Adevěrul, decembrie 1908 (Anul 21, nr. 6916-6943)
1908-12-01 / nr. 6916
4 Äm»1 al XX-Jes*- m. 6916M FONDATOR Alex. V. Beldimanu PUBLICITATEA • CONGEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL. SCHULDER . Ca. BUCUREȘTI Bír. Baraseorffevlel «8— Telelőn Kl Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR POLITIC CONST. MILLEA BoaiacETCi »» .......................... IaJ 1» c ten* •••••** o s * \nn\ I o Inn* . . e, , ..... 1.50 TELEFON» Pentru Direcțiune No. 14/99 » Capitală . 14/10 . Provincie și Străinătate No. 13/40 Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice și telefonice de la corespondenții noștri din țară și străinătate . Decembrie 190S. Răspunsurile la Mesaj Cum se comentează în cercurile politice răspunsurile la mesaj ale d-lor Al. Constantinescu și C. Stere, raportorii de la Senat și Cameră. Anul acesta s'a dat o mare atențiune atît modului cum a fost redactat mesagrul cit și răspunsurilor redactate de raportorii ambelor corpuri legiuitoare. S’a dat atențiune în special politicei externe. Mesagrul a avut de astă dată cîteva cuvinte reci asupra politicei externe : a constatat pur și simplu că relațiile noastre internaționale sunt.. normale. Altă dată se spunea că raporturile sunt cordiale și excelente, azi »—față cu cele ce se petrec în Austro-Ungaria— ar fi fost ridicul și umilitor să se recurgă la același clișeu banal dar... neadevărat. Suveranul s’a mărginit deoarece nu s’au rupt relațiile cu Austro- Ungaria — să se spună că raporturile sunt normale. Mesagiul fiinî cuprinde trei puncte cărora raportorii au dat o mai mare atențiune și anume : întinderea regimului constituțional asupra Dobrogei, reforma agrară și cea electorală. Asupra tuturor acestor puncte raportorii ambelor corpuri legiuitoare au ținut să dea, prin răspunsurile lor, o mai mare desvoltare, să spună ceva mai mult și ceva mai precis decit ceea ce S’a afirmat prin discursul Coroanei. In cercurile parlamentare liberale se comentează că atît d. Al. Constantinescu cît și d. C Stere au reușit — fiecare printr’o notă mai originală — să exprime sentimentul majorităței, să dea o satisfacție oarecare și acelei opinii publice cari, în momentele aceste, de încurcături externă, e seroasă să vadă și la noi, in sferele conducătoare, ceva mai multă conștiință de drepturile ce le are un stat liber și independent,— cum se zice că suntem. E interesant să înregistrăm comentariile parlamentarilor liberali asupra celor două proecte de răspuns la mesaj, al Senatului și al Camerei. Ambii raportori, atît d. Al. Gonstantinescu cit și d. G. Stere, sînt ministeriabili. Faptul acesta că sînt ministeriabili le-a îngreuiat misiunea și nu le-a ușurat’o, cum s’ar crede. Ca ministeriabili— Și cum se face la noi politică—ar fi trebuit să aibă două preocupări : mai intîiü Să fie cne se poate mai expansivi față de rege și al doilea cît se poate mai rezervați în chestiile... delicate, adică în chestii externe. D. Al. Constantinescu, care aparține vechilor cadre liberale, fiind un parlamentar cu multă experiență, a răspuns, la primul paragraf, care privește pe rege, cu elogii cari, pentru un ministeriabil și un veritabil dinastic liberal,sînt foarte măsurate, de loc expansive. D. C. Stere, care aparține tinerilor cadre liberale, este de cînd a intrat în viața politică, un înfocat dinastic sau mai bine zis un expansiv carlist, și prin urmare paragraful său privitor la rege, cuprinde entuziaste elogii pentru suveran. Se relevează că raportorul Senatului vorbind de întinderea regimului constituțional asupra Dobrogei, n’a uitat ca mai întîi să exprime recunoștința țărei pentru fiii cari au căzut pe cîmpiile Bulgariei și apoi să... complimenteze și pe rege. Iată ce zice d. Al. Constantinescu: v Slre: „Națiunea, recunoscătoare memoriei fiilor cari și-au jertfit viața