentru mine o duceam, ci pentru o idee. Și ar fi fost să abdic dela datoria mea dacă tulburările mele personale m’ar fi distras dein munca ce datoram ideea. Eu, d-lor, am fost acela cu care s'au început atacurile cari, puțin în urmă, erau să sfirșească cu Take Ionescu. Sunt fericit că s’a făcut ruptura, căci acelora căror nu le impunea munca și talentul lui Take Ionescu, le va impune azi tăria lui. Beau in sănătatea d-lui Take Ionescu, a fruntașilor democrați din Olt pe cari îi asigur de complectul meu concurs pentru triumful ideilor noastre aci. (Ovațiuni nesfîrșite, aplauze prelungite). •* Au mai toastat apoi d-nii N Titulescu, S. Zaganescu, C. Ioanid, C. Munteanu, Paul Negulescu, Ion Comăneanu, T. Ioanid, C. Pavlovici, dr. Rădulescu, A. Betezi, Sfințescu, avocat: St.avri, Ștefanovici, Marin Matoescu. Cu trenul de 2 noaptea d-nii Bädaran, Titulescu și Paul Negulescu s’au întors în București, banchetul conservatorilotdemocrați din Olt — D. Fădăra a proclamat șef la Olt — Duminică 8 Iunie d. A. Bădărăi, a sosit cu Express-Orientul în Slatina însoțit de d-nii Paul Negulescu și Nicolae Titulescu. Un public foarte numeros înțesa peronul gării. La sosirea trenului puternice urale isbucniră din piepturile asistenților. D. C. Ioanid, fost deputat, urează bună venire noului șef. D. Bădărăi, promite că va fi la înălțimea misiunei sale. Apoi, mulțimea se împrăștie spre a se întoarce în oraș într-un impunător convoiu, în cap cu automobilul d-lui Radu Rădulescu, în care a luat loc d. A. Bădărăiî și funtașii partidului. D. Bădărăiî descinde la d. C. Munteanu, fost prefect, unde un dejun intim de 20 acîmurî îl aștepta. Tot la d. C. Munteanu mai descind și d-nii Comăneanu și dr. Rădulescu, valoroși fruntași ai Argeșului, cari au ținut să arate cu această ocazie sentimentele e dragoste ce nutresc pentru slătineni. După dejun, d. A. Bădără fi întovărășit de d-ni. C. Pavlovici șeful local al democraților din Olt, și d. C. Munteanu face peste 40 vizite la principalii alegători. Mai top au ținut să-I arate ce speranțe pun ind-sa pentru o îndrumare nouă și sănătoasă a partidului conservator democrat din Olt. Banchetul La ora 7, in sala cea mare a cofetăriei Martinescu, se servește un splendid banchet de GO tacimurî. Cuvîntarea d-lui Bădărău D. Al. Bădărăă bea în sănătatea regelui, lăudînd înalta sa înțelepciune. Am venit în Olt, spune d Bădăran, ca să organizăm partidul conservator-democrat și să-i dăm toată tăria necesară pentru a ține piept celor două partide liberale din localitate, căci partidul conservator, reprezentat prin d. Gh. Gr. Cantacuzino, nu există, și nu eu vrăjmași imaginari vom duce lupta. Ceea ce a făcut tăria liberalilor la OR, n'a fost decît lipsa noastră de organizare. Ceea ce ține și azi pe multi alegători în mrejele liberale, e terorizarea lor prin bănci. Pentru a neutraliza spaima ce băncile liberale o infiltraseră in alegători, fruntașii dema Excursiunea principelui Ferdinand în Delta Dunărei Tulcea 9 Iunie Principele însoțit de adjutantul de serviciu și de către d-nii colonel Rîmniceanu, N. Butculescu și dr. Antipa, s-a îmbarcat în ziua de 5 Iunie pe yachtul „Ștefan cel-Mare", condus de către inspectorul Carp. Yachtul a trecut prin fata Tulcei fără să se oprească și s-a dirigiat pe brațul Sft. Gheorghe. In dreptul canalului Regele Carol I, a fost intîmpinat de către „Razdajul" noul vapor de inspecție al serviciului pescăriilor, pe care se afla inginerul Solca. Alte vapoare ale negustorilor de pescărie, frumos pavoazate, au eșit de asemenea întru întîmpinarea yachtului princiar, care