Adevěrul, august 1909 (Anul 22, nr. 7150-7179)
1909-08-05 / nr. 7154
Anul *1 XX-lea No. 7154 FOND ARTOR Alex. V. Beldimanu PUBLICITATEA, CONCEDHTA EXCLUSIV Agentiei de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI ' **'• K»r»ite»rsewi«1 IS— Telele* 8M Birourile ziarului: Str. Strindar No. 11 •Herculi 5 August DIRECTOR POLITIC CONST. HILLE .■ ABOXIARUHTE : 1?U an . .. ..................Sel-lS, 6 lea! • i • ■« •'■•’ « • . n si-S luni *1.. » . . . . „t n 4' o Inna.................. . ^ 3.50 Pentru strain State pretut este iddt TELEFON: DTreejia ?1 Administrate No. S4?10 Redacta cu Capitals a * Provincia * „ StrainStatea Apare zilnic cu ultimele stiri telegrafice si telefonice de la corespondentii nostri din tara si str&in&t masa Limbagiul primului-ministru Declarable eatre corespondentn! lu! „Neue Freie Presse“ - riful cum isi inaugureaza primul-ministru sefia de partid s i de guvern peste hotare, face o penibila impresie. Daca s’ar margini la intrevederile obicinuite cu ministrul de externe al monarhiei vecine si cu cancelarul de la Berlin, cel putin nu s’ar cunoaste textul declaratiilor; s’ar spune ca a insirat banalitatile .^tinte^ §i... s’ar astepta sa se vada mai tirziu cit costa pe tarif aceste vizite — caci de costat o costa in totdeauna, totul e daca scapa mai eftin ori mai scump. D. Ionel Bratianu, cum se dovedeste acum,i-a aranjat insa prin toate capitalele pe cari le viziteaza cite un tam-tam prin presa straina, pe care o detesta atita cind facea pe ..patnriotul intrrransigent" pentru a vina popularitate, care insa n’a voit sa vie. Asa a fost la Viena; a$a a fost in arms la Berlin, unde de-asemenea ,i-a ales unul din acei „Schreib-Moritzi“, cum ii noi«mente d-sa in tara, pentru a-i expedia la „Neue Preie Bresse" opiniile sale.... de export. Fiindca de§i prim-ministru de freapte luni — fara calambur — totu§i d-sa a ’i inceput sa aiba opinii pentru.... consumul intern s i opinii pentru export! Cum ar zice ,Schreib Moritzii“ acum atit de indragiti de d-sa, aceasta e „dija“ destul de frumos pentru un prim-ministru... de foapte luni e? ” In adevar declaratiunile facute de id. Ionel Bucitianu la Berlin corespondentului lui ,,Neue Freie Presse“ isuna cu totul fals pentru urechile icelor din tara. Ca sa vorbim in terimerii muzicali, vom spune ca atit tonalitatea cim i timbral difera de muzica, pe care o face primul-ministru Salauntru. E cu totul alt... cintec! $i tocmai aceasta face o impresie penibila. Cind ai o politici, cindtii ce vrei, cum vrei §i ineptro mergi, sa al si curajul de a vorbi la fel cel putin, cu . ..Schreib-Morutzii“ din afara, idaca nu cu cancelarii... Dar sa luam declaratiunile priimului-ministru mai pe indelete. In tara d. Ionel Bratianu, ori ci pe tife, ca ecronprintul partidului liberal ajuns la majorat si intronat imediat ce a decis pe d. Sturdza sa isi iscoleasca abdicarea dela regentoru-i vazind mai ales ca alti berbati politici si-au cistigat altfel galoanele, a tinut $i tine sa apara ca un novator, ca un om care, de§i fiul 1! lui Ion Bratianu, face o politica apa,se inconjoara de oameni ai sai,a sfai’sit e cineva prin el insus i. E advarat ca sferturile aceste au fost ifiaite putin incoronate de succes. De indata insa ce a trecut hotarele tarei, de indata ce nu mai vorbeste iCu cei de acasa cari stiu ca, daca nu era finl lui Ion Bratianu lupta si azi pentru o deputatie — de cumva nu prefera alta ocupatie! — de indata ce s’a vazut in fata primului ..Schreib-Moritz“‘ european, a lasat optzeci la suta din morga si a inceput sa se recomande. Dar si aceasta a facut-o asa fel ca, declaratiunile d-sale jignesc sentimentul general in tarti. La Berlin si la Viena d. Ionel Bratianu stiind ca nu vine decit cu numele sau, a cautat sa dea acestui nume, toata pompa posibila. S’a simtit in tara numelor cu ifos si numai de ait democratic! si reformatorul a fost aere de Beizadea — ar fi dat mult sa aiba vr’un von inaintea lui— si trecind peste d. Sturdza, cum bei trece peste vr’un interim oarecare limpus de