Adevěrul, iulie 1909 (Anul 22, nr. 7119-7149)
1909-07-22 / nr. 7140
îîercuri 22 Iulie 1909: I jiepes Gold, București Biciroi TeciîSIÎC, str. Doamnei 21—23, furnizează: Englezești de benzină, țiței Gaz Sărac (Sanggas) Lucrînd cu cea mai mare economie— Fabricațiune asasin S5s Bmfim rar în Construcțiiune și Soliditate , Specialitate pentru lori, Ateliere și orice Industrie Garanție absolută. Comuțiuni de plată favorabile Proprietarul Brevetului Regal Român (F7. G. C î.) Procedeu de tăiat table, tuburi și orice alte obiecte metalice dorește în scopul exploatărei acestui brevet, să intre în relațiuni cu industriașii din țară doritori de a exploata, cumpăra sau lua licențe pentru numita invențiune.. Se primesc și orice alte propuneri, cari au de scop realizarea exploatării. Pentru informațiuni bine-voiți a vă adresa Biroului de Brevete de invențiuni inginer T. Merman Telefon 2012 — București — și întrec orice alt sistem de motoare Iasca de Scont din București Descoperind că unii fabricanți de ape gazoase și de ape mineralizate, vînd prin diferiți debitanți, produsele lor falsificate și de rea calitate în sticle de ale Fabricelor Române Unite, roagă publicul consumator să refuze orice sticle de ape gazoase sau mineralizate care pe lingă eticheta Fabricelor Române Unite imprimată cu roșu pe dopul sticlei, n’ar mai avea și eticheta de hîrtie, lipită pe sticlă cu mențiunea Făbricelor Române Unite, proprietatea Băncei de scont. IWSHE ŰB SCHIS Cel mai desăvîrșit cap «de operă tehnică FilifPÎo MîsdîIP cu tabulator Decimal automatic, LUKCID MdâlSIC pînă in sute de milioane. Scriere într’adevăr vizibilă, rapidă și elegantă Ideal,—Bneisreșii, Sir. Äeadsmisl 8 COMPANIA füäsineior de scris —Bab Hotelul Bristol $0$' CATALOAGE lî.VSTEFTE la CBplBȘ <Psa9 goalele intestimilun • Diaree (adulți și copii), Dizenterie, Colite, Apendicite, Constipație, Furunculoza (coși) și Eczema cînd sunt în legătură cu InSecțicinile intestințale se trateaza admirabil cu LACXOFEMMENT A prob. de . Direct. Serv. Sanitar zilnic proaspăt preparat numai în Laboratorul dr. G Éórnji S, Str. 1.C. Brătianu. Tsision 13 S3 Flaconul 2 let.—Provincie 2,50 — contramandat poștal prescris de somitățile noastre misticare Vindecări numeroase din Marele Motel Traian din Iași împreună cu Cafeneaua, Restaurantul și Tunelul-crîșmă, este de închiriat, cu începere de la 23 Aprilie 1010. Conține07 camere de pasageri și atenanțe necesare. Este înzestrat cu parte din mobilier, lumină electrică, apă și canal. A se adresa : La Direcțiunea Credituhn Fondar Urban din AJap. . Oterul Samarian Medic secundar al Serviciului de boli venerice din Spit. Colentina Consultă în această specialitate ,le la 4 — 8. Diagnosticul Sifilisului prin egzamenul sîngelui (Reacția Wassermann - Bauer - Hecht). — Str. Pătrașcu Vodă 27 — D rĂira Jiosi asistent al Prof. Dr. Hayek (Viena) Ajutor de clinică al Prof . Politzer (Viena) ) Ajutor de clinică al Prof. Gastex (Paris) Medicul dispensar uhn Pegina Elisabeta pentru Boli și Operațiuni de NAS, GAT și URECHI Consultativul de la orele 3—5 p. m. Strada Karageorgovici No. 1) colț cu str. Doamnei GASSE É Si EILEZEȘIi ieorge Price ,De OȚEL CĂLIT ,De OȚEL CAL!!' f|I |ffl| cast ulmlute /«if 11caS8 »tofott S i .Hui casasinÉíe Gasse de Bani Englezești | ■ |g:s Formisorii : S'iiveriiului englezi il Regelui Sasa Priîretară Sank ol. England Banca fignisală frintui l'jfu i illiisser de Interni ~—“*—" Rinister de Bestif Gasse de Bani Englezești „MEBIKUITE« George ProeL«« Depoul general Garai NistBn Go— BUCUREȘTI — Strada Smîrdan No.4 ăOJMsl De la Facultatea din Paris fost elev al profesorului Fournier Specialist în Boaiele de Piele și Sifilis BOALELE FARULUI Calea Victoriei 120 Itugă bis. Albă Consult. 8—10 a. m. și 2—5 a. m. Curierii spectacolelor arți, 21 Iulie — KI GRADINA AMBASADORI.—Trupa de sub direcția d-lor C. Nottara și Niculescu-Buzau. Se vor juca: „Zepelinul lui Țepeluș și Nasturele lui Șpriț, comedii, acte localizată de Emil D. Fagure. PARCUL OTETELIȘANU—Compania lirică romînă de sub direcțiunea d-lui Const. Grigoriu. Se va etala Vînt de primăvară, operetă în trei acte. PARCUL PRINCIAR. — In toate serile cinematograf și muzică mi. Pr. GRADINA LIEBLICH. — Primul debut al artistului I. Kessler. Se va juca: Hamlet, tragedie în 5 acte de Shakespeare. GRADINA RAȘCA. — Cinematograful Pathé Frérs. GRADINA „MOARA ROȘIE“. — In fiecare seară teatru de varietăți. Debuturi noul. Teatrul de varietăți imperial, str. Cîmpineanu 16.