astfel excortat, a ajuns la Sft. Gheorghe pe la orele 2 d. a. Sft. Gheorghe este centrul cel mai important din delta Dunării pentru prinderea morunului și nisetrului și pentru comerțul cu icre negre. Notabilitățile comunei și populația, în mare parte pescari de origină rusă, au primit cu un entuziasm remarcabil pe principe la debarcader și l’au condus în urale respectuoase până la biserică, unde s’a oficiat un tedeum. După ce principele s'a întreținut cîtva timp cu persoanele ce i-au fost prezintate, a luat loc împreună cu suita în bărci care l’au condus, la mai multe mile în mare, unde s’a interesat de aproape de chipul cum se face pescuitul nisetrului. Priveliștea comunei Sf. Gheorghe de pe Dunăre este destul de pitorească. Se distinge printre celelalte clădiri noua clădire a administrațiunii pescăriilor, executată in stil romînesc după planurile inginerului Solca. Yachtul princiar a înoptat la Sft. Gheorghe, iar a doua zi a pornit in susul Dunărei pentru ca la ora 7 dimineața să sosească la intrarea canalului Regele Carol I. Aci principele a debarcat pe mal și a examinat cu deamănuntul atelierele de lemnărie și ferărie ale șantierului precum și monumentul comemorativ ridicat la gura canalului, interesîndu-se de explicațiunile pe care i le-a dat inginerul Soica, autorul acestei lucrări importante. Intr'adevăr această lucrare consistă într’un canal nou de mai bine de 15 km. lungime, 20 m. lărgime și 3 m. adîncime, cu parapete acoperite de plantațiuni de o parte și de alta, canal destinat pe de o parte a asigura alimentarea lacului Razelm cu apă din Dunăre și de alta a permite navigațiunea între centrele de pescuit de pe lac cu Dunărea. Lucrarea este pe deplin reușită și a început a da roade, deoarece numai după 2 ani de funcționare a canalului, gradul de salinitate al apei acelui imens lac de 80000 hectare s'a redus la 25 la sută din ce era înainte, așa că deja în anul trecut numai în cîteva luni s'au prins peste 700000 kgr. de pește, de unde înainte de executarea lucrărilor nu se mai pescuia nimic. Previziunile d-lui dr. Antipa,, care cel dinții a indicat necesitatea executării canalului, obtinînd creditele necesare, au început a lua ființă. Escursioniștii au continuat cu vaporul Razelm drumul pe noul canal, apoi pe lacul Razelm, sosind seara la Jurilofca unde principele a fost iarăși intîmpinat de întreaga populatiune și unde a petrecut noaptea. La 7 Iunie au parcurs același drum în sens invers spre Dunăre, unde s’au îmbarcat pe yacht, pentru Tulcea. De aci în ziua de 8 Iunie principele s’a transportat la mila 23, pe brațul Sulina, de unde cu bărcile s'au dus la Grindul Stipoc din interiorul Deltei, pentru a face vînătoare. Principele a rămas mulțumit de chipul cum d. dr. Antipa și colaboratorii săi au organizat această interesantă excursiune. Gorcen. De la soc. geografică romînă Societatea geografică urmărindu-șî țelul de a publica dicționarele țărilor locuite de romîni în afară de regat, a scos de curînnd de sub tipar „Dicționarul Bucovinei. Prețul vînzării acestei publicațiuni este de 10 lei iar pentru membri de 5 lei. Lucrările de alcătuire a dicționarului Transilvaniei vor începe în cursul verei și se speră că această importantă publicațiune va putea să apară cel mai târziu peste trei ani. Comitetul societăței, în dorința sa de a face cu mai mult cunoscută țara noastră sătenilor, a decis a oferi ministerului de culte și instrucțiune publică pentru a fi distribuite bibiotecelor școalelor rurale și pentru premii un număr de peste 4009 exemplare de dicționare geografice