Adevěrul, iunie 1909 (Anul 21, nr. 7091-7118)
1909-06-11 / nr. 7100
te Tönre 1909 IMPORTANT pentru AGRICULTORI „IZBANDA“ aparat pentru făcut SIRE de PAE Aplicabil şi condus direct de la masinele de treerat BREVET „WAIDMANN” -In Hnia, Cmuii, Hasim ;i iile Stils ln Cnllarä— Transportă paiele direct de la batoza de treerat la distanţe peste o sută de metri, formînd şire chiar de peste 25 metri înălţime, fără întrebuinţare de vite şi curs din personalul obişnuit. — SUCCES DESĂVARŞIT — Costul facerei şirelor redus la o cheltuială minimă Accelerarea treeratului prin îndepărtarea repede şi regulată a paelor Centi prospecte gratis şi franco la: ]VI. CASTAER — CRAIOVA — MAŞINE de SCRIS Cap de operă de construcţiune belinleg IT d î P QÎ a maşine de scris construite nu UUluCIC mai din oţel, avînd toate piesele aranjate pe bile: 1 SCRIS IMEDIAT și SECOSTENT VIZIBIL"—» Tot ce inteligența omenească a putut conecte pentru con- 8|\p 1 g struirea unei adevărate maşine bune de scris, care să cores - 1 jj 11* apundă tuturor necesităţilor, s’a adoptat la marinele de scris - CEL MAI DESĂVÂRȘIT SUCCES MECANIC -Drsfeîor deeficisal Ideal,București, Str. Academiei 3 CATALOAGE ttUSTRATE Su CERERE GUTĂ. RHEUMAT1SMUL. ■§ijCIATICA Jt*SU DATELE BRILE KISSINGEN (Bavaria) Băî în Germania—Universal Recunoscute HOTEL de RUSSIE Hotel pentru Familii, de Primul Rang in faţa Parcului de Cură, a Surselor şi a Băilor — Poziţiunea cea mai plftentit şi liniştită — 140 Causer© şi Raioane — înconjurate de Parcuri — Confortul ce mai modern.—Aranjamente de pensiune rang şi pensiune după alegere. Pöstyen (Pistyan) Ungaria, dela 1908: 12.000 bolnavi au găsit vindecarea şi uşurarea boalei lor la aceste renumite băi de nămol, natural calde şi radioactive în cel mai înalt grad. Deschis tot anul. Moteluri moderne de primiti PROSPECTE: Direcția Băilor Budapesta 3 ore direct cu accelerati*^ Adevăratul ~ungimum pb mm ANTISEPTIGA a LEMNULUI Fabrica E. KESSEb Soc. Anonimă Română BUCUREȘTI, Calea Plevnei No. 193—195. Telef. 11/37, 24/93 VICHY Societatea AnonimApentin ești Import și tv.port Bucur VICHYCELESTINS CUMPARATI Losen Clasa l-a ale Loteriei Române de stat la Colectară principală CASEI de SCHIMB N. o. noROcino 10, Lipscani, IO — Bucureşti cu preţul oficial de: 1/1 los lei 12 14 los Leî 3.— 1/2 „ „ 6 1/8 „ „ 1.50 Comenzile se primesc şi prin poştă. Tragerea va avea loc la 19 iunie 1909. Mfint Casele mele DIN BUCUREŞTI Strada Tănase Vasilescu 11 „ Ronda 40 Bulevardul Pache 123 Strada Ingineri 11 pusa la credit Fundătura Vaselor 24 Locul de casă din prelungirea Lucaci. Locul de casă din Bul. Elisabeta 97, ne puse la credit. Fac și înlesnire de plată. Pe Spondonide Bul. Pache 12 PROPRIETATEA STATULUI FRANCES! A SE FERI DE CONTRAFACERI ! CEREȚI UNA DIN TREI SURSE DUPE ORDONANȚA MEDICULUI. se fi întîmplat lucrul acesta In România. La abatoriul din Bucureşti se II iau mai înainte multe vite bolnave; prin curţile! de prin mahalale se tac şi azi porci cu strichine şi cu alţi parazit! vătămători sănătate!; ceva mai mult: vite mari şi mic! moarte de diferite boli şi chiar ţie cărbune afară din Capitală, se introduceau pe furiş în oraş şi se efebita ai publicului şi numai graţie măsurilor drastice ce s’au luat s’a putut pune capăt acestui abuz. Dar pericolul, în ce priveşte vitele mărunte, cari se fac prin curţi, există şi astăzi şi tocmai spre a-l stîrpi s’a început sub trecuta administraţie construirea noului abatoriu care ar fi fost gata în 1907, dacă partidul conservator nu cădea de la putere. In loc de a continua opera Începută de noi, d. Vintilă Brătianu a trebuit să facă noul studii timp de doui ani. E fatal să se întîmple aşa cînd nu e o continuitate în administraţia comunală. Aflu că acum s’a hotărît şi actuala administraţie să continue construirea abatorului modificînd întru cîtva planul elaborat de distinsul architect d. Mandrea împreună cu mine, în urma colindării pe care am făcut’o împreună pe la toate abatoriile moderne din Europa. Mieux vaut tară que jamais, dar desfid pe domnii de la Primărie ca modificările ce s’au adus planului nostru să fie în bine. Goana ce s’adat măcelăriilor insalubre din capitală sub administraţiile din care am făcut parte, brutăriilor insalubre, unde făina se ţinea prin grajduri a lăutrî cu bălegarul, unde eleţanii făceau puii direct pe făină. Unde privăţile erau nişite anticamere ale sălilor de frămîntare, unde frămîntării se întorceai desculţi de, la privată la aluat, în care