pentru redobîndirea neatîrnăreiei, nu poate uita tot ce datorește suveranului iubit, care in capul oștirii sale victorioase a pus cel dintîiă, acum treizeci de ani, piciorul pe pămintul Dobrogea Două puncte din proectul de răspuns al d-lui Stere sunt mai relevate și anume aceste : „Am luat cunoștință cu satisfacțiune de asigurarea că relațiunile internaționale ale României sunt normale și că Europa întreagă apreciază politica ei reală și pacinică, demnă și înțeleaptă, dar hotărită. Și mai departe . ,,O națiune conștientă de sine, un popor tare prin virtuțile civice și severea-i disciplină morală, muncitor și tenace, sub o conducere prevăzătoare, energică și luminata 4« aspirațiunile naționale, — poate privi cu încredere în fața greutăților interne și a primejdiilor din afară". Aceste cîteva cuvinte ale d-lui Stere, cari fac obiectul comentariilor, strecurate, în împrejurările de azi, prin răspunsul la mesagiu al Camerei, pot avea o importanță oarecare. De altfel și raportorul Senatului d. Al. Constantinescu, vorbește de aspirațiunile țarei, și de întărirea edificiului național, — dar ceea ce Se relevează ca ant act de....îndrăzneală că raportorii răspunsurilor la mesagia vorbesc regelui de aspirațiunile naționale, pune în evidență pur și simplu... timiditatea — ca să mi zicem lașitatea — politicianilor noștri cari găsesc că e ceva extraordinar, provocător, ca să afirmi aspirațiile naționale ale unui neam. Poate că răspunsurile la mesagia din anul acesta, ai celor doi raportori, de la Senat și Cameră, să fie ceva mai bine chibzuite, redactate sub presiunea opiniunei publice,— aceasta se poate. Dar nu trebue exagerată nici nota din răspunsul d-lui Al. Constantinescu și nici din acel al d-lui Stere, — ambii ar fi putut merge și mai departe cu așa zisa... îndrăzneală. NAZRIT 11 Rade-o nemUorul e! xori pe cînd conducătorul „Neamului românesc" arăta în incinta Camerei că „de șease ori" a tras cu ciomagul în conducătorul literilor române, d. Mihalache Dragomirescu perora în fața librăriei Alcalay asupra tăvăliei de la Universitate, precizînd cum a operat cu barba eminentului șef al naționaliștilor. Ceea ce pare, in adevăr, a se fi dovedit un mare inconvenient in luptele pentru șampionat ale d-lui Iorga este barba sa, care de altfel este o excelentă reclamă pentru nomada Anda Cziliag. Râde-o însă, nenișorule, ca să nu mai umble lumea prin ea ca prin bărăgan ! Pac. Meetingul de azi."Răspunsurile Ce rege mere! și cejami ingrată! — Scrisoarea unui convins dinastic! — A trebuit să treacă patruzeci și mai bine de ani și să se întîmple recentele evenimente externe de o gravitate excepțională, pentru ca să putem aprecia înaltele prevederi ale vechilor noștri bărbați de stat, cari au avut marele merit de a răsturna de pe tron pe Cuza și a aduce în locul său pe înțeleptul și marele rege Carol I iI de Hohenzollern ! Deși străin de sîngele și neamul nostru, fiind neamț din naștere, a dat pururea dovezi de sentimente romînești, și ori de cîte ori interesele noastre politice și economice au fost în conflict cu ale nemților din Austria, patriotul și înțeleptul nostru rege — făcînd abstracțiune de origina sa — a știut grație tactului sau diplomatic, a face ca noi să tragem în toate împrejurările, maximum de foloase posibile ! Urmăriți convențiunile comerciale din trecut încheiate sub augusta sa domnie cu Austria, și vă veți convinge de sinceritatea elogiilor mele. Glorioasei și înțeleptei sale domnii de 40 de ani, îi datorim noi romînii, starea înfloritoare a țărănimei. Originei sale ilustre, prieteniei cu împăratul Franz Iosef și politicei sale înțelepte, datoresc frații noștri de peste munți strălucita lor situațiune politică. Cîtă deosebire între iubitul nostru suveran și acei ai Greciei și Bulgariei, de pildă : Pe cînd acești din urmă sînt de o nepăsare