județene. BIBLIOGRAFIE A apărut și se află de vînzare a toate librăriile din țară. Măsurătoarea ogoarelor de T. Marinescu avocat, absolut necesară tuturor agricultorilor și funcționarilor administrativi însărcinați cu aplicarea legilor agrare conținînd: Nouie măsuri metrice pentru măsurarea diferitelor forme de ogoare, păduri, moșii, vii. etc. Măsurători de islazuri (imașuri). Legea tocmelelor agricole și extract din legea sistemului zecimal metric. Legată prețul 3 lei editura librăriei N. A. Petroff. Bîrlad. Codul Plugarilor, legi noul și vechi menite la îmbunătățirea soartei săteanului român, cu explicațiuni și formulare pentru împlinirea actelor necesare la aplicarea acestor legi, de Theodor Marinescu avocat, fost procuror. Editura librăriei N. A. Petroff, Bîrlad prețul 3 leibiectiv. Ceva mai mult, atribuind agresiunea numitului domn sentimentelor sale pentru familie, corespondentul a atenuat culpabilitatea agresorului, prezentindu'l intr'o lumină mai puțin tristă decit aceea in care il puneau faptele sale. Numirul domn. Nae Mironescu, din păcate avocat, nu-și dă însă seama de situația d-sale și, după cu pare crede că diferendele de presă se tranșează tot cu bila. D-sa găsește cu cale a teroriza pe corespondentul „Diminezeu", urmărindu-l mereu cu o ceată de bătăuși. In noaptea de 3 Mai a d-sa a căutat să transforme în fapte amenințările sale, dar a fost împiedicat. După trei zile acelaș d. avocat, însoțit de mai multe persoane tot așa de pacinice ca și d-sa, a încercat din nou să atace pe ziaristul care, ce-i drept, dăduse dovada de prea multă toleranță față de d-sa, și-l tratase chiar cu bunăvoință. Au intervenit mai multe persoane de-au potolit furia acestui juvaer al baroului de R.Sărat! Un biet gardist, care s’a pus în fața lui, a fost lovit și ultragiat. Corespondentul nostru amenințat de ceata d-lui Nae Mironescu, refugiindu-se îa atelierul de cismărie al d-lui Cernica, a fost apărat de acesta și de curagioșii săi lucrători, cari au opus o energică resistență bătăușilor. Lăsăm lumea să aprecieze cum poate fi calificat un.... avocat cu asemenea apucături și care înțelege că astfel se pot tranșa diferendele de presă. In ce privește pe d. Nae Mironescu, 11 prevenim caritabil să se astîmpere, se va găsi în cele din urmă o sancțiune și pentru d-sa. Și pentru ciomăgașii de rînd sunt mijloace pentru a-L astîmpăra : dacă d-sa tine neapărat să se claseze printre aceștia,va fi tratat ca atare. Până una alta, somăm însă autoritățile din Focșani să-l aibă în vedere pe numitul d. Nae Mironescu. Pentru ni adat agresiv în ziarul ..Dimineața i s’a publicat, o corespondență din Focșani, în care se releva un scandal provocat de d Nae Mironescu din același oraș. Numitul domn, pentru suma de 1000 lei ce un debitor nu voia să achite familiei decedatului sau cumnat, la urmărit pe creditor pînă la baia Frăția unde l’a terorizat, maltratînd în urmă o persoană nevinovată. Corespondentul făcîndu-șî datoria, a relevat faptul, în mod c On faliment de 100.000 tei Criza economică.—Firma Moscu Jacobi. Cheltueli exorbitante.— Falimentul.— Dispariția—Comercianții angajați.—Anteheta.