le picati pe lîngă sudoare şi cîte un păduche, această goană a fost nemiloasă. . Dacă -mi voiu scrie vreodată memoriile voiu spune lucruri de necrezut despre tot ce am descoperit în inspecţiile mele diurne şi nocturne. Dar pieţele şi halele din Bucureşti din care se alimentează toată capitala, cine le-a scos din infecţia cea mai teribilă ce se poate închipui? D. dr. Botescu? Voia vorbii cu altă ocazie despre alte măsuri de salubritate şide igienă mult mai importante. Deocamdată să amintesc un caz destul de curios. Pe timpul primariatului d-lui N. Filipescu prin 1892 sau 93, găsisem lingă hala de vechituri o privată publică pe care Primăria o închiriase unul grec ca să vîndă pine în ea. Cum în jurul acestorei hale mişună sute şi sute de oameni, privata fiind transformată în gheretă de pine, toţi îşi făceau trebuinţele fie pe ulucii şcoalei Adrian, fie prin împrejurimi. Vrînd să dau afară pe grec şi să restabilesc privata publică— care funcţionează şi astăzi şi e insuficientă—am întimpinat mari dificultăţi din partea unui avocat liberal, care luase apărarea grecului şi mă ameninţa cu proces de daune-interese. Dar cite aşi putea spune de astea ! Se vede că fiindcă eram gazetar, am evitat totdeauna de a da la gazetă asemenea descoperiri, variat. Debutează S. Bernardo, primul şi cunoscutul cupletist şi comic romín, Julian comic romín cu originalul sau program „Scene de mahala“, Hiella Fontolte, étoile de Paris. Vocinco, comic german şi alţi artişti şi artiste angajate anume. Duminecele şi sărbătorile Matinei, cu intrarea gratis. EXPOZIŢII. — In rotonda Ateneului expoziţia pictorului Băncilă. MITZMM MUZEUL ZOOLOGIC, (şoseaua Kiseleff). Deschis Duminica şi sărbătorile de la 10 — 4 d. a., iar joi de la 11-3. MUZEUL DE GEOLOGIE ŞI PALEONTOLOGIE. (Universitate).— PINACOTECA STATULUI /Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu)., ATENEUL ROMÍN,vizitarea localului şi colecţiilor sale). Deschis în fiecare zi 9—12 din 1- 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 baini, MUZEUL DE ANTICHITĂŢI, (Universitate), Deschis Duminica şi Joia ca şi în toate zilele de sărbători. De la 11 dimineaţa pină la 3 d. a., iar pentru vizitatorii străini sau din provincie, în toate zilele, între aceleaşi ore. MUZEUL ETNOGRAFIC ŞI DE ARTA NAŢIONALA (Monetăria statului, șoseaua Kiselef). Deschis joi și în zilele de sărbătoare dela orele 10 dim, pînă la 5 d. a. ■îîf- S’au schimbat vremurile. Al. Ciurcu. ŞTIRI TEATRALE. — Marele succes al operetei D-ra Yost a atras şi aseară la Parcul Oteteleşanu un public numeros. Maximilian, Ciiucurette, Carussy şi d-nele Florica Florescu şi Miciora obţin un succes extraordinar în creaţiunile lor. Astăseară, D-ra Vost se cîntă pentru a 9-a oră—și încă de aseară s’au reținut locuri. — Peste cîteva zile va debuta la grădina Lieblich cunoscutul artist liric din New-York, dr. Juvilier. Curierul spectacolelor — Merem! 10 Iunia — GRADINA AMBASADORI. — Trupa de sub conducerea d-lor Const. I. Nottara şi Niculescu-Buzau. Se va juca Divorţul din Puţul cu Plopi, comedie în 3 acte localizată de Emil D. Fagure. PARCUL OTETELIŞANU. — Tru- Compania lirică română de sub direcţia d-lui Const. Grigoriu. Se va cînta d-ra Tost, operetă în 3 acte tradusă de d-niî P. Gusty și Emil D. Fagure. GRADINA RAȘCA. — Cinematograful Pathé Frers. SALA VOLTA, (strada Doamnei No. 7). — Zilnic reprezentațiuni ți0 bîndTi" vncv'1 GRADINA BLANDUZIEI. — Trupa artiștilor teatrului naţional. Se va juca Madame X, comedie în treî siete. PARCUL PRINCIAR. — Debutul cupletistuluî Emil Demetrescu şi al tenorului I. Corescu. Cinematograf. GRADINA MOARA ROŞIE. — In toate serile teatru de varietăţi. TEATRUL DE VARIETAţa (Imperial), str. Cîmpineanu 16. In toate serile reprezentaţiuni pentru familii. Program artistic nou şi foarte Raziile sanitare D. dr. Melun ne trimite, cu privire la articolul d-lui Al. Ciurcu asupra raziilor, pe care l-am publicat în numărul nostru de Duminică, un articol din care extragem părţile, cele mai esenţiale şi care ni se par foarte judicioase. Iată-le: * D. Al. Ciurcu susţine că avem laboratorii unde se examinează produsele alimentare înainte de a fi date în consumaţiune. Foarte bine, dar, după ce produsul almentar a ajuns la detailant, cine-mi garantează întreţinerea în bună stare a acelui produs ? Aşa eu personal era, la o băcănie destul de bună pe care nu vroese s’o citez, dueîndu-mă să mă aprovizionez cu ceva, am găsit şuncă începută pusă pe ghiaţă şi