și un egoism proverbial, negîndindu-se decît la rotunzirea milioanele stoarse de la țările lor sărăcite și vegetând vecinie în palatele lor aurite din sudoarea poporului; regele nostru e de o energie și activitate supraomenească, așa că în acești din urmă doi ani n’a rămas curte domnitoare care să n’o fi vizitat și unde să nu fi pledat cu elocința și caldul patriotism Ce i le recunosc și nemții, cauza romînească . Vrednic urmaș al conaționalului său, ilustrul Bismarck, suveranul nostru a înțeles că într’o zi vom avea nevoe atît de protecția și recunoștința rusească cît și de buna-voință bulgărească, de aceea pe de oparte a cedat Rusiei Basarabia iar pe de alta a renunțat în favoarea Bulgariei la o însemnată porțiune din Dobrogea, deși aceasta nu se oferea de Rusia și cu toate că linia Frusciuc-Varna era unica frontieră naturală și ușor de apărat. (Vedeți că nu trebuia să supărăm nici pe austriaci, cari priveau cu ochi răi orice mărire a teritoriului nostru!..) » Și cînd te gîndești că țara noastră a fost și este atît de ingrată cu regele nostru, nicit nu este răsplătit nici în sfert cît e regele Greciei și Bulgariei, căci milioanele anuale pe cari i le procură lista civilă și cele 12 moșii mănoase și productive, de abia dacă pot face față liberalităților sale regale și cheltuelilor ce le necesitează întreținerea numeroaselor așezăminte de binefaceri, cu care a înzestrat țara de la o extremitate la alta, încetați dar d-legiile cu articolele d-voastră relative la politica externă, fiindcă imi par de un pesimism nejustificat. Abordați alte chestiuni mai importante și mai palpitante pentru țară, cum ar fi de exemplu ,,chestia cotizațiunilor membrilor clubului liberal", chestia antreprizelor ce prepară frații Brătianu, chestia cartelului carpisto-guvernamental, etc. etc. Lăsați gazetelor liberale, energicului și demnului nostru ministru Sturdza, sarcina și grija de a pune la rezon pe austriaci și pe bulgari. Trecutul sau e cea mai sigură garanție în privința asta. Nu-i nevoe de a face să vibreze coarda patriotizmului, nici să vă alarmați în zadar, căci cum v’am demonstrat, regele nostru veghiază, regele lucrează! Nu e timpul să exclamați. ..Caveant consides!" Fiți sigur că dacă patria va fi în pericol. Majestatea sa va imita pilda vechilor noștri domnitori naționali, și va pune la dispoziția țărei nu numai miliardul ce l’a depus la băncile din Berlin, dar ca și domnița Ruxandra de odinioară, își va amaneta sculele sale cele mai prețioase, pentru a ne conduce la glorie și la mărire!! Dormiți dar romîni fără de grije și strigați împreună cu mine și cu d. Miile—dacă voește—trăiască regele nostru Carol I iü de Hohenzollern! Trăiască dinastia! Trăiască guvernul liberal și vrednicul sau conducător! R. N. A apstrat ! MEA GUITA (No. 5) Cereții la toți chioșcarii și vînzătorii de ziare. Colectă națională Pentru ajutorarea luptei Romînilor de peste munți: Ion Grinculescu, avocat (C. Lung) fă ® lei Căpitan doctor Hacman (R.Vîlcea 20 ) Dr. Leon Drăghescu (Cimpu Lung) IO „ Const. Stavilă (Bacău) 5 „ Ion I. Dorobanți, agricultor (București) 20 „ De la următorii membri din personalul restaurantului „Enescu et Andreescu“ (București, strada Sf. Ionică): Gh. Casași 20 lei, C. G. Dimitrescu 5 lei, Bucur Tașbac 5 lei, M. Petrescu 5 lei, Costică Radovici 5 lei, N. M. Gîrdiu 2 lei, N. Bendica Cornățel 5 lei, Felix Maidanik 2 lei, Toma Zamfirescu 2 lei, Costică G. Popescu 2 lei, E. C. 2 lei, Ion Olteanu Rășinari 2ei 50 bani, Daniil Stroescu 2 lei, luban Christian 2 lei și Axentie Chidu 2 lei 50 bani. Total 67 „ Vasile Dimitrof, fost deputat (Tîrgoviște) 20 „ D-na Cecilia Dimitropol (Tirgoviște) 20 „ George Cair, fost prefect (Tirgoviște) 20 „ D-na Ecaterina G. Cair (Tirgoviște) 20 „ Sisi G. Cair (Tîrgoviște) 20 „ Un căpitan din Ploești 10 „ D. Voina (București) 40 „ Ilie Bozdog, Cizmar (București) 3 „ A. Vasilescu (București) 40 „ Ștef, Perieteanu, avocat (Brăila) 20 . 