necesitatile inexorabile aioimei succesiuni la tron, a incerrtat sa se refere la Ion Bratianu, care a avut cunostinta lui Bismark si a cum politica a fost doar maimuttuita de sarmanul regent d. Sturdza, pina la urcarea pe tron a lui Ion Bratianu al doilea. Tonul acesta de familie domnitoare in politica Rominiai nu stim cit va impune la Viena si Berlin, dar stim cit va inchssiune pe toti barbanii politici din tara si in special pe acei din partidul liberal cari au insemnat ceva sub Ion Bratianu si au fost inlocuiti cu tot soiul de nulitati sub Ion Bratianui al II-lea. Acesti barbati vor simti bit de fals suna declaratia primului milliskul acuta peste hotare, cum ca continua politica lui Ion Bratianu, cind In tara §i inauntrl partidului nu inceteaza .a. da si se inteleaga ca Ion Bratianu a fost ce a fost, dar ca acuma domneste Ion Bratianu al II-lea, fiecare, deci, cu... camarila luil Primul ministru a vorbit de toate in declaratiile sale, cu aceeasi lipsa de miez, ci aceleaş i fraze cari nu spun nimic §1 totusi ne multumesc prin lipsa de curaj с i platitudinile ce contin. In tara seful liberalilor isi da iiose de cavaler frica al nationalismului; d. Iorga se lupta cu chiu cu vai sa apara mai nationalist ca primul ministru de azi — si cind d. Ionel Bratianu trece granita si vorbeste cu un ,,Schreib-Moritz“ de la ,,Neue Freie Presse" se butoneaza la toti nasturii redingotei si nu mai vrea decit sa ducat o politica paralelii cu aceia ,,a marilor puteri". Dintre ele face parte si a doua jumatate din Austro-Ungaria — nu-i asa? Ei, d. Ionel Bratianu face ,,o politica paralela" si cu aceia care se face la Pesta fata de cele trei si jumatate de milioane de romini de sub coroana Sf. Stefan. D-sa, cind trecea granita, nu mai stie decit de baronul Aerenthal si de cancelarul de la Berlin. Culmea ridicolului, in aceasta privinta, a atins-o desigur, cu raspunsul dat ,,Schreib-Moritzului“ in chestia.... evreiasca, pe care a lasat-o ,pour la bonne bouche". Aflam dintr’insa senzationala noutate ca „chestia evreiasca nu e la ,,noi o chestie religioasa sau natio,,nala, ci una economica". f?i §titi cum se rezoivii ea? Daca e recolta buna e bine si cu chestia evreiasca, daca nu e recolta buna nu e bine nici cu chestia evreiasca! Uite asa,!!.. De ce o fi tinut adica primul ministru sa se faca de ris pe gratis cu aceasta chestie, nu prea pricepem. Era oare musai obligat sa raspunda ,,Schreib - Moritzului" raman in chestia evreiasca? Afirmatia ca face politica ,,paralela" cu ,,marile puteri" nu era suficienta si pentru aceasta chestie?.... Ar fi scutit cel putin partidul si guvernul sau de o platitudine umilitoare si in aceasta chestie in care bratienismul e destul de deochiat. Niciodata tara n’ar fi putut spune mai cu drept cuvint unui primministru al ei: — Daca taceai, mare bine imi faceai! Alfa NAZRITII Ionel si di Ionel 51 Edi au avut o intrevedere la Marienbad. De mult dosea si sa se cunoasca, dar fara tapaj, fiindca aveau sa-i spuie lucruri intime. D’aia nu voiau sa se intilneasca oficial, ca Ion I, Bratianu si Eduard al 7-lea — ci, incoanito, ca Ionel si Edi. Visul s’a realizat acum la Marienbad, cum l’a zarit Edi pe Ionel, pe care’l cunostea dupa o fotografie din „The Graphic", i-a strigat: — Pst! Te a?tept inaine la dejun! Ionel i-a facut un semn ca vine -i a doua zi s’a §i Infiintat. De indata ce a intrat la el, i-a tras lui Edi , laba peste burta gi,i-a spus: ..