înconjurată cu o cîrpă muiată în apă topită din viaţă. Ei bine, această şuncă care a trecut prin multe examene şi la tăierea porcului la abator şi poate şi la cîrnăţarul care a fabricat-o, se găsea în momentul acela cînd era pusă pe ghiaţă în condiţiunile cele mai propice de a fi contaminată de microbii gheţeî şi ai apei din ghiaţă şi îij primul rînd de microbii febrei tifoide. Reglementele sanitare opresc aceasta şi cum vrei s’o afli de cit făcînd „razii“. Să aşteptăm eclamaţii din partea publicului consumator? Dar cîţî ştim că nu e bine, să se consume ghiaţă in natură sau să vie în contact cu substanţe alimentare în mod direct? cîţî mă rog afară de medici şi veterinari? Şi apoi să aştepţi după ce vei căpăta febra tifoidă să reclami? Şi cum oare să reclami? Dacă s’ar fi făcut „razii“ mai des, de mult, aşa cum le-a inovat d-rul Botescu, n’am fi avut să deplingem moartea advocatului Butoianu, intoxicat cu carne. Chiar zilele trecute, un confrate a fost grav bolnav de o groaznică intoxicaţie alimentară provocată de consumarea unui şniţel, la un restaurant, unde cîteva zile mai tirziu, s’a găsit cea mai infectă conservare a carne!, adică straturi de carne printre, straturi de ghiaţă. Oare nu e mai bine ca să se previe acesteai, de cît să luăm măsuri după ce nenorocirea sa întîmplat? Dar, ce zice d. Ciurcu de negustorul acela care ţinea într’o privată, de? ales mîncărel pentru a le păstra la răcoare? Tot de la laboratoriu să le constaţi? dar de cîrnaţii împuţiţi puşi lîngă grătar şi gata de dat în consumaţie? să aştepte pînă se vor otrăvi cîţiva inşi şi apoi să-l dea în judecată? Numai graţie „raziilor“ se va putea constata dacă cei puşi să libereze substanţele alimentare se conformează prescripţiilor sanitare. D. Ciurcu face greşeală, că voind să apere — poate cu drept cuvînt — un local unde s’a găsit o brînză stricată — trage concluzii generale — pentru a lovi într’o măsură excelentă. Vin la partea unde d. Ciurcu are aerul de a zice că d-ruî Botescu îşi face reclamă şi că ar căuta să lovească, apărând pe *aî noştri“. Măsura raziilor luată de d-rul Botescu, se face de către medicii comunali şi veterinari. Eî bine, pot să-l asigur pe d. Ciurcu, că între aceştia sínt o bună parte cari nu au sentimentele politice aie d-rului Botescu. Intre aceştia sínt şi conservatori carpiştî şi takiştî şi aceştia ar putea asigura pe d. Al. Ciurcu, cum că n’au primit din partea d-ruluî Botescu, nici un fel de indicaţie alta de cît să meargă fie-care în secţia sa şi să raporteze de ceea ce a constatat. Nici pomeneală de politică şi nici nu s’au încheiat procese verbale, după cît mi s’a afirmat, ci pur şi simplu s’a distrus ceea ce a fost găsit stricat sau contrar prescripţiilor sanitare, prevenindu-i pentu a doua oară, că se vor lua măsuri mai aspre. Atunci unde sunt răsbunările politice ale d-lui Ciurcu? Afară de a SS Informății vil cestea, aceste „razii“ nici nu pot face reclame politice. Negustorul căruia i s’a denaturat produse alimentare şi a fost dat în stambă, să fie sigur d. Ciurcu, că acesta, dacă este alegător, nu mai vota pe candidaţii liberali. Personal cunosc un mare negustor dle la Obor, care a tras pe sfoară pe candidaţii liberali, acuma la ultimele alegeri de deputaţi, pentru că primăria l’a forţat să dărîme nişte barace, eşite din linia stradei şi contrarie reglementelor comunale. Aşadar nici reclamă politică nu pot face aceste razii. lunisî Maiu a. c., lei 1.164.20 şi «’a cheltuit 1.154.55. p. M. S. Popescu, a fost numit mijlocitor de bursă pe Ungă Bursa Camerei de comerţ din Bucureşti. Mîine seara, joi, la orele 8, se întruneşte la clubul meseriaşilor comitetul executiv, împreună cu comitetul de 400 al mişcăreî pentru ieftenirea traiului, în comuna Prundu, judeţul Argeş, s’a înfiinţat o societate cooperativă de producţiune cu sediul în această comună. Ofiţerii din armata activă, cari posed automobile vor avea dreptul să li se autorize cite un soldat, cu oarecari instrucţiuni în această direcţie, luat din trupele corpului de armată din care fac parte şi care soldat se va iniţia sub îngrijirea ofiiţerului, asupra întreţinere şi conducere cît şi asupra serviciului ce asemenea repunenle pot aduce în campanie. Aceşti soldaţi se vor pune cu hrana în bani şi vor avea asupra lor ţinut de cazarmă şi de serviciu în capelă. Pe automobil ţinuta va fi cea de serviciu cu capelă şi fără baionetă, ofiţerul putîndu-l îmbrăca şi cu un costum de sport. Ataşările se fac cu aprobarea ministerului şi numai după un an de serviciu. 