—in toate serile reprezentațiuni pentru familii. Program artistic din nou aranjat pentru stagiunea de vară. Debutează P. BERNARDO, primul și cunoscutul cupletist comic român, Mlle Poucette, étoile de Paris Vocurea comic german și alți artiști noul angajați. Duminicile și sărbătorile matineu cu intrarea liberă, muzee MUZEUL ZOOLOGIC, (șoseaua Kiseleff). Deschis Duminica și sărbătorile de la 10 — 4 d. a., iar, Joi de la 11—3, MUZEUL DE GEOLOGIE ȘI PALEONTOLOGIE. (Universitate).— PINACOTECA STATULUI (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu). ATENEUL ROMÂN, vizitarea localului și colecțiilor sale). Deschis în fiecare zi 9—15 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. MUZEUL DE ANTICHITĂȚI. (Universitate). Deschis Dumineca și Joia ca și în cate zilele de sărbători. De la 11 dimineața pînă la 3 d. a. iar pentru vizitatorii străinii sau din provincie, în toate zilele, între aceleași ore. MUZEUL ETNOGRAFIC ȘI DE ARTA NAȚIONALA (Monetăria statului, șoseaua Kiselef). Deschis Joi și în zilele de sărbătoar de la orele 10 dim. pînă la 5 d. a. _ ECOURI r„ „Null Secundus fără pereche“,, acesta este numele nouei țigări de Havana adevărată, cu aromă delicioasă, pe care regia monopolurilor statului a pus-o de cîteva zile in vittare. Felul acesta de țigări a dobîndit în scurtă vreme o reputație universală. iäti U Intre melcii români și unguri — Un memoriu al medicilor romîni din Viena — Viena, 20 iulie. — Ziarul „Pesti Hírlap“ din Eridiapesta a publicat zilele trecute o scrisoare a d-j-ului Réltö, în care acest doctor spunea că medicii romîni, prin neparticiparea lor la congresul din Budapesta și prin memoriul trimis congresiștilor, au adus grave lacuzațiuni Ungariei. Or, nu e suficient să se aducă acuzațiunii, trebuie ca ele să fie și dovedite. Dar dovada, nu se poate face pentru că tot ce s'a spus împotriva Ungariei și a medicilor unguri sînt pure calomnii. Așa fiind, e datoria medicilor romîni cari locuiesc în Ungaria sa te, cuvîntul și să afirme în mod public că nimic nu e adevărat din acuzațiile aduse prin protestul medicilor din Romînia. Peste câteva zile a apărut în ziarele ungurești o scrisoare a d-rului Augustin Dumitreanu, medic primar al poliției, din Budapesta, în care acesta desavuează pe medicii din Romînia și la apărarra dominațiunea maghiare, susținând că protestul medicilor romînî e întemeiat pe motive mincinoase. Se știe că în urma acestei scrisori, comitetul organizator al congresului din Budapesta a luat hotărîrea de a constrânge pe medicii romîni cari se află în serviciul căilor ferate ungare, să participe la congres unde să alcătuiască un grup special românesc. Față de această împrejurare și da un răspuns la apelul d-rului Reitö apărut în „Pesti Hírlap“, un grup de medici romîni din Ungaria aflători acum în Viena, au alcătuit un memoriu pe care-l vor trimite redacțiilor tuturor ziarelor ropânești spre publicare. Iată, în rezumat cuprinsul acestui memoriu: Medicii romîni din Viena arată în primul rînd că nu este adevărat că doctorii din Romînia au spus inexactități pe socoteala medicilor unguri. Tot ce s'a spus în protestul medicilor din Romînia este riguros exact. . D-iul Rellö, în scrisoarea lui, a cerut medicilor din Ungaria să se ridice împotriva propriilor lor frați,întocmai ca în antichitate, cînd prietenii cel mai buni și frații eraib puși să lupte în arenă unii cu alții. S’a găsit, un singur medic român, d-rul Dumitreanu, care să dea ascultare d-rului Rellö, însuși faptul că acest doctor s’a pretat, la o asemenea faptă e dovada sistemului de opresiune din Ungaria. D-rul Dumitreanu s'a ridicat, în coptra fraților săi din Romînia de teamă de a nu-șî pierde slujba pe care o ocupă la poliție. Memoriul e iscălit de doctorii: Ciurcu, Emanuel Doctor, Mândrilă, Lazăr Popovici și Sturdza. Mișcarea dela G. F. R. La direcțiunea generală a căilor ferate s’a făcut, pe ziua de 1 August plin nou următoarele, avansări . La serviciul comercial au fost avansați impiegați prin sporire de salariu, d-nilecu Alexandru, Flamat Mihail, Tristorescu Dumitru și Niculescu Gavril. D. Crețulescu Ion, actual copist, este înaintat impiegat.. La contabilitatea serviciului M., au fost avansați prin sporire de salariu impiegații Petrescu I. Constantin, Orban Mihail și Georgescu Eugeniu. u. Din Valea Prahovei Azuga, 30 iulie Serbare cîmpenească.