435 lei Listele precedente 3863 lei 50 bani Total 4301 lei 50 bani * * In București, ofrandele benevole se primesc personal de directorul nostru, ori de d. I. Rusu Abrudeanu, sau la casa administrației ziarului, ghișeul No. 2, din Palatul „Adevărului sub dare de chitanță specială: * * * Ținem să arătăm totdeodată că subscripțiunile din provincie trebue trimise direct ziarului .Adevărul", nici un fel de liste nefiind împrăștiate de noi. Meetingul de azi iarăși cetățenii Capitalei sunt chemati să manifesteze pentru frații de peste munți. Nu vor apare in această întrunire politicianii de frunte cari au altă ceva de făcut decit să manifesteze pe față împotriva celor de la Viena și Budapesta; nu va apare nici d. Nicolae Iorga care drept supremă activitate națională în aceste momente și-a ales discreditarea oricărei manifestații naționale, dar iarăși vor veni mii de cetățeni, pe cari nu-i îndeamnă vreun interes de politician sau vreo ambiție de grandoman, ci numai inima îndurerată de suferintele fraților, cărora stăpînitorii României libere, nici o vorbă mînuietoare n'au curajul să le trimită. Prezenta aceasta a multimei anonime, dă o deosebită importantă manifestatiunilor naționale din ultimul timp. E o mișcare pornită din popor, și o asemenea mișcare nu se poate să nu fie Înțeleasă la Budapesta și la Viena, chiar dacă monopolizatorii naitionalizmului din regat, și-ar da toată osteneala ca s'o deprecieze. E destul de trist că în împrejurări atît de grele ca cele prin care trece acum neamul românesc, guvernul român urmează o politică atît de opusă sentimentelor poporului; e destul de trist că frații de peste munți văd că e zadarnic să care un ajutor la noi egoiștii cari suntem mulțumiți că ne-am săturat noi și nu vroim să riscăm nici măcar beatitudinea noastră pentru dinșii;—dar ar fi fost nu trist, ci dezastruos, dacă in afară de oficialitate și numai prin simplul instinct național, nu s'ar fi făcut aceste manifestații. De aceea nu ne îndoim că și astăzi cetățenii Capitalei vor vizita în masse mari meetingul de la Dacia. Ad, pentru binele neamului nostru de pretutindeni. Intr’adevăr, odată cu ofrandele benevole ce ni se trimit, primim scrisori, din care transpiră cel ma cald patriotism și cea mai sinceră dragoste de neam. Iată, de pildă ce ne scrie d. G. Bojincă din Dărmănești (județul Bacău): .Onorate d-le Miile! Citesc astăzi —ca întotdeauna de altfel—cu un viu ne suflă articolele sublime și pline de un cald patriotism ce publicați in ziarul „Adevărul“ despre modul cum ne tratează buna și neprețuita noastră amică 91 Austro-Ungări». Eu cred că tot ce e romin și simte rominește—exceptînd, bine ințeles, pe politicienii slugarnici—trebue să se revolte. Mă întreb insă : E de ajuns attl Trebue să vedem pe romiul in agonie, gituițî de mina nemilosului ungur, și să auzim gemetele înăbușite ale fraților noștri ca să ne mișcăm mai serios ! „De o parte, principelui moștenitor și suitei sale li se fac primiri grandioase, li-se dau banchete, decorații etc, iar pe de altă parte nouă, romînilor din regat, ne pun botnițe și fraților de peste munți lanțurile la gît ! Pină cînd deștepții noștri or să pupe minile drăguțului de împărat și or să se gudure la picioarele faimosului baron d’Aehrenuhaul Pina cîndl „Sub titlul .O colectă națională“, deschideți o listă de subscripție pentru a veni în ajutorul luptei ce duc romînii de pste munți- Idee nu se poate mai lăudabilă. Mă grăbesc ca pe lingă frumoasa sumă ce oferă „Adevĕrul“ să adaug și că umilul meu obol. Bă n’am acarete nici moșii; de aceea mă doare că nu pot da atît cit ași vrea; la rigoare însă mă pot da pe mine, viața mea, dacă va fi nevoe. Accente călduroase Deschiderea colectei naționale ce am întreprins, ce e drept la început cu oarecare temere că vom propovedui în pustiu, ne-a dat și ne dă din fericire prilejul să constatăm cu o nespusă mulțumire sufleteacă că, cu toată apatia din trecut, o vie și neadormită conștiință națională este gata de jertfă AZI s’a pus In vînzare Amintire de la Junimea din Iași (ca un indice alfabetic al numelor proprii) de G. PANG Un splendid volum de 400 pagini, coperta ilustrată de Murnu.