1 Ministerul industriei şi comerţului a aprobat dizolvarea comitetului corporaţiei constructorilor din Iaşi şi a confirmat numirea unui comitet provizor, compus din d-nii: Ion Ciupagea, I. Macovei, Gh. Vieru, V. Ionescu, N. Mărgărit, Vasile Aleandrescu, V. Păduraru, Iordache Pandelescu, I. Ştefăniu şi V. Racoviţă. Minissterul comerţului a confirmat următoarele numiri: Ion Păun ca secretar contabil al corporaţiei confecţiunilor din Iaşi în locul d-lui Alex. Popovici demisionat Const. Luză ca secretar contabil al corporaţiei meseriilor unite din Drăgăşani, în locul d-lui M. Mihăescu demisionat, I. Ciubotaru ca secretar contabil al corporaţiei meseriaşilor din Dorohoia, în locul d-luî G. D. Fomtan, demisionat. Ioan Dumitriu, ca secretar controlor al corporaţiei meseriaşilor în fier şi metal din Constanţa, în locul d-lui Şt. Pădurescu revocat. Pentru Joi 1 Iunie, sunt convocat la serviciul comerţului din ministerul respectiv toţi secretarii Camerilor de comerţ din ţară. In această consfătuire, de sub preşidenţia d-lui Dobrovici, şeful serviciului, se va discuta şi studia, chestiunea elaborării unui regulament tip pentru oboarele ,i de cereale. D. Scarlăt Orăscu, directorul serviciului pădurilor din ministerul de domenii, a fost delegat de minister să asiste la examenele școalei speciale de silvicultură de la Brăneşti. Pentru amatorii de cerbi, Ministerul domeniilor ,a decis vînzarea prin bună învoială ,la amatori, a cerbilor ajunşi la maturitate şi pe cari ministerul îl creşte şi cultivă în parcul Pipirig, jud. Bacau. Mîine joi, comisiunea industrială de pe lîngă ministerul de comerţ şi industrie va ţine şedinţă, avînd a rezolva peste 25 de cereri de acordări şi prelungiri de avantaje industriale. După ultimele buletine sosite la direcţia sanitară, s’au declarat în ţară următoarele epidemii: Scarlatina s’a declarat în comuna Milcov (Olt) şi în comuna Mierleştidin acelaşi judeţ. Pojarul s’a declarat în comuna Doftana din judeţul Bacău. Medicul veterinar al oraşului Brăila a confiscat 600 kgr, calcan sărat intrat în putrefacţie, pus în vînzare de pescarul Vasile Ionescu. In cursul lune! Mai curent, s a exportat prin punctul de observaţie veterinar Constanţa următoarele: 5 porci şi o scroafă, 1025 bucăţi piei de bovidee, în greutate de 15.100 kgr.; 6.897 bucăţi Piei de miel în greutate de 5.900 kgr. şi 5.500 kgr. lină de 01 cu destinaţie pentru Rusia, Turcia şi Austria. D. colonel Ionescu Vasile, comandantul regimentului 15 de artilerie, a fost mutat în aceeaşi calitate la regimentul 2 artilerie, în locul d-luî colonel Zamfirescu AL, care trece în locul d-sale. Regele a aprobat modificările introduse în 1 bugetul extraordinar al oraşului Huşi, pe exerciţiul bugetar în curs. Aflăm cu părere de rău că fostul nostru colaborator d. G. Metaxa, avocat, a fost crud lovit prin moartea bătrînului său părinte, d. Constantin Metaxa. Condoleanţele noastre familiei. Am primit la redacţie: Călăuza pentru Sibiu şi împrejurime, editura secţiune! Sibiu a reuniune! Siebenbürgischer Karpathenverein. O broşură în 8 de 82 pag., cu multe ilustraţiuni în text. Sibiu. Tip. Kraft. In cursul luneî Aprilie a. c., fabricile de mere din ţară au produs 2.215.755 litrii de bere, s-a dat în consumaţie 1.818.555 litrii, a rămas în depozit 4.604.924 litrii. Tabloul cu nouile înscrieri, transmiteri şi rectificări de pensiuni a fost întocmit la ministerul de finanţe. , Suma la care se ridică aceste pensiuni e de 221.592 lei pe an. La cassa corporaţiei şi cassa de ajutor a corporaţiei sculptorilor din Capitală s’a încasat în cursul Mişcarea deja în muisterul de război şi Copiştii cl. I Niculescu Petre, de la direcţia personalului şi Ionescu Grigore, de la serviciul controlului, se înaintează pe ziua de 1 Iunie 1909, în funcţia de copişti caligrafi. Guardul de artilerie cl. I Ionescu Marin, de la şcoala de artilerie şi geniul, este numit contabil în materii şi bani, în locul guardului de artilerie cl. I Teodorescu D., trecut in rezervă. Admi lătrătorul cl. 11-a Mişco Gh. de la liceul militar din Iaşi, este numit contabil în bani şi materii la acel liceu. In chestia incendiului de la Filaret — CONVORBIRE CU MECANICUL DINULESCU — Se ştiie că mecanicul P. G. Di■nulescu, care a condus maşina No. 45 şi de la care se crede că a luat naştere incendiulde la Filaret, a fost destituit înainte ca ancheta să fi stabilit In mod precis adevăratele cauze şi pe