~ Impresia. PIATRA-N., 9 Iunie. — De cîtva timp se semnalează in orașul nostru numeroase falimente comerciale și industriale a unor firme care manuiau afaceri de zeci de mii de lei. Cauzele acestei crize economice sînt multe și diferite. Principalele sunt două și anume: Creditele în primul rînd s’au restrîns din toate părțile și unii comercianți de bună credință avînd capitalul împrăștiat și neavînd creditul suficient ca odinioară, n’au mai putut face față plăților. A doua cauză e faptul că alții cu un capital mic s’au aventurat în afaceri de păduri și moșii destul de întinse și numeroase și în dorința de a se înălța cu de sus și repede se dedau la fel de fel de combinațiuni făcînd o strașnică concurentă altora, căci ofereau sume fabuloase cînd a fost vorba de vreo moșie sau pădure, afaceri cari erau .RiRa asalturilor. Aceștia se bizuiau numai pe credit și pläteau anual doblazî exorbitante și în disproporție cu veniturile afacerilor. Restrîngîndu-se creditul a trebuit fatalmente să urmeze și crahul. Moscu Iacob Ultimul faliment e al cunoscutului industriaș d. Moscu Iacobi j proprietarul fabricei de cherestea din M-rea Neamțului cu un pasiv care se spune că întrece fabuloasa sumă de 700.000 lei. D. Moscu Iacobi e un tînăr de vreo 27—28 ani, fiul d-lui Daniel Iacobi cîrciumar și bine situat materialicește. După ce s’a întors în țară din străinătate unde și-a făcut studiile comerciale s’a însurat și fiind om de ispravă și avînd un admirabil spirit de întreprindere s’a dedat la diferite afaceri cari însă n’au dat rezultate bune. Nu s’a lăsat învins și acum cîțiva ani a cumpărat de la d. Al. Maxim o însemnată porțiune de pădure în M-rea Neamțului. Era o afacere splendidă și persoane cari cunosc industria lemnului prevedeau că se va cîștiga aci mulți bani. De atunci ii se acorda din toate părțile un credit nelimitat. D. Moscu Iacobi a construit acolo o cale ferată și o minunată fabrică modernă și foarte sistematică care funcționa regulat. Cheltueli exorbitante La fabrica din mănăstirea Neamțului a fost instalat unchiul sau d. Iancu Abramovici cu fiii săi care administrau fabrica. D. Moscu Iacobi ședea în localitate în case proprii unde avea un birou special și nucrau zilnic doi complabili. A luat diferite și numeroase avansuri pentru vînzări pe carî însă nu le-a efectuat. Fără nici un calcul d-sa făcea cheltueli enorme și plătea — se zice — doblazî anuale de 70-80 lei. Toată activitatea lui se mărginea în ultimul timp de a face împrumuturi la unii, pentru a se putea plăti la alții. Moscu Iacobi mai era și înzestrat cu sentimente umanitare. Multe persoane nevoiașe erau ajutate de el. Foarte galant cu fiecare, cînd a fost vorba de vreun bine, un act filantropic, nimeni nu pleca cu mina goală. Pe cînd acis-sa se deda la cheltueli exorbitante, fabrica era administrată fără nici o socoteală și se afirmă că s’au făcut acolo multe neorîndueli. Falimentul In ultimul timp, bancherii, din cauza lipsei de ploaie și a faptului că prețul lemnului a scăzut enorm din lipsă de consumatori, au început a cam restrînge creditele. D. Moscu Iacobi era unul din acei care s'au văzut foarte strimtorați și lupta din răsputeri pentru a-șî menține prestigiul. A ipotecat fabrica la Banca Agricolă pentru suma de 100.000 de lei. A plătit, ceva din datorii, dar nu a putut continua a face față numeroaselor plăți. Zilele trecute a pre dat tribunalului registrele și un bilanț, cerînd a-i se acorda un moratoriu de 6 luni. In bilanț a arătat că datorează suma de 670.000 lei și că are un activ de 700 000 lei. Tribunalul a fixat termenul pentru ziua de 19 Iunie. Dispariția In vremea aceasta, vestea moratoriului a făcut o enormă senzație. Nu se vorbea decit de acest faliment. La casa d-sale din strada Halunga era un adevărat pelerinaj de creditori. Fiecare venea să-și salveze banii. Erau datorii începînd de la 3000 de lei. Foarte mulți, intre care și citeva văduve și veau economiile sau zestrea fetelor lor la d. Iacobi și își poate oricine închipui disperarea lor. D. Iacobi