—3 lei „ Fie ca ideia dv. să găsească minimile tuturor romînilor un răsunet tot așa de puternic ca în a mea și fiecare să ofere după puterile lui —cei bogați bani, iar cei săraci dragoste“. Intr’o altă scrisoare, d. G. Ioanid, directorul moarei „Olteanca“ din Slatina, care ne-a trimis prin poștă suma de 11 lei 50 bani, se exprimă astfel : .Faceți ca apelul dv. disperat să fie vecinic ca un strigăt de alarmă, cari să trezească și pe cei mai nepăsători din letargia, în care ne-am adus guvernele noastre de astăzi, care au făcut o politică păgubitoare atît statului, cit și neamului romînescu. Nu ne îndoim că aceste accente călduroase, pe care le primim de la numeroși cititori ai noștri din provincie, vor găsi un puternic ecou in toate inimele sincer îngrijorate de marea primejdie, a morții politice, cu care vecinii noștri unguri amenință cea mai solidă parte a neamului nostru. X. R. A. la Mesaj -OKAdevĕruri Ieșire — Ce zici, eoade Petrache, ieșim la alegerile din București? a fost întrebat d. Carp. — Ieșim... plouați! a răspuns șeful. Hodoronc-Tronc Academia romînă va cere d-lui Iorga ca în Magnum Etimologicum să... maltrateze dumnealui expresiunea „Hodoronc-Tronc“. • In actualitate Mulțumită eminentului ziarist Ioină, „Violența" e totdeauna în actualitate. Așa, primul sau București, de eri poartă titlul „Statele Unite și Interventionismul". „ Rigoletto „Trebue” , „11 faut qu’elle échoue“— așa sfîrșește un articol al său, scris sub imboldul unei mari temeri, ziarul francez al fraților Brătianu. ..Trebue să cadă“ — cine? Bineînțeles, candidații ,,takiștî“/ „aventura takistă“. Și asta o scrie fără nici o jenă, foaia oficioasă a ministrului de interne, care e știut ce rol joacă in luptele electorale de la noi. „Trebue să cadă“ e deci lozinca ministrului de interne. Și cine oare „trebue“ să cadă: toată opozițiunea ? fici! Trebue să cadă numai o parte anume a opoziției: aceea de sub conducerea d-lui Take Ionescu, fiindcă astfel cred că o să cadă și omul acesta, care, hotărît nu convine cîtorva familii ciocnești, prin însușirile sale cari mai curînd sau mai tîrziu „trebue“ să-l aducă la conducerea guvernului. Așadar, „trebuiL să cadă „takiștiV chiar dacă ar trebui să se aleagă un partizan al d-lui Filipescu, un reacționar, gata să răscoale marea proprietate împotriva oricărei încercări de a schimba, starea țăranului. E apologia cartelului, făcută cu toată nerușinarea și disperarea de cauză a celor ce văd că le fuge teremol de sub picioare. Priveliștea e minunată și va pune înaintea țărei, în lumina lui adevărată, liberalismul și democratismul brălienist! Cartel cu partizanii „dregătoriilor", cartel cu cei cari, după revoluție, au comentat răscoala agrarienilor, a cărei izbucnire a fost zădărnicită de d. Take Ionescu. E bine să se facă aceasta, ca să cadă masca de pe fetele ,,democraților" și „generoșilor“ și să se vadă că ciocoiul „liberal" dela ministerul de interne a dat mina cu ciocâimrea boerească pentru unul și acelaș scop: desființarea omului care le stă în cale și cu ale cărui însușiri politice nu se pot măsura. E lupta mediocrită(ei coalizate contra unui om care știe încotro merge și ce vrea. Faptul că însuși ministrul de interne, prin organul său, strigă de la înălțimea băncei ministeriale că Take Ionescu „trebue" să cadă, dovedește cît de imperioasă e pentru el această cădere și ce