—Filiala ,,Azuga“ a societate „Crucea Roșie" a doamnelor din Romînia, a dat erî, în parc, o serbare populară menită să mărească fondul societăței. Sătenii localnici și din împrejurimi au avut ocaziunea să petreacă în voie între un taraf de lăutari și muzica militară din Bușteni. Alături de popor am avut ocazia să remarc pe fruntașii industriali din Azuga precum și numeroase persoane din Bușteni și Predeal. In parcul frumos împodobit, era numai veselie. Directorii fabricel au onorat serbarea cu prezenta lor. Am remarcat pe domnii: Schieb directorul făbricel de hîrtie din Bușteni, Babeș directorul făbricel de postav, Rein dir, făbricel de mobile, primarul Dăscălescu, Constantinescu dirigintele poștei, Butculescu contabilul domeniilor Coroanei, preot, Atanasie, comandor Grecescu Florinescu profesor, dr. Popescu, Moisescu-Loiseanu, ziarist, loan Pădurea student, Țintea șeful gării, Borcea, Marinescu ziarist, Gh. Puricescu, locotenent Romulus Miilea, sublocotenent . Buhlea, sublocot. Jinga, sublocot. Mumuianu, Pănculescu și Brătășanu elevi ai școalei militare etc. Doamne: Babeș, dr. Popescu, Voiculescu învățătoare,Zisu, Jinga, Constantinescu etc. Domnișoare: Moisescu, Zissu etc. Un fapt destul de regretabil s’a petrecut cu ocazia acestei serbări. Mai mulți domni și domane cari se așezaseră la bufetul din parc cerînd cîte un pahar cu bere,au avut neplăcerea să afle de la chelner că pentru obținerea bere! trebue să plătească 20 de bani pentru pahar!!! Mai mulți din cei de fată mirat de această cerere ș’au dus spre a se plînge patronului. Atunci un oarecare Gheorghiu, se adresează unui domn zicîndu-i: „n’o" să mă deranjez eu pentru un jidan*. Din nenorocire însă „jidanul“ era d. Drăghiceanu magistrat în Ploești care dînd dovadă de mult calm—ceia ce a evitat scandalul—a pus totuși pe acel Gheorghiu la locul lui. Am povestit incidentul pentru ca pe viitor, cînd se mai dau asemenea serbări frumoase, să nu se mai încredințeze roluri la asemenea persoane nedeprinse cu oameni bine crescuți. Afară de acest incident serbarea s’a prezentat destul de bine. D-na Babeș, președinta, societatea, căreia i se cuvine în mare parte succesul și-a dat toate silințele să mulțumească publicul. Dănu Dumbravă LICITAȚII Pe ziua de 7 August ministerul lucrărilor publice a scos în licitație împrejmuirea cantonului de pe șoseaua Graiova-Malu Mic în sumă de 984 lei. Pe ziua de 22 s’a scos în licitație construcția unui canton dublu pe șoseaua Tulcea-Ghecet în suplu, de 10.000 lei.. Pe ziua de 22 Septembrie s’a scos în licitație—care se va ține numai la ministerul lucrărilor publice — construcția unui pod metalic peste râul Argeș în sumă de 27.000 fei. Marele scandal din Ploești PLOEȘTI. 21 Iulie. — Indivizii Tudorică Ștefănescu, căprar în regimentul Mehedinți, Alex. Căprăruș cismar, și alți două au provocat aseară un mare scandal, care a" ridicat în picioare întreaga mahala a Tabacilor. După ce au băut ceasuri întregi, au luat trăsura și, in goana mare a cailor au început să parcurgă străzile orașului. In Tabaci, au dat peste un copil pe care l au omorît. Părinții copilului, cărora li s-au asociat și alții, sfîșiați de durere, au ..vrut, să ceară socoteala** Indivizii criminali însă au pus mina pe cuțite și au început să dea în fire,; pia și în stînga, lovind citeva femei. D. colonel Gr. Dănciulescu care stă’ pe" strada Buna Vestire, a eșit afară să intervină. "Intervenția d-sale însă n’a fost de nici un folos. Se spune chiar că a fost și d-sa lovit.Căzut se anchetează. — Interim. Sandalul dela consulatul român din Cernăuți Refuzarea vizarea pașapoartelor.TM Muncitori români bruscați de către secretarul consulatului Primim următoarea scrisoare din Cernăuți. Elî s’a întâmplat la consulatul român de aci un scandal din cele mai regretabile. Țin a semnala faptul pentru a se cunoaște pe viitor cauzele care contribue în mare măsură la înjosirea fprentierului țârei românești în străinătate. De o bună bucată de vreme pasagerii austriaci se plîng în presa locală asupra modului cum sînt tratați la consulatul român cu ocazia vizării pașapoartelor spre România. Adeseori presa germană din Cernăuți a făcut ,apel la Camera de comerț, precum și la ministerul de externe ,pentru a se pune capăt șicanelor la cari sunt, expuși pasagerii austriaci atât la consulatul din Cernăuți, cât și la punctul de frontiera din Burdujeni. Secretarul consulatului pare însă a nu lua în