— Satd-ma’s, berbantules §tiu de ce m’ai chiemat! Sintem actualmente in Europa barbatii cei mai tari.....!n balamale! Edi s’a strimbat de ris §i raspunzindu-I cu o contra-laba amicala peste burta, i-a adaugat pe motivul lui Offenbach: Les femmes, les femmes, il n’y a que ?a, mon clier! Cum se vede, relatiile noastre cu Anglia vor fi din cele mai excelente, in urma Intrevederei dintre Ionel si Edi! Pace Frstierul si regie funglier Dupa ce a post la baronul de Aehrenthal si la d. de Bothmann-Hollweg, d. Ionel Bratianu a fost primit un audient,d la Marienbad de regele Angliei, care-l invitase si la dejun. Onoarea ce s’a facut primului ministru al tarei se indrepteaza asupra tarei intregi, dar inca odatd trebue sa, ne repetam intrebarea: ce o sa, ni se ceard In schimb ? De asta data sintem mai linistii, §tim ca regele Eduard, este suveranul tarei prin excelenti parlamentara ,si ca’deci nu el tranca'M cestiunile de politica internationala. Cu toate acestea e mai mult de cit sigur cd cestiuni politice vor fi fost atinse in convorbirile dintre regele Angliei si primul nostru ministru, cei d’intii vroind probabil sa se orienteze asupra intensiunilor conducatorilor Rominiei... E mult timp de cind regele Angliei nu a primit si nu s’a intretinut cu un barbat de stat romin, conducator al politicei area noastre. Tocmai faptul ca aceasta se intimpla acum, trebue pus in legatura cu stirea pe care am publicat-o acum vre-o dam saptamini in acest ziar, anume, ca la intrevederea de la Corves, dintre regele Angliei piar, s’a discutat pi atitudinea Rominiei. Am relevat in stirea aceasta data de ndi, co un publicist ca’Maximilian Harden, ale edinia relatiuni cu cercurile diplomatice sunt bine cunoscute si care s’a dovedit intotdeauna a fi, bine informat, am relevat ca Maximilian Harden a afirmat intr'un articol al sau ca in planurile sale politice, regele Angliei a pus in calcul si Romania si ca urmarile finta de a atrage tara noastra in orbita politicei engleze. . Necontestat cd, in convorbirea sa cu d.Ionel Bratianu, regele Angliei va fi avut in vedere aceasta fintd a sa. Intru cit cestiunea insd.si a fost atinsa nu se poate sfii. E probabil chiar cd regele. Edrard n’a facut tie cit sa pipaie pulsul, sa exploreze sumfiunea. S’ar putea insa ca aceasta audienta din Marienbad, sa aiba urmari. Ad. In tara si In afara Se pripatteste faranui 1 ■1 "• ■ ■" *"." Un strigat de alarma al d-lui prof. dr. Manolescu D. profesor N. Manolescu ne trimite spre publicare urmatorul articol caruia ne grabim a-i face loc. Oricine e ingrijit de viitorul acestei tari va fii sa aprecieze faptele alarmante pe cari de profesor dr. Manolescu le aduce la cunostinta opiniei publice si cari sint un rechizitoriu distributor impotriva actualei directii a serviciului sanitar. * Referatul biroului statistic No. 51.452 din 6 Iunie, din directia sanitara si publicat in Buletinul directiei No. 12 din 1909, despre miscarea populatiunei in 1908, descopera marele pericol in care sunt taranii, sau mai bine zis in care este Statul, caci taranii sunt baza cea mai puternica a Statului. N’am sa caut a dovedi aceasta, pentru ca toata lumea ,stie cum est taranii formeaza peste 82 la suta din populatiunea tarei. Dar taranii mai formeaza in Stat stratul social cel mai curat de boale, Shut fiind ca la orase boalele venerice, tuberculoza, scrofuloza, boalele nervoase si chiar boalele epidemice, sint cele mai freqvente si dovedit fiind de toate statisticile ca mortalitatea la orase este mult mai mare decit la tara. Aglomeratia in orase, de care se leaga necuratenia, descompunerea necurateniilor, alterarea aerului si otravirea lui cu diferite gaze irespirabile si viata oamenilor mai infierbintata, explica aceea ce dovedesc statisticele. Pe linga acestea, in mod obiectiv se constata astazi ca numarul de microbi de tot soiul, pe alimente, pe toate lucrurile din locuinte si din aer, la sate, este mult mai mic decit la orase. Aceasta fericita situatiile din punctul de vedere al cauzelor de boale, la tara, astazi, gratie vigilentei indolecte a directiunei serviciului sanitar este rasturnata si a devenit mult mai rea decit a oraselor in care boalele erau constatate mult mai numeroase si mortalitatea mult mai mare. Tendinta boalelor, si in special a celor epidemice, dupa irisa si cifrele directiunei serviciului sanitar, este sa transforme satele in focare patologice permanente. Lucru cert, pentru ca ignoranta igienica a taranului si reaua lui branire nu mai cer, pentru ca focarele de boala sa devie definitive si permanente, decit saminta de boala, care se cultiva acum in mod intensiv, gratie