văzînd că lucrurile se îngroașe și că nu va putea lupta cu armata aceasta de creditori, a dispărut Joi 5 Iunie, noaptea. A plecat cu trăsura pînă la Pașcani, și de aci cu trenul la Burdujeni. Comercianți angajați In acest mare faliment sînt angajați numeroși comercianți cu sume însemnate. Citez între alții pe frații Kirschen (Brăila) cu 66.000 lei, soc. Austro-Romînă 90.000 lei, frații Rosenberg (Galați) 12.000 lei, F. Frați zini (Brăila) 17.000 lei, M. Strich 11.000 lei, Mauriciu Lazer (Iași) cu 25.000 lei, N. Teodorescu 15.000 lei, și mulți alții din țară și străinătate. In localitate sunt angajați toți bancherii cu sume începînd de la 3 mii de lei. De asemenea și tatăl d-sale, d. Daniel Iacobi, care toți anii lui a muncit cu sudoarea fruntei agonisindu-și o sumă destul de însemnată pe Ungă că i-a dat în numerar vreo 30.000 lei, dar se mai vede subscris pe efecte cu suma de peste 100.000 de lei. Recunoaște vreo 30.000 lei efecte, iar restul declară că sunt falsificate. Tot în această situație se află și d. Silberstein din Iași, socrul d-lui Moscu Iacobi. Se crede că mai sunt și alte polițe falsificate. Ancheta D. V. Rădulescu, substitut de procuror, imediat ce a fost avizat de dispariția d-lui Iacobi, a început a face întinse cercetări dînd telegrame pretutindeni, în țară și străinătate pentru prinderea lui. Cazul acesta se discută cu aprindere și fiecare comentează în diferite chipuri acest mare faliment, menit a aduce o oarecare perturbare in comerțul și industria din acest județ. Proces criminal interesant PLOEȘTI, 10 Iunie.— Eri a avut loc în fața Curtea cu juri din Prahova judecarea unui foarte interesant proces criminal. Tinărul sătean Avram Băicoianu din comuna Gogorăști, era acuzat că în cursul anului trecut a ucis pe mătușa sa, —o bătrînă de peste 60 de ani,—cu lovituri de topor, și că în urmă i-a ascuns cadavrul sub o grămadă de coconi, unde a și fost descoperit. Mobilul acestei crime ar fi fost dorința acuzatului de a se pune în stăpînirea averei mătușei sale și, mai ales, In stăpînirea unei pretinse comori în valoare de vreo „40 de kilograme de aur" (!) ce s’ar fi găsit de criminal și ar fi fost pusă la o parte de victimă. Acuzatul a tăgăduit, cu foarte multă stăruință, că el ar fi omorîtorul mătușei sale. S’au ascultat foarte mulți martori. Ceea ce este însă, cu totul interesant este că d. avocat Const. Sorescu, apărătorul acuzatului, prin întrebări numeroase și foarte bine chibzuite a izbutit să pue în flagrantă contrazicere pe mulți dintre martori, ba a ajuns chiar să vădească, pînă la oarecare măsură, ca unul dintre martori, anume Stăncescu, locuitor din comuna Cocorăști, om cu stare și care fusese pus odinioară sub urmărire, împreună cu acuzatul Avram Băicoianu pentru aceiași faptă nu ar fi tocmai străin de asasinat. Aceasta a produs în public senzație. A mai pasionat publicul, în acest proces, interminabilele incidente dintre apărare și acuzare, produse de desele întreruperi și intervențiuni în favoarea unora din martori făcute de d. procuror. Cu toată pledoaria, documentată și cu curaj susținută de apărător, jurații au adus un verdict de culpabilitate pe baza căruia Avram Băicoianu a fost osîndit la 15 ani muncă silnică. Proces de calomnie Azi, 10 Iunie, se va judeca de către Curtea cu jurați din Prahova marele proces de calomnie intentat ziariștilor Constantinescu și Uhrinowsky de către cunoscutul propritar dr” .'hipIh! Arrint: . rl Dr-Pplinț Kislorian, JBBEJffilíEBIJlIiS. D. Jr..