mijloace va întrebuința ca să-și ajungă iata. Singur faptul acesta ar fi suficient ca oricare ar fi rezultatul alegerilor parțiale, el să fie un triumf pentru opoziția condusă de d. Take Ionescu. Dar avea dreptate șeful conservatorilor democrațilui și partidului sau li se cere de către coalițiunea guvernamentalo-carpistă să birue la toate alegerile, altfel cică n'are „rațiune de a fi"! Așadar cu splendida lozincă „treime să birue" și „trebue să cadă" se dă lupta aceasta. Ei bine, nu văd oamenii aceștia că coaliția și înverșunarea aceasta în contra d-lui Take Ionescu și a partidului sau, e cel mai mare omagiu ce se aduce destoiniciei sale politice și că va fi pentru alegători un argument hotărîtor că cel combătut cu alta disperare... „nu trebue să cadă"?! Saturn . ‘ammm CHESTIA ZILEI Discuție universitară :,Hodoronc tronen ! Scrisori din Bucovina Limba românească în Bucovina — CERNĂUȚI, 26 Noembrie. — Sunt încă proaspete în amintirea oricui luptele pe viață șî pe moarte care s’au perindat între cehii și germanii din Bodfijrnia, pe tema limbei naționale. Nici o monarhie din Europa nu zace într'o fierbere analoagă, ca Austria. Caracterul poliglot al Austriei constitue una din cele mai grele probleme de stat. S’a văzut chiar că chestia unor tăblițe pe peroanele gărilor din Bohemia a putut să aducă un guvern austtriac la cădere.Cele mai mari dificultăți pe cari le întimpină guvernele austriaca sunt izvorîte din cauza tendinței de germanizare și preponderență pe care elementul german o dezvoltă în mai toate provinciile, în dauna celorlalte naționalități in mare parte slave. Rezolvarea definitivă a problemei naționale in Austria, va fi deci socotită printre cele mai de seamă acțiuni ale guvernului actual, — dacă va putea fi vorba de un succes pe calea aceasta a ministerului. Naționalitățile din Bucovina nu au de suferit jugul germanizării în aceeași măsură ca națiunile de la răsăritul monarhiei Aci germanii formază o minoritate disparentă, mai cu seamă la sate, unde ei sunt reprezentați într-o proporție de 2—3 la sută. In orașe Insă elementul german acaparează instituțiunile culturale și autoritățile, cu intenția de a stabili predominațiunea limbei germane. Este incontestabil, că opera de germanizare treptată, pornită din partea guvernului bucovinean, a dat întru cîtva roadele așteptate. Noi romînii avem în Bucovina un număr respectabil de bărbați cu o bună poziție socială, cari de abia pot ceti și scrie romînește. Și cînd e vorba de vorbirea limbei, ei o vorbesc foarte stricat, încît te apucă mirarea, cum acești oameni au neglijat pînă în acest grad limba lor strămoșească. Țăranul român bucovinean e supus contactului cu rutenii, așa că, adoptă în mod involuntar slavizarea limbei moldovenești. Un curent puternic în favoarea culturei limbei naționale romînești se observă in anii din urmă. Guvernul bucovinean a fost silit, grație intervenției deputaților romîni din dietă și parlament, să dispună introducerea obligatorie a cunoștinței limbei romînești în toate autoritățile țării și comunei. Prin desăvîrșirea acestei acțiuni, s’a dat poporului romîn posibilitatea să-și tranșeze afacerile pe la autorități in limba lui, nefiind silit a învăța cu dea sila limba germană pentru a se putea înțelege pe funcționarii autorităților. Poșta, primăria, perceptoria, direcția fondului religionar precum și guvernul local, au funcționari romîni. De asemenea limba romînă este întrebuințțată și la judecarea proceselor între romîni la tribunal și curtea cu jurați. *• Un pericol mai mare decit al germanizării, a fost rutenizarea romînilor, care s'a observat în perioada din urmă. Rutenii și-au întins acțiunea lor de rutenizare asupra satelor romînești, și nu se sfiau a spune că majoritatea țăranilor bucovineni aparțin națiunei rutene, motivînd aceasta prin faptul