considerație aceste wlavinațiunii și demersuri ci continuă a trata persoanele care I vin să ceară vizarea pașapoartelor într’un mod care numai onoare nu face unei iinstituțiunî cumi e aceia a consulatului român din Cernăuți. * Următorul fapt a produs mare indignare în rîndurile muncitorilor din Cernăuți. Un lucrător român, de meserie cioplitor de piatră, s’a prezentat la consulat, cu cererea a i se viza pașaportul pentru Romînia. In loc să fie servit, muncitorul e întâmpinat de secretarul consulatului cu cuvinte care numai în dicționarul bunei cuviințe nu sunt cuprinse. Fără a invoca vreun motiv, secretarul refuză vizarea și invită pe muncitor într-un ton revoltător a părăsi consulatul. Secretarul comisiunei sindicatelor muncitorești din Cernăuți, d. Romulus Dan, văzînd acest refuz ilegal s’a decis a interveni în favoarea muncitorului român și a cere informațiuni de la secretariatul consulatului asupra refuzului vizărei pașaportului. Secretarul sindicatelor a fost de asemenea bruscat, fără a i se da răspunsul cerut. Deoarece acesta din umilă insista să se dea curs cererei sale, nevoind a părăsi mai înainte consulatul, secretarul cerut ajutorul poliției pentru arestarea muncitorului și a secretarului sindicatelor. Poliția nevoit însă să se pună la dispoziția secretarului consulatului, obiectînd că cazul e de natură privată și că muncitorul împreună cu reprezentantul său nu se dedau la acte excesive, pentru ca să fie nevoe de intervenția forței publice. Faptul e foarte semnificativ, deoarece cu câteva zile mai înainte doi muncitori dulgheri, de naționalitate polonă, au primit, viza fără a întâmpina vreo greutate. Se vede clar că secretarul consulatului î șicanează în special pe muncitorii romîni. Intrega muncitorime din Cernați e revoltată în urma scandalului de er. Socialiștii proectează tinerea unei mari adunări de protestare împoitriva călcarea principiilor de reciprocitate de către secretarul deja consulat. In urma propunerei deputatului socialist român Grigorovici propunere care tinde a pune capăt acestor neajunsuri și care a fost primită cu unanimitate de voturi în comisiunea de economie populară a parlamentului vienez, s-a crezut că secretarul consulatului român din Cernăuți își va schimba atitudinea. Am fost însă înșelați în așteptările noastre. Iată și propunerea deputatului Grigorovici: „Avînd în vedere că relațiunile dintre Romînia și Austria vor crește în viitor, guvernul este însărcinat a întreprinde cele necesare pentru desființarea în mod reciproc a pașapoartelor obligate între Austria și Romînia, în special între Bucovina și Romînia, ari cel puțin să înceteze șicanele la cari sunt expuși pasagerii noștri la trecerea lor în Romînia. Cetățenii din ambele țări să mt fie pe viitor împiedecați in libera lor trecere în căutarea de lucru, și precum se garantează în convenția comercială libertatea schimbului comercial și industrial să nu se facă cetățenilor greutăți în căutarea de lucru“, deja măsuri in această privință și a cerut de la guvernul român tranșarea acestei' afaceri“. „Lupta“ ,acutpîndu-se apoi de modul cum interpretează consulatul român din Cernăuți reciprocitatea de comunicație între Austria și Romînia, face următoarele reflexii demne de luat în seamă: „In timpul din urmă am observat că consulatul român din Cernăuți se poartă în deosebi brutal tocmai față de lucrătorii romini. E timpul suprem ca să se înceteze cu aceste șir,anii rușinoase, cu atît mai mult, cu cit și parlamentul italian au fost silit să se ocupe de aceste, barbarii ale guvernului român, căci ușor s’ar putea întîmpiia ca fapte rușinoase de asemenea natură ale unui guvern să murdărească cinstea unei întregi națiuni. „Naționalismul stăpinilor și ciocoilor romîni dă faliment când e vorba de a i se veni în ajutorul vuiucturlor romîni. „Rugăm pe lucrătorii noștri să ne vestească dacă li se mai fac greutăți la trecerea lor în Romînia, pentru ca sa putem întreprinde, cele necesare spre a împedeca aerate fărădelegi“. .,lupta“, organul român al socialiștilor bucovineni, se exprimmă în modul următor in chestia pașapoartelor: „Tovarășul Grigorovici a făcut această propunere din cauză că în efhivențiiunea comercială se garantează libertatea ’transactin pilor comerciale între ambele țari, pe cînd pentru libera trecere a frontierei și în ce privește căutarea de lucru nu se prevede nimic. In special muncitorii industriali din Bucovina (zidarii, dulgherii, cioplitorii de piatră, etc.) întâmpină mari umități la trecerea graniței ruminești. Ministrul austriac de comerț a luat Un discurs al deputatului Theodor Mihail DEPUTATUL THEODOR MICHALI VORBEȘTE IN FAȚA ALEGATORILOR.