„...ran a fost atacat, de inculpați, prin presă, că și-ar fi asasinat pe propriul său frate Anibal. Inculpații nu se pun, pe tema retractării, ci, din potrivă, pe temeiul a numeroase probe scrise și orale, vor să dovedească temeinicia afirma lumilor lor. Cu prilejul acestui proces se vor asculta mulți martori, și, probabil, vor avea loc desvăluiri surprinzătoare., iar kW Inculpații vor fi apărați de d. Spirdon Stătescu, fost membru al Curței de Apel și președinte chiar al Curiei cu jurați care a condamnat pe sus numiții publiciști la cite trei luni închisoare,— sentință casată de Casație,—de d. avocat din Pitești Chirițescu și de d. avocat Ghecescu Silvan, din localitate. Se crede că dezbaterile vor avea loc in cursul nopței, intrucit o singură zi este insuficientă instrucțiunet orare, iar ziua de 10 Iunie este ultima zi a actualei seziuni a Curiei cu furi din Prahova. Corespondent Coniliiul Slurniza - Poiana Fiindcă suntem intr'o epocă destul de tristă prin faptul că micile sau presupusele mari incidente se videază pe calea armelor, cu toată repulsiunea ce avem pentru acest mod barbar și medieval de a-și satisface onoarea, ne-am adresat unui cunoscător în ale regulelor duelului, întrebîndu-1 asupra conflictului Sturdza- Paiano. — Este valabil procesul-verbal încheiat de martorii maiorului Paiano? — Acel proces-verbal este perfect valabil pentru bunul motiv că in momentul cind martorii părților se intîlnesc cea dintîi datorie a lor este de a-șî verifica titlurile lor relativ la puterile cu cari sunt învestiți de clienții lor. — In ce conzistă aceste titluri? — Aceste titluri pot sau nu fi scrise. Dacă una din părți prezintă o scrisoare a clientului lor prin care le dă,puteri nelimitate“ și cealaltă parte nu prezintă în scris, dar declară ne cuvîntul lor dacă mandatul le-a fost dat ilimitat sau condițional, cuvîntul lor leagă pe mandant". (Codul duelului pag. 206 floria Rosetty). Și nu pot să-mi închipui că martorii ambelor părți au putut lua hotăriri categorice dacă nu au avut puteri ilimitate; după cum iarăși nu pot să admit că una din părți ce era învestită cu puteri ilimitate, a putut să indice un proces-verbal cu cealaltă parte, care nu era învestită cu puteri ilimitate scrise sau declarate. In ambele cazuri cuvîntul lor leagă pe mandant. — Așadar procesul-verbal încheiat între martorii d-lor maiori Paiano și Sturdza, este decisiv. — Da, desigur că el râmîne decisiv, incheiînd definitiv incidentul dintre domniile lor. — Ce este cu scrisoarea d-lui maior Paiano, prin care dezaprobă partea a doua a procesului verbal? — Acea scrisoare de dezaprobare nu mai privește incidentul Paiano- Sturdza, ci numai pe martorii ce maiorul Paiano a avut și pe d-sa. Din satrapia lui Scarlat Vîrnav Postul de primar al orașului Constanța e tot vacant. Iată afirmațiunile pozitive ce avem în această privintă. D. loan N. Roman, avocat din Constanta, a căruia numire am anunțat’o, se bucură într’adevăr de numeroase simpatii în localitate, și pentru alte multe consideratiunî, numirea d-sale în această demnitate era indicată. La ministerul de interne această numire e bine văzută. Cel ce se opune însă e prefectul Scarlat Vîrnav. Faimosul vice-rege a mers pînă la calomnii ca să denigreze la București pe d. Roman, căruia de altmintrerea la Constanța Îi arată o amiciție sufocantă. Satrapul de tristă reputație preconizează candidatura amicului său inginerul Titus Cananău, antreprenorul comunei pentru canalizarea orașului. Astfel lucrurile vor sta încă în starea actuală, nu se știe cu. In acest timp pasaua Constantei va căuta să expedieze cîteva afaceri delicate, sub girul ajutorului de primar