adevăratul vinovat. Iată, în advăr, ce ne spune în aceată privinţă însuşi mecanicul Dinuleseu: In ziua de 14 (6) st. n., s’a anchetat asupra cauzelor cari afi produs incendiul de la Filaret, de către d. inspector de tracţiune M. Constantinescu, împreună cu alţi doi subinspectori, unul de La serviciul mişcăreî şi celalt de la serviciul de economat. La această anchetă am fost chemat şi eu. In timpul anchetei, însă, am fost insultat de către d. inspector M. Constantineseu, fiiclndu-neu-be o vină din faptul că am căutat să mă apăr de învinuirea ce mi se aduce de către martorul Călărăşeanu, care a declarat că l-a lovit în obraz o scîntee ctt aluna de mare. Eu am protestat, declarînd că nu pot trece asemenea splnteî prin coşul maşinei, deoarece e a prevăzut, cu o sită, tocmai ca scînteele să nu iasă mai mari. De asemenea am protestat contra declaraţiunei d-lui Boian, şeful staţiei Filaret, care a spus că m’a văzut cu regulatorii maşinei deschis de tot. Eu atunci l-au întrebat, unde vine regulatorul la maşină, întrebare pusă, bineînţeles, după ce cerusem voe de la d. inspector. D. Boian mî-a răspuns că vine sus la uşa cutiei de foc, pe cînd în realitate regulatorul, după tipul maşinei pe care o conduceam, era cu manivelă pe dinafară, adică regulatorul e fixat deasupra schimbătorului de mers al maşinei, aşa fiind ceea ce declarase d. Boian, era inexact, deoarece d-sa nici nu ştie unde e regulatorul maşinei. Protestînd contra acestui neadevăr, d. inspector M. Constantineseu, m’a găsit că ţint necuviincios faţă de cei mari Şi ro’a suspendat telegrafic. După cîteva zile m’am dus la d. inspector Dragu şi l-am întrebat tare e situaţia mea; d-sa mi-a răspuns că sunt dat afară“! Fără comentarii! Numiri în ivăţămînt Au fest numiţi, cu titlu definitiv, în învăţămîntul secundar al băeţilor, următorii profesori: D. A. Dem- Serădeanu, de la liceul „Hasdro“ din Buzau, îlai specialitatea ştiinţelor fiziico-chimice. D. D. Petrovanu, de la gimnaziul ,,f Ştefan-cel-mare“ şi şcoala comercială din Iaşi, la specialităţile limbei române şi istorie. D. George Mitru, de la gimnaziul din Craiova, la specialităţile geografie şi cosmografie. ♦ «w» Bin opsrafionilg Ini Han Basilesta Victimele profesorului universitar la Bucureştii-Noui, desperate de mai revedea banii subtilizaţi, recurg la violenţe. Nici nu se putea ca faimosul economist (economist intrucit îşi apropiază economiile altora) să nu ajungă şi aci. Unii ar spune că pentru un Nae Basilescu dat de atîtea ori un spectacol, cazul care îl ilustrează încă odată, ar fi o floare la ureche. Totuşi nu putem lăsa trecută cu vederea una din scenele prodigioasei activităţi ale acestei figuri care onorează universitatea, comerţul şi baroul. Să venim la fapt: Onorabilul Basilescu reuşise să capete încrederea defunctei văduve d-na, Apostol, care moştenise o frumoasă avere dela soţul ei, i cunoscutuil chiristigiu N. Apostol. Cea mai mare parte din averea bătrînei, d. Basilescu fiind omul de încredere, fusese dată acestuia cu împrumut în condiţiuni dubioase. încă pfi cînd trăia bătrîna, această afacere care mirosea rou în care se pronunţa şi cuvintele abuz, escrocherie, a fost adusă la cunoştinţa publicului prin aceea că parchetul fusese sesizat. •S.I. Bătrîna Apostol a murit şi atunci moştenitorii eî, nepoţii d. Slătescu Apostol, d-ra Anica Apostol şi alţii, forţamente avură de a face cu d. Basilescu, care era amestecat în toate daravejile defunctei. Afacerea se trata, cum s’ar zice „în familie“. După multe ciorovăelî, cari dădură naştere citorva procese, moştenitorii ajunseră cu d. Basilescu la o tranzacţie, nur tind asupra unei sume de 287.500 lei. ■ Se mai obliga d-sa să plătească d-lul Stătescu Apostol o rentă zilnică de 17 leî şi 5° bani. Cînd şî-a mai îndeplinit d. Nicolae Basilescu obligaţiunile sale băneşte ca să şi le îndeplinească şi acum? Tot aşa a procedat şi cu d. Stălescu Apostol. De cite ori venea la biroul d-luî Basilescu din strada Doamnei 2, ca să reclame actul de tranzacţie, dobînzile aferente şi renta zilnică de 17 lei şi jumătate, Basilescu sau îl amipa, sau se ascundea punînd pe funcţionarii biroului să spună că el nu se află în birou şi că va veni roaî tirziu, *• împins la capătul răbdăreîde aceste aminărî repetate la infinit, şi care îl priveaţi de un drept al sau d. S. Apostol veni într’una din pilele trecute la biroul din strada Smîrdan, mal furios ca orî-cînd. D-sa este primit de funcţionarul Enescu cu obicinuitele cuvinte: d. Basilescu nu este în birou, venit mai tîrziu pentru actul de tranzacţie şi banii ce aveţi de luat. Poltroneria nu mai prinse. Scos din fire şi de purtarea puţin cuviincioasă a numitului funcţionar care nu voia să-l lese să vorbească cu telefonul din birou, d. Apostol rupse finii ce leagă receptorul. Şi pentru a riposta funcţionarului Enescu care voia să se încaiere apucă o călimară şi o aruncă în fereastră. Trece apoi în odaia de alaiuri unde credea că se află ascuns Basilescu, care tocmai nu se afla acolo. Enescu văzînd că nu este detiu mit r rupse de, fugă, însă tocmai atuncî sosește și stăpînul său. Se înteleste că simandicoasa persoană a d-lul Basilescu nu a fost cruțată. Bucuros că are un pretext să troceze în reclamant, temporizînd astfel plata sumelordatorite Basilescu dă fuga la parchet, urmat de vociferările debitorului indtrjit și _formulează plîngerea contra d-lui Aposteol, pentru devastare. Afacerea devastăreî a fost renaclitafjt la judecătoria ocolului Intîiu, litigiul fiind de minimă însemnătate.Cum rămîne nu cu simplele devastărî ci adevărate vandalisme pe cari de atita amar de vreme le făptueștc Basilescu în averea celor mari și celor mici, cari au nefericirea de a avea a face cu dînsul? REP. de la judeţul Mehedinţi, se lasă Indisponibilitate pe ziua de 16 iunie curent pentru negligenţă şi neregularitate în serviciu. T Procesul de pisi in Piteşti PITEŞTI, 9 Iunie. — Azi s’a înfăţişat înaintea Curţei cu juri din localitate procesul intentat de poliţiştii locali Bănucescu şi Nicolescu ziaristului V. Purcăreanu pentru două articole publicate de d-sa în „Acţiunea“...Cu cîteva zile mai înainte poliţia făcuse presiuni asupra juraţilor, iar pe parte din martori îi expediase aiurea spre a nu face declaraţii defavorabile lor. Totuşi s’a văzut proasta reputaţie de care se bucură sus numiţii poliţişti; opinia publică întreagă era de partea acuzatului. D. Purcăreanu s’a prezentat asistat de d. Ion P. Gomăneanu şeful conservatorilor democraţi din Argeş şi de d. Virgil Mora advocat din Capitală. Partea civilă prevăzînd eşecul şi ruşinea ce avea, de îmtîmpinat a declarat în instanţă că îşi retrage pretenţiile. D. Virgil Mora luînd cuvîntul a arătat cît de nedeamnă e atitudinea poliţiştilor, cari au intentat acţiune de calomnie şi acum văzîndu-se la strîmtoare mi au curajul să o susţie. D-sa şi-a exprimat bucuria că prin aceasta se dovedeşte perfecta, temeinicie a articolelor publicate , în „Acţiunea“ declarînd în acelaş timp că are convingerea că în urma, acestora, poliţiştiil vor primi răsplata cuvenită de la cel în drept. După aceasta d. Sărăţeanu preşedintele Curţeî, a declarat acţiunea srinsă ca nefiind susţinut răi. Imensul public care venise să asiste la dezbateri, s’a arătat viu impresionat de lipsa de consecvenţă a poliţiştilor cari intentează acţiuni die calomnie, crezînd că vor intimida prin aceasta pe acei cari voesc să spue adevărul. Corez! Salonul oficial — întrunirea juriului — .Conform regulamentului, care j prevede ca juriul expoziţieî oficiale, să se întruneascăla o lună după data deschidere! expoziţiei, pentru a decerne premiile, juriul s’a întrunit erî 9 Iunie, lai Ateneu. S’a hotărît a se cere modificarea regulamentului în sensul de a se acorda premii de trei categorii şi anume medalii, premii în bani şi cumpărări de tablourl. Pînă ce se vor face formaj-iităţile de modificare a regulameruluiî, juriul te- va continua lucrările pentru a alege operile care vor fi premiate. Azi la orele 9 a. m. juriul s’a întrunit din nou la Ateneu. Mişcarea dela lucrările publice D. Ştefan I. Buiculescu, actual arhivar-registrator la jud. Olt şi d. Ilie A- Bratu, picher d. H-a la acelaşi judeţ, au fost trecuţi în interes de serviciu unul în locul celuilalt. S’a primit demisia d-lui Dimitrie Ş. Atanasiu, pe ziua de 5 Mai, curent din postul de picher cl. II-a al judeţului Yaghiia. D. G. D. Popescu, picher cl IV-a ad I-M-k. Sultanul şi sioniştii GALAŢI. 