— O REZOLUȚIE IN FAVOAREA VOTULUI UNIVERSAL. Budapesta, 20 Iulie*—Era deputatul Theodor Michali a voorbit în fața alegătorilor săi din Lozra Mare. Președintele partidului naționalist român a fost însoțit de deputații: Popovici, Petrovici, Alex. Vaida, Aurel Vlad și Iuliu Maniu. Erau de față vre-o 5000 alegători. Michali a vorbit asupra situației politice și a atacat guvernul pentru politica sa dușmană poporului, pe care o prezintă ca un pericol pentru patrie, popoare și dinastie. Ca o soluție pentru actuala situație recomandă realizarea neintirziată a votului universal, dacă e posibil, cu actualul guvern, de mu fără el și în contra coaliției. Spune că salvarea intereselor dinastiei și țărei e posibilă numai prin democratizare. Constată cu bucurie că dinastia recunoaște această necesitate pentru că de ea depinde situația de mare putere a monarhiei. Vorbește apoi cu satisfacție de bunele raporturi ale monarhiei cu Romînia, cari au fost și mai întărite prim ultima vizită a prințului moștenitor în Romînia. Discursul deputatului Theodor Michali a fost primit cu aplauze frenetice. După ce vorbește apoi deputații Popovici și Vlad adunarea adoptă o rezoluție prin care se exprimă încredere deputatul Michali și partidului naționalist care este învitat a continua lupta politică în baza principiilor de care a fost condus pînă acum. Pentru rezolvarea situației polititice rezoluția recomandă progresul democratic și în baza lui realizarea imediată a votului universal. în același timp se menține obicinuitul punct de vedere al românilor îndreptat în contra suveranităței privilegiilor de rasă. Rezoluția își exprimă satisfacția asupra acțiunei politice a partidului naționalist român și cere ascultarea părerilor deputaților romîni și ai celorlalte popoare la rezolvirea dnestrilor țărei, cu atît mai mult cu cit ei reprezintă majoritatea. Rezoluția își exprimă neîncrederea în guvern și nemulțumirea față de activitatea lui politică care periclitează interesele țărei, dezvoltarea popoarelor și situația monarhică și a dinastiei. Congresul esperantist ZIUA II-a Ședința de după amează Ședința s’a deschis la orele 3 și nunătate, sub președinția d-lui dr. Robin. Dr. Haralambieff, fostul președinte al Hgei esperantiste din Bulgaria, descrie în limba esperanto, frumusețile orașului Tamisa pe care îl compară cu Neapole. D-sa este pentru înființarea unnei ligi balcanice. Acest ideal, cu atît mai mult se poate realiza acuma, cu cât prin crearea limbei esperantiste, șovinismul național va dispare, deoarece limba care va predomina va fi cea esperanto. Toșkoi din Batac (Bulgaria), țăran, spune că, stând într’o localitate unde cu greu străbate o cultură, a Încercat, să învețe o limbă, străină, fie franceză sau germană, însă n’a reușit și auzind de limba esperanto, a început, s’o învețe și după 4 luni a reușit să citească, să scrie și să corespondeze în esperanto. Arată importanța acestei limbi și spune că la el în comună chiar a făcut o mulțime de adenți ai limbei esprantiste. Dr. Robin a cetit mai multe telegrame primite din Bulgaria-Elsteireffl într'o scurtă cuvântare, arată entusiasmul cui care a fost îmbrățișată această limbă de toată lumea și crede că aceasta este limba viitorului, deoarece atît, intelectualii cât și comercianții au nevoe să cunoască această limbă, spre a menține relațiunile între diferitele popoare. Este pentru formarea unei ligi esperantiste balcanice. lanco Davidoff (Sinsâra)] propune înființarea unei ligi esperantiste internaționale a comercianților. D. Efsteiner, a citit următoarele deziderate ale congresului: 1) De a se introduce limba esperanto în toate institutele orbilor; 2) Ca Academia esperantistă să înceapă alcătuirea dicționarului esperanto; 3) După propunerea soc. esperantiste române,se admite formarea ligei esperantiste a popoarelor de la Dunăre. 4) Congresul primește invitarea făcută de soc. esperantistă sîrbă, de a se ține cellalt, congres al ligei esperantiste al popoarelor de la Diluare, la Belgrad. 