că sate întregi de țărani nu cunosc altă limbă decit cea ruteană. Statisticele au dovedit însă contrariul. Opera de rutenizare a constituit oareșcum un dezastru pentru poporul român, căci este știut că românul învață cu ușurință limba ruteană pe cînd țăranul rutean nu e de loc accesibil limbei romînești. Societățile românești „Arcașii“, precum și „cabinetele de lectură la sate“ veghiază însă în prezent pentru sporirea națiunei romîne și pentru menținerea și dezvoltarea limbei și simțului național la țăranii romîn. O știrbire a acestor comori naționale n’ar mai încerca să întreprindă dușmanii romînilor, date fiind consecințele grealta dintr’un asemenea națională a unui popor. Alegerile comunale CERNĂUȚI. — O luptă din cele mai aprige se va da în Cernăuți în sfîrșitul lunei Decembrie, cu ocazia alegerilor comunale. Partidele naționale se agită de pe acum în vederea acestui însemnat eveniment. De relevat e faptul, că naționalitățile grupate sub steagul democrației vor avea de astă dată în față un adversar puternic: partidul creștin-social. Acest partid dispune de ajutoare materiale colosale, cari sosesc de la centrala din Viena, precum și de o armată numeroasă de agitatori, cari se recrutează în mare parte din funcționari. In primul rînd vor avea germanii naționali a se măsura cu creștinii-sociali, cari sânt conduși de principiul de a face imposibilă alegerea germanilor naționali atît în reprezentanța orașului, cit și în dietă și în parlamentul din Viena. Consiliul comunal din Cernăuți se compune din 50 de consilieri cari aleg apoi primarul orașului. Fiecare naționalitate își are numărul sau de mandate, în raport cu valoarea numerică a populației sale. Romînii sunt reprezentați prin 8 consilieri, de asemenea scaunul unui al doilea ajutor de primar e destinat rominilor. Partidele din opoziție fac preparative pentru a intra în lupta acestor alegeri. Alegerile vor avea loc pe baza vechei legi electorale. In decursul prioadei consiliului comunal s’a discutat introducerea votului universal pentru alegerile de comună. Ideia a găsit răsunet, căci pusă al vot, a fost acceptată în principiu cu mtăae majoritate. Aceasta s-a întîmplat însă pe vremea guvernatorului Hohenlohe, care și-a pus toată influența în serviciul lărgirea dreptului de vot. Astăzi însă guvernul central — cu toată autonomia reprezentanței comunale din Cernăuți — dezaprobă orice schimbare a sisemului actual electoral* ’ă.' Caracterul poliglot al Cernăuțului contribue ca luptele pentru păstrarea drepturilor naționale să se poată numi, cu drept cuvânt, crincene. Romînii, rutenii, germanii, polonii și evreii doresc, fiecare în parte, câștigarea terenului, căutînd prin aceasta să respecte punctele din programul național. Alia *ala Pedeapsa n moarte la Franța Votul Camerei franceze asupra pedepsei cu moartea — menținerea ei — nu schimbă nimic din legislația acestei țări în ce privește pedeapsa în sine însăși. .Ea nu fusese suprimată din cod; prin urmare, nu era loc de a o restabili. S’a introdus numai o pedeapsă intermediară : internarea perpetuă. De acum înainte, cînd vreun juriu francez va voi să lovească pe un asasin, dar acordându-i circumstanțe atenuante, condamnatul nu va mai fi trimis la ocnă, la Noua Caledonie saft la Guyana; el va fi băgat într’o celulă și ținut acolo toată viața.. De asemenea, în cazul cînd i s'ar acorda grația, condamnatul la moarte va intra într’o celulă în loc de-a se vedeă" pornit peste nouă mări și țări. De altfel, pedeapsa celulei nu a decit ridicată. Pînă acum, n’a fost ’definită, reglementată. In primul proect prezentat de d.Grupp 1 și părăsit apoi de comisiune, celula nu era aplicabilă pînă la sfîrșitul pedepsei, ci numai vreo zece sau cincisprezece ani după condamnare. Perpetuitatea e o agravare recentă, care se pare că nu va ridica obiecțiuni.