10 iunie. — Comitetul de aci publică următorul comunicat: In ziare a apL.ru* informaţiune după „Politisette Corresporidenz“ din Viena spunlnd că sultanul a respins cererea delegaţilor sioniştilor pentru colonizarea Palestinei. Comitetul federal sionist din Galați cerînd lămuriri biroului centru, colonia a primit o telegramă prin care se dezminte categoric această aserțiune. Incendiul din Paşcani PAŞCANI, 10 Iunie. — Azi noapte s’a declarat un incendiu la proprietatea Caiman Emil. Mulţumită activităţeî administratorului Tabacii, şefului de jandarmi Mocanu, s’a inpiedicat lăţirea focului. Focul a consumat 5 case şi tip, hambar cu producte.H. e nedreptate Maî deunăzi s’a prezentat la redacţia noastră, d. Gheorghe Măndiţă, maestru cismar din strada Mihai Vodă 22 şi ni s’a plîns că pe neaşteptate s’a pomenit cu un domn comiisar însoţit de 2 încasatori şi 2 sergenţi care i-au impus a plăti o sumă de leî 140, datorie către corporaţie. Ori, d. Gheorghe Măndiţă protestează, spunînd că această impunere e nedreaptă, pe cit timp lucrătorii d-sale sînt toţi noi. Unul de jumătate an, altul de 4 săptăroîni, altul de 5 zile. După legeacorporaţiiillor, d. Măndiţă Gheorghe ar fi deci dator numai o sumă de 200de lei iar nu 140 cit i se pretinde. Neavînd a plăti ceia ce nu trebuia, comisarul şi sergenţii i-au ridicat marfă în valoare de 300 de lei, şi anume 10 perechi ghete, şi 2 perechi cizme nou lucrate toate pentru clienţi. Plin de indignare sărmanul meseriaş, protestează în potriva acestei nedrepte confiscări efectuată de controlorul Stănescu și încasatorul Rădulescu. Nu ne îndoim că cei în măsură vor face dreptate. UNIVERSITARE Astăzi Mercur! ora 5 după amiază va avea loc examenul de procedura penală cu studenţii anului IV (după vechiul regulament). Examenele de licenţă la facultatea, de ştiinţe s’au făcut după cum urmează: Specialitatea botanicei în zilele de 10, 11, 15 şi 16 Iunie. Examenul în scris iar oralul general la 1® Iunie orele 8 a. m. Examenul specialitatea II-a In aceleași zile, numai specialitatea analiză în zileie de 10—14 Iunie şi oralul general la 35 Iunie. Specialitatea mecanica şi astronomia la 8—12 Iunie şi oralul general la 13 Iunie. Examenul despecialitatea geormetric examenul în scris la 12 și 15 Iunie și oralul general la 16 Iunie.* Examenul de drept comercial va avea loc Duminică 14 curent orele 8 a. m. . 56 FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL“ ninoLEscu mm Mare roman de reportagiu CAPITOLUL VI AVENTURILE DIN GALAŢI Inspectorul siguranţei generale, e cuprins de -o emoţie extraordinară. — In sfîrşit ! se gîndeşte el, voi putea să pun mîna singur pe acest celebru hoţ care -a zăpăcit atît poliţia Capitalei, a Iaşului, a Ploeştiului, şi chiar şi a Galaţului, şi voi reuşi să răzbun insulta ce mi s’a făcut cînd am fost arestatde el. Voi duce pe acel îndrăcit aventurier regat la siguranţa generală şi mă -voiu reabilita. Fără a Înştiinţa pe nimeni, numai armat cu un pistol Browning, şiurmat de un agent, Romulus Voitescu porneşte în goana cea mai mare la adresa indicată de fanteză, şi cînd ajunge acolo cu ea, ÎI ordonă să se ducă înăuntru şi să vadă dacă omul nu s’a depărtat. Abia a dispărut femeia prin gangul întunecos, şi delîngă perete, se daslipeşte o umbră, o mină se ridică în aer, şi un pumn îngrozitor aplicat în cap, culcă pe inspectorul siguranţei generale la p&mînt. Aproape în aceiaşi secundă, răsare dintr’o uşe a gangului un om, loveşte cu aceeaşi energie pe ageritul lui Voinescu, şidupă ce îl vede jos, întreabă şoptit: — Gata George ? — Gata, vino să-l luăm. Cei doi ridică corpul neînsufleţit al inspectorului siguranţei, îl duc ruptede prin uşadeschisă într’o odaie slab luminată şi aci, după ce îi toamă o picătură de narcotic pe bulze, îî bagă şi un căluş în gură, leagă mîinile la spate, îl leagă șî picioarele, și îl vîră ghemuit într’un cufăr de voiaj. — Așa, acuma să-l capitonăm bine cu perne, ca sănu baloteze, zice Armand. — Numai de n’ar muri pe drum sufocat, zice la rîndu-i său George Manolescu. —Dar fata? ce facem cu fata? să nu fie arestată că poate să ne dea de urmă... — Nu e nici o primejdie, căci fata pleacă chiar în acest moment cu trenul la şantanul lui Papaianopol din Bucureşti. Cît despre agent, îl leagă hamalul nostru într’un sac şi îl aruncă pe un maidan. Cei doi îndeasăperne şi clipe împrejurul lui Romulus Voinescu şi îî pun şi pălăria lăsată în gang, încuie capacul, după ce au luat toate măsurile ca inspectorul să nu fie sufocat şi în cîteva minute cufărul este urcat de hamalul lor în o trăsură careporneştedirect la gară cu o iuţeală vertiginoasă. Manolescu, urmează într’altă trăsură deghizat avînd o barbă mare, şi dă insurecţiile nec.p.sa.r. hamalului, care nu-l cunoaşte decît sub această deghizare. El îl pune să scrie pe fracht un nume ciudat pe care însă impiegatul care primeşte bagajele pentru trenul de 10 şi 10, nici nu are vreme să îl controleze din cauzaaglomeraţiei. Manolescu scoate recipisa, o pune