5) Se admite constituirea ligei comiet paniților esperanitiști din Balcani. Congresiștii au admis îrn unanimitate, prin furtunoase aplauze, toate aceste puncte. In urmă se procede la alegerea comitetului legei esperantiste a popoarelor de la Dunăre. ■Congresul se termină printr’o rugăciune de Zamenhof, zisă de Soldănescu de la „Vatra luminoasă“. D. dr. Robin declară congresul închis. Astăzi la orele 8 dimineața, o parte din congresiști vor pleca In escursiunie la Sinaia. — G. C. Situația partidului liberal din Olt ■ SLATINA, 19 iulie. — Profitând de faptul că d. Victor N. Popp, mare proprietar, vice-președinte al Băncei Slatina și membru în comitetul executiv, se află în localitate, am căutat să obțin un interviev, asupra situației liberalilor din Olt. A)sa s'a pus cu multă bună voință la dispoziția mea spunîndumi următoarele: — Știți că liberalii de la noi, sînt împărțiți în două tabere. Una, cea mai puternica sub preșieenția d-lui Alexandru Iliescu, deputat și președintele Băncei Slatina, iar cea de a doua sub preșidenția d-lui Fache Protopopescu. Această ultima fracțiune își are tăria în Creditul Rural și în protecția tăinuită, a d-lui Ionel Brătianu. Adeverul — Fără îndoială căci act sânt, oamenii hotărîți, apoi numărul nostru mare vorbește destul. Aceste lucruri se vor dovedi la alegerile viitoare, singurele cari vor arăta marea simpatie de care se bucură d. Iliescu printre alegătorii de Olt. Am mulțumit d-nu Victor Popp pentru buna voință și m’am retras. — Corespondent., EPIDEMII S’au declarat în țară următoarele epidemii: Scarlatina în com. Mihai Bravu, din județul Brăila, Pleșoiu și Păușești Otopeni din județul Vîlcea. Tușea convulsivă în comuna Bereștii de Jos din județul Brăila Victor N. Popp Această protecție dă dovada superiorităței taberei d-lui Iliescu, care se menține prin încrederea și constanța celor 250 alegători al colegiului 1 de Olt. De cînd durează această ruptură ? — Pînă la 10 Mai trecut, ea nu era manifestată, de la această dată însă, ea a devenit de domeniul public. In ziua de 10 Mai, alegătorii colegiului 1 de Olt, s’au adunat în număr de 250 membrii și au ales un comitet, din care fac parte și ea, sub preșidenția d-lui Alexandru Iliescu. — Ce spune centrul de această dezbinare? — De ocamdată nimic. p. Ionel Brătianu, este un mare diplomat, care, cunoscînd slăbiciunea d-lui Take Protopopescu, față de Al. Iliescu, lasă să meargă ’lucrurile încurcate. Această încurcătură însă, nu va putea să dureze mult, timp, căci in toamnă, vom face o eșire, care să facă pe d. Brătianu să recunoască șefia d-lui Alexandru Iliescu. A trecut timpul urât al moravurilor politice, acum o eră nouă trebue să domnească. Alegătorii sânt azi conștienți de drepturile și datoriile lor, și nimeni altul, decit voința, nu le poate impune șefia ce vor. Acțiunea noastră cîștigă din zi în zi mai mulți partizani, căci este ,o acțiune pornită din dorința, de a înlătura moravurile învechite și chemarea la viața politică numai a acelor ce au învățat libertatea conștiinței. •* Sperați ca tabăra d-voastră, să fie acea care să conducă politica în județul Olt? Scrisori din Bulgaria ! -------* 1 ' ■JPpIpfr' Rusciuc, 18 iulie, ț. Explozie de gazolină. .— Aseară pe la orele 7 o puternică detunătură a înspăimîntat pe toți locuitorii din aproprierea berăriei ..Battenberg“ din piața Boris, situată în centrul orașului. In bucăți fură, aruncate în depărtare uși, ferestre, mese, pietre, granturi, etc. S’a produs o panică indescriptibilă, printre vizitatorii gradinei. In puțin timp am sosit, și pompierii apoi o afluență enormă de public, după care s’a lămurit ca explozia a fost produsă de gazolina ce se găsea in mare cantitate în pivniță și care s’a aprins la luminarea ce o avea bufetierul, cînd s’a dus să scoată din pivniță, rachiu. Focalul a rămas fără uși și ferestre. Parterul e cu totul distrus, precum și pivnița. Accidente mortale nu sunt. Bufetierul și încă două persoane ce se găseau în interior au fost contustonați, și puțin arși, iar multe persoane din grădină sunt, ușor rănite. Cei mai grav,răniți, între, cari, și cei trei, au fost, duși la spital.. Starea lor nu e disperată. Judele instructor și poliția făcînd imediat ancheta, am constelat cele de mai sus. Pagubele cauzate locate, itlul berăriei se apreciază la. 4—5000 franci. Focarul nu era asigurat. S’au luat și depozitî răniților aflați la spital. Contrabanda Djaser Persien et Cie.