lipsei totale de profilaxie. Izolarea in caz de epidemii nu se mai face, decit dupa ce epidemia nu se mai poate ascunde, si cind devine o imposibilitate, impunindu-se si concentrindu-se, in modul acesta, saminta de boala in focare ce nu se vor mai putea desfiinta. Dar boalele epidemice, cari bintite la tara, cum nu s’a mai auzit (scarlatina, pojarul si tusea convulsiva), pe linga durerea si jalea ce arunca in casa taranului, caci mai toti copiii se imbolnavesc si multi din ei mor, mai au o grava urmare patologica (recunoscuta de toti medicii practici) aceea de a pregati pe indivizii prin cari ele au trecut si nu i-au omorit, la alte boale cari duc, mai tirziu sigur la moarte si anume pregatesc la tuberculoza, care odata intrata intr’o familie, nu i nceteaza ravagiile ei decit odata cu stingerea acelei familii. Vai! ce g.roz&venie va fi, caci taranul se hraneste rail si locueste in casa rad insolata si rail ventilata. Cine spune, cum face referatul biroului statistic din directia serviciului sanitar, ca prin epidemii au murit 154,968 romini la tara, spune: In mod cert, umatoarele: cei mai multi din morti au fost copii, multi scosi din toate nevoile si gata sa faca serviciu in casa, ori sa mearga la scoala, caci boalele epidemice mai nu ataca decit la aceasta virsta. Si apoi, cine spune ca 87,509 copii ad bolit denumitele epidemii, cum spune referatul, spune in mod cert ca foarte multi din acestia vor deveni tuberculosi. Iaca perspective care asteapta pe taranii caii produc acel buget gras din care se plateste tot gras atiia chemati cat sa-i apere de boale. Sintem in era transformarea conditiunelor de viata ale taranilor. Orice democrat trebue sa se bucure, dar cind aceasta transformare se face in rau, cum este aceea demintata de rezultatul sanitar din 1908, facut cunoscut in mod oficial, ea trebue sa inceteze imediat. Dacaci,pentru edificarea oricaruia, asupra celor scrise in acest articol, rezultatul sanitar, la tari, in 1908, al serviciului sanitar, al carui buget cifreaza multe milioane. In 1908 s’au nascut in comunele rurale 233.566 copii si au murit 154.968, saci, socotit nascuti si morti la mia de locuitori la sate, s’au nascut 40,6 la mia de locuitori si au murit 28,1 la mie. Daca comparam rezultatul sanitar din punctul de vedere al mortalitatei la sate, cu cel de la orase, socotit la mia de locuitori, gasim ca la orase au murit 26,2 la mie, pe cindi la sate au murit 28,1 la mie, adica mult mai mult la sate ca la orase, prin urmare gasim o stare sanitara absolut rasturnata, mortalitate la tara mai mare, ceea ce nu s’a vazut pina astazi. Referatul biroului statistic nu se sfieste a spune ca marea mortalitate generala din comunele rurale, in 1908, a fost influentata de marea mortalitate, prin boalele epidemice. Si da cifrele urmatoare de bolnavi Si de moi’ii bolnavi faurit „ tuse magureasca 32.468 . 2.326 isi referatul adauga: .,din cifrele de mai sus vedem ca numarul absolut al deceselor, prin boale epidemice, in anul 1908, a fost CONSIDERABIL. I $i continua referatul: ,,in adevar, in 1908 doarde de mai sus am participat cu aproape 65 la fiecare mie de decese din comunele rurale. S i termina numitul referat: ,,De la 1902 n'am avut o epidemicitate la.$a de intins d ca in anul trecut, adicd in 1908. Cand lucrurile se prezinta a$a de trist , se impane raspuns la urmatoarea intrebare: Directia actuala:, Careia nu i-au lipsit nici controlori, caci are vre-o 13, toti alesi dupa voe, chiar daca legea se opunea, §i mai toti bacteriologi §i gras platiti, — directia careia nu i-au lipsit nici bani, caci are budgeted necunoscut de mare pina astazi la aceasta institute,cum a condus lupta in contra boalelor endemice la sate? Un raspuns satisfacator de sigur nu. .poate fi, dar in tot cazul raspunsul trebue sa fie insotit de tabloid tuturor inspectiunelor in comunele rurale pentru combaterea epidemiilor de la sate. In acelasi tablou trebue sa se vaza inca controlul ce a facut acelor inspectiuni directand general in personnel, caci nu se