Virgil Andronescu, pentru a lăsa o situație limpede viitorului primar, care va fi un magistrat,— probabil procurorul G. Boteanu,— și care poate că n’ar primi administrația comunei în halul unde a adus’o maniacul de la județ. Aceasta fiind situația, e de prevăzut că duplicitatea tristului personagist, căruia i’a abandonat un județ de importanța județului Constanța, nu poate rămînea fără urmări. Cum se anchetează la sate sau cum autoritățile administrative schingnesc țăranii pentru a le smulge mărturisiri cu orice preț. Deși lucrul nu e nou și cu toate că nu acum pentru prima dată instantele noastre judecătorești an a se ocupa de fără de legile administrațiilor rurale, ținem să relevăm cazul acesta, pentru că învederează, odată mai mult, orientalele apucături ale reprezentanților puterei administrative la sate. Cum se anchetează la sate, cei mai mulți o ștm prea bine, alții o bănuesc, ministrul de Literire e convins și, cu toate acestea, la sate se continuă sistemul oriental al bătăei, schingiuirilor și torturilor pentru a se smulge țăranilor mărturisiri de care administrația are absolută nevoe pentru a furniza justiției un vinovat cu orice pret. In speță, e vorba de un caz petrecut în comuna Păltineni și de care a avut să se ocupe dri secția II a înaltei Curți de casație, in urma recursului făcut de inspectorul comunal Oscar Pîrvulescu. Iată, în puține cuvinte, istoricul procesului care s’a desbătut ori înaintea înaltei Curți. Un incendiu distrusese casa unui domn Rădulescu din comuna Păltineni, județul Buzău. Cum erau bănueli că focul a fost pus, s’a deschis o anchetă. Sarcina cercetărilor și-a luat-o personal inspectorul comunal Oscar C. Pîrvulescu și primarul C. Rădulescu, o rudă a celui incendiat, asistată fiind de jandarmii rurali C. Paraschivescu și Constantin Mihalcea, de la secția Pătîrloagele. Bănuelile căzînd asupra locuitorilor Ion Andrei Pasea, Ion Dragomir Șuma și Maria Dragomir Șuma, aceștia au fost chemați la cercetare. Cum oamenii erau nevinovați, au negat bine înțeles orice amestec in această afacere. In joc erau, însă, interesele unei rude a d-lui primar și, prin urmare, trebuia cu orice preț cel putin un vinovat. In acest scop cei trei locuitori bănuiți au fost bătuți cu ciomegele, torturat și schinguiti în chipul cel mai neomenos posibil pentru a li se smulge o mărturisire, cu toate că erau nevinovați. Scăpînd din mîinele acestor brute, locuitorii astfel torturați, au reclamat cazul justiției. Ca ofițeri de poliție judiciară fiind trimiși direct în judecata Curtei de atfel, secția II-a a Curtei din Capitală a condamnat pe inspectorul comunal Os AnhVtr Ut car Negulescu la o mie de lei amendă, pe primarul C. Rădulescu la o sută de lei amendă, iar pe cei doi jandarmi rurali, Ion Paraschivescu și C. Mihalcea, la cite trei sute de lei amendă. Inspectorul comunal găsind că secția III-a a Curtei nu a fost destul de indulgentă, a făcut recurs în Casație, care insă a fost respins eri. Interntiuni . Mihail Dumitrescu, licențiat în drept din București, a trecut cu succes primul examen de doctorat la facultatea din Paris. Asociația funcționarilor de birou din Romînia, de sub președinția d-lui L. Voinea, directorul Biroului de informațiuni „Adevărul", organizează pentru ziua de 29 iunie (Sft. Petru și Pavel) o escursiune la Gomana, în pădurea Putu cu apă rece, înscrierile se fac de pe acum la membrii și sediul Asociației. Din 35 candidați înscriși la examenul de controlori la Casa centrală a băncilor populare, au reușit in ordinea clasificărei: T. Axentie, Cattarigiu, Cosakievici, Pantelimon