într’un plic pregătit pe care este o adresă: d-lui Pop, şeful siguranţei Capitalei. Bucureşti. Pe plic scrie: „personal şi foarte urgent“ şi se duce şi pune această scrisoare direct la tren.XA doua zi, şeful siguranţei Capitalei Pop, găseşte pe biroul său, o scrisoare adresată din Galaţi, odeschide, şi alături de o recipisă de bagaje, găseşte o chieie subţire, americana, de tablă, înfăşurată în hîrtie de mătase şi o scrisoare, prin care e rugat să trimeată pe cineva la gară, să ridice coletul a cărui recipisă se găseşte aci, și să restitue celor îndreptcele găsite în colet. D. Pop cheamă pe Gaspard Gorănescu, îl arată scrisoarea și recipisa, și îl întreabă: — El ce crezi despre asta amice Gaspard ?! — Ce să cred, de cînd cu farsa pe care mi-a făcut-o în Ploești, îndrăcitul acela de Manolescu, nu mai cred nimica! m’am desgustat de toate. Acuma ași dori numai un lucru: să am o rentă.... Dar de cine e iscălită scrisoarea? — Nu vezi, e iscălită de un oarecare Olesco. — Olesco? întreabă Gaspard mi-, rat, ce nume e ăla Olesco, poate Olescu. — Nu, nu vezi, domnul A. N. Olesco, însă și-a scris adresa în franţuzeşte, în Joc de „D.‘‘ a pus la început un M, „Monsieur“ cum s’ar zice. — Nu ştiu, zice Gaspard, nu ştiii, acuma nu mai fac pe agentul isteţ cit ol trăi. Trimite şi d-ta să se aducă coletul şi zic şi eu ca orbu, ce o fi, om vedea. Un agent este imediat expediat cu recipisa şi cu bani necesari pentru a scoate coletul şi Gaspard trece la masa lui din subsolul poliţiei,ca să-şî vadă de treabă. El tocmai stă şi discută cu o femeie numită Olga Drabic, care a fost părăsită de bărbatul eî, pe care l’a aflat că e căsătorit şi cu altă femeie şi ii spune într’una: — Da lasă-l madamo, nu vezi ce ticălos e, dă-1 încolo de pîrlit, divorțează de el, că dacănu intră în pușcărie. Deodată un agent de intră în goană pe ușe zicînd: —■ D-la Gaspard, Gaspard, repede că te chiamă d. Pop. Gorănescu trîntește hîrtiile și actele pe care era gata să le dreseze, se repede pe scări în sus intrînd la şeful săft şi întreabă: — S’a aprins Turnu Colţel, domnule şef? — Eî, lasă glumele: uite ce e. Stăm la masă şi mă gîndeam la îndrăcitul acela de bilet pe care Lan primit şi fără să vreau am scris literile care formau numele, dintr'o dată cu pronumele, aşa încât în loc de Olesco a eşit Anolesco. — Eî şi? nu văd rostul acestei scrieri, zice Gaspard nedumerit.~ Dardacă adaugi Şi pe M. pe care noi ziceam că înseamnă Monsieur. — Aolea păî atunci face Manolescu ! exclamă Gaspard, să ştii că de la ăsta e şi scrisoarea şi coletul. Vai de mine, atunci ce o să fie în coletul ăla, te pomeneşti că o fi vre-o drăcie, vre-o bombă sau ceva? .— Aşa bombă nu cred să fie, că o trimetea în altă parte. Să comunicăm cazul domnului prefect al poliţiei. Prefectul Capitalei de îndată ce î se spune bănuiala care există asupra unui colet ce se trimite din Galaţi surîde, şi cu aerul sau blajin, zice: — Tot ce se poate! De la afurisitul acela de Manolescu, num ar mira nimic, totul e numai să nu introduceţi coletul în poliţie că se poate să fie ceva primejdios. O trăsură intră în curtea Prefecture! şi agentul care sedă jos, ajutat de un altul, coboară coletul din trăsură, însă în urma unui ordin al şefului siguranţei, coletul e pus în mijlocul Curții. O mulţim de agenţi şi oameni ** adună şi însuşi prefectul poliţiei se uită prin geam afară să vadă ce va fi scos din acel cufăr. Şeful siguranţei Pop, ca mai curajios, ia cheiţa pe care o are în plic, deschide lacătul, acestui colet, scoate dragul care împedică ridicarea capacului și dă la o parte întîî un cearceaf, apoi clnd simte sub mîna, sa capul Unul om, exclamă involuntar: — De sigur o crimă, un om asasinat, trimiteţi iute după d. primprocuror. Agentul e expediat, însă n'apucă să facă cîţiva paşi şi este oprit de o exclamaţie a lui Gorănescu, care cheamă pe agent înapoi. Toţi cei de faţă exclamă ca la un semnal: — Aaa! d. Romulus Voinescu. • In adevăr,între o mulţime de perne se află, ghemuit inspectorul general al Siguranţei, Romulus Voinescu, însă el doarme şi acuma, un somn adine. Cîţiva din agenţii de faţă izbucnesc în hohote de rîs. Alţii vor să ridice pe inspectorul Romulus Voinescu din cufăr, însă toţi se dau la o parte respectuos, deoarece prefectul poliției se apropie ca să vadă și el minunea aceasta. (Va urma) e- apărut : ilemsrile lui flamiîfinou Un voi. do 9x2 pag. — Comia ilustrată.— Prețul 2orj, —■ . crezare la librării și la toți depozitarii noștri.