— In fine ancheta, asupra contrabandei de banderole a fabricei, de tutun Djafer Persien & Cie, descoperită la 28 Martie a. c., despre «are vani raportat la timp,, abia zilele acestea s’a terminat. S’a constatat, că, în curs de 2 ani aproape, numita firmă a defraudat statul cu aproape 11 mii kilograme tutun, înjumătățind banderolele. Pentru această cantitate de tutun, conform legei speciale a banderolelor, urmează a se plăti taxa întreită, deci s’a fixat, amenda la suma de 480 mii franci. Decizia comisiei de anchetă ® supusă confirmării ministerului de finanțe. Pentru plata acestei amenzi, încă din Martie « închisă fabrica, i sechestrîndu-8 tot activul, precum și averea particulară a asociaților firmei Djafer Persien , Cie. Decizia ministerială e supusă apelului de către tribunalul local, pînă la plata sumei de mai sus. In caz de neplata fabrica vq, rămîne tot închisă,sau se depune contravaloarea amenzeii pînă la decizia definitivă a procesului. Pînă una alta, societatea fabricanților de tutun a esclus din sinul ei firma contrabandistă. Inaugurarea monumentului liberărel Bulgariei. La 11 August se va dezveli monumentul liberarel Bulgariei, ridicat de voluntarii și voevozii din războiul ruso-romaînoturc, în marea grădină din fața Teatrului. La această ceremonie va asista perechea regală bulgară și citîva din miniștri Acest monument e o podoabă a orașului, costă aproape un sfert de milion strîns prin subscripție publică, baluri, etc., fără nici o subvenție de la vre-o autoritate. Numai, spesele ceremoniei de inaugurare le-a luat asupră și consiliul comunal. In ziua de 11 August 1877 acești voluntari și-au arătat eroismul, lor la Șipoa, învingînd armata turcă de sub conducerea lui Suleiman pașa, înecat în Dunăre.Un elev al gimnaziului local, Vladimir Gancer, în etate de 12 ani, scăldîndu-se în Dunăre, s’a înecat. Autoritatea respectivă a luat măsuri de a nu mai permite scăldarea în Dunăre. Politice..— Se vorbește că țarul Ferdinand cu familia regală se va întoarce în țară pe la 25 curent, spre a inaugura calea ferată noua construită Radomir-Kustendil, — granița macedoneană — unindu-se cu cea turcă la Kumanovo, precum și linia Șistov-Levski. De asemenea țarul va primi acreditivele nouilor miniștri plenipotențiari: turc, român,belgian și olandez, serbîndu-se cu o solemnitate specială, ziua de 2 August, aniversarea Suliei pe tron a țarului Ferdinand la 1887, iar acum ca suveran independent al țaratului bulgar. La 22 Septembrie, ziua proejartărei independenței, se va declara sărbătoare națională cînd va fi convocată și Sobrania în sesiune extraordinară. FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ (Les millions ds la princesse) <§. Mare roman de senzație ♦ de Armand Lapointe TABLOUL AL TREILEA Noaptea de 15 Decembrie nr_. Vei ști îndată. Mă înapoez în cîteva minute. • Zicîind aceste cuvinte contesa eși din seră prin nșci care comunica cu camerele sale. Rămasă singură, d-ra de Lauris se dădu visurilor sale... mereu același... căsătoria sa... Ferdinand de feojbac... fericirea pe care ar încersă împartă viața ..cu acest om atît de nobil... întîmplările ce vor trece pînă atunci... iscălirea contractului... toaletele, darurile... Gîndul sau era departe de lumea care se mișca lîngă ea, așa de departe că ea nu observa că visarea, sa se întorcea pe nesimțite spre somn. Sub influența mirosurilor bolnăvicioase care îl îngreunau creerul .puțin câte puțin, mușchii săi se întinseră, ochii se închiseră un suspin slab îi ridică sinul; buzele sale păreau că zîmbesc unei vederi depărtate și prietenești; apoi din somn greu, letargic p coprinse. Toate semnele vieții dispărură. Ea ședea lipsită de cunoștință, într’o poziție încîntătoare care ar fi fost culmea nerușinării dacă sărmana copilă ar fi putut avea conștiință de starea în care se găsea. In acest moment se deschise una din uși și se închisă fără zgomot la loc. Un bărbat apăru. Era prințul indian, care înainta încet și cu prepauțiune. Cînd sosi în fața tinerei fete, se -■dădu înapoi. — Ce frumoasă el zise el cri un sentiment adevărat de admirație. Un fior îl zguduia lin ,cap pînă la picioare. O luptă începui în el între dorința sa și cele din urmă scrupule cari puteau să-i rămână. Il înspăimânta oroarea faptei pe care voia s-o săvârșească. Cuțitul, sîngele, sugrumarea, lațul ragilor... dar cealaltă crimă, violul... nu, el nui Îndrăznea!... Îndoiala sa fu de scurtă durată.. Un foc arzător ,alerga prin vinele sale și il ardea: toate iritările, toate pasiunile fierbeau în creierul său înfrigurat, în fața acestui spiri de cadavru uimitor prin frăgezimea și tinerețea sa, ’al cărui smls descoperea două șiruri de dinți albi ca laptele. In fața ochilor săi se întinse un văl, un sunet surd, asemănător cu un gemăt, eși din pieptul săli și crima fu săvîrșitu... In momentul cînd infamul, după săvîrșirea crimei sale, voia să părăsească sera, se ridică perdeaua tușii prin care se retrăsese Daya și uni cap tînăr, cu părul castaniu, cu barba blondă, apăru în deschizătură, privi spectacolul pe care îl avea sub ochi și dispăru îndată. Kassim eși, fără a fi văzut ceva, și totul reintră în liniște și în tăcere. După un timp oarecare, d-ra de Lauris e și puțin cîte puțin din toropeala sa: deșteptarea venea încet, dar întovărășită de spasmuri și de fiori. Ea se sbătea ca într’un vis, sînul i se ridica sub sforțarea unei respirații grele; ochii săi se deschidea fi rătăciți. Mina dreaptă îi era închisă printr'o mișcare nervoasă, ca și cum degetele sale s’ar fi strîns într’o luptă. Într'o opunere inconștientă și neputincioasă. Ea duse această mână la piept pentru a opri mișcările puternice ale inimei sale, apoi voi să o ducă la frunte pentru a scoate de acolo o amintire vagă. Dar n’avea puterea să isprăvească această mișcare și brațul său căzu, fără voia ei pe divan unde se și deschise mîna. Ea privi și păru mirată că nu vede nimic. — E ciudat, își zise ea, mi se i părea că adineaori chiar, țineam ceva în mină. Tulburarea sa era așa de mare că gîndul sau nu se sfîrși și că nu observă că obiectul de care abia își aducea aminte, alunecase în corsajul (sau atunci cînd iși dusese mîna la piept. Se ridică, voi să meargă, dar picioarele nu veiră să o ducă: fruntea Ii averea, gîtul ii era uscat.' — Ce am ? se întreba ea. Din cînd în cilul, sunetele orchestrei care cînta o polcă veselă, veneau pînă la ea, slăbite prin depărtare, dar foarte curate. Aceasta o chemă cu totul la realitate. — Muzica aceasta!... Ah! da... mi-amintisc... am adormit. Șovăind puțin, dar asigurată și nebănuind nimic din ceea ce se Întâmplase, reintră în saloane. Ea credea că indispoziția ii venise, pentru că avusese neprevederea să adoarmă, câteva minute, în mijlocul acestor flori exotice. Se îndreptă spre tatăl său. — Ce ai, copila mea,ești indispus să? întrebă d. de Lauris,observând paloarea fetei sale. — Nu, ta,ta, puțină oboseală, răspunse ea cu un zâmbet bun și dulce. Dacă vrei, să plecații. De teamă ca tatăl să n’o certe, nu îndrăzni să mărturisească că adormise singură în s eră. D. de Lauris iși chemă trăsura și plecă. In acest timp, Daya, ascunsă după o draperie, îndrepta spre Charlotte ochii săi plini de flăcări, în care strălucea plăcerea răzbunarei satisfăcute. Apoi, găsind pe prinț merse spre el și îi zise la ureche: — Ți-ai ținut promisiunea, nai-o voiu ține pe a mea. Iată cheia apar lame 11 tu 1ui meri. III Au trecut mai multe luniî. D. de Lorbac avu durerea să piardă pe tattal sări. Lipsa sa se prelungise peste marginile hotărîte. NU se înapoia,se la Paris decît de câteva săptămîni și se ocupase îndată de pregătirile căsătoriei sale. Sîntem în ziua semnărei contractului. D. de Lauris sa adunat la o masă ce martorii și pe cîțîva prieteni intimi, apoi toată lumea se îndreaptă spre salonul unde era notarul. Ciudat lucru! Cu toată bunăvoința comesenilor, masa n’a fost veselă; s’ar fi zis că domnește o atmosferă de tristeță în casă și că ea apasă asupra tuturor și mai ales asupra d-lii de Lordac și asupra Charlottei. Această situație se putea îndreptăți întru cîtva prin doliul tînărului avocat. Dar nu aci trebue căutată cauza. Ea se găsea în întregime în schimbarea caracterului Charlotte. De la 15 Decembrie, adică de la serbarea dată de contesa Daya, se făcuse o mare schimbare în tânăra fată. Nu mai era Charlotta de altă dată, dulce, veselă, binevoitoare ; se făcuse acum capricioasă,fantastică și ciudată. Cîteodată era prea gânditoare, serioasă, ca și cum ai fi căutat, un necunoscut misterios. Ore, zile chiar, rămînea sub stăpânirea ideilor vagi, fără formă, și spiritul său rătăcea fără a se opri la ceva hotărît. De asemenea alte ori devenea neliniștită și turburată; frumoasele sale culori de altădată dispăreau pentru a face joc unei tristețe adânci, unei stări bolnăvicioase care nu se putea explica. Toate i se păreau indiferente și cădea într’un fel de plictiseală a cărei cauză nu o cunoștea nimeni. Ea iși dădea seama de această stare și se lăsa el fără a se împotrivi, imputând să facă altfel. Va utoiaj