Ghiricescu și I. Cocorascu. Ministerul comerțului și industriei a trimis la Govora pe drngner Tănăsescu, să constate starea instalațiilor de băi, despre care s’a anunțat că sunt răui întreținute. Ministerul domeniilor a făcut următoarele numiri la herghelia statului de la Cislău: D. maior medic veterinar Dobre Negulescu, director. D. lt. Periețeanu, comandantul trupei. D. lt. medic veterinar Pîrvu Voiculescu, medic al hergheliei. Societatea .,L’assistance aux animaux” din Paris, a cerut societăței pentru protecțiunea animalelor din București să-i trimită 10 medalii care să fie distribuite cu ocaziunea adunărei generale anuale,persoanelor cari s'au distins prin acte de protecțiune și propaganda. D-ra E. Periețeanu-Buzău, secretara S. P. A. din București, a asistat în ziua de II Iunie st. n., la această festivitate la Paris, cu care ocaziune i s’a decernat din partea acelei societăți diploma de onoare, pentru propaganda desfășurată în favoarea animalelor. Chestia macedoneană Convorbire cu fostul prim ministru bulgar Danev Budapesta, 9 Iunie.—Un redactor al ziarului „Pester Lloyd“ a avut prilejul unei convorbiri cu fostul prim ministru bulgar Danev, care s’a exprimat astfle asura chestiei macedonene. A putut să vadă in alte ocazii ce greu funcționează acest aparat: „puterile europene“. Să sperăm deci în interesul tuturora că chestia macedoneană va fi rezolvată în mod mulțumitor și că se va obține și în viitor o înțelegere în special în chestiunea liniei ferate sandiacale. Vă pot asigura că Germania a sprijinit întotdeauna acțiunea de reforme a puterilor. Se înțelege că Germania a procedat întotdeauna cu prevedere și inteligență. Cu toată prevederea ei însă, procedarea Germaniei a fost corectă și favorabilă reformelor. Părerea mea este ca să se întimple orice numai ca să înceteze ororile bandelor din Macedonia. Cred că ar fi bine ca în vreunul din districtele de graniță. In Bitolia de exemplu (Monastir), să fie înarmată toată populația creștină și să i se pună la îndemână mijloacele de a o sfirși cu bandele. Toate națiunile din Macedonia au interes comun de a nu fi oprimate de bande. D-rul Danev observă apoi: Bulgaria trebue să sprijine acțiunea puterilor și în specia a celor două puteri interesate mai mult în Balcani. In Bulgaria nu e locul politicei intense. Guvernul bulgar trebue să se devoteze in primul rînd orînduirei intereselor financiare. Bulgaria trebue să se gîndească și a trăi în bună înțelegere cu Turcia și să rezolve toate pe cale pacinică. Bulgaria nu va purta razboiu în centra Turciei, cire și-ar închipui aceasta ar fi un aventurier. După știri sosite din Macedonia, la Sofia, au trecut in cursul acestei luni din Serbia în Macedonia, 235 membri de bandă, împărțiți în 4 grupe. * Londra. 9 iunie.— „Daily Telegraph” află din Petersburg. Contrar tuturor așteptărilor n’au ajuns la nici un rezultat tratativele angloruse cu privire la Macedonia. La Reval au rămas două puncte de neînțelegere. Unul din ele a fost înlăturat pînă acum, în celalt însă nu s'a putut ajunge la o înțelegere. # Londra, 9 iunie.— Camera comunelor. Deputatul Lynch, liberal, a interpelat guvernul dacă acordul încheiat intre guvernul englez și rus este privitor la chestiunea macedoneană și care sunt punctele principale, în fine dacă ceilalți semnatari ai tratatului de Berlin au consimțit. Reprezentantul lui Sir Ed. Grey a confirmat că un acord a fost încheiat in Martie. Nu a fost timp a se conferi cu celelalte puteri in acest moment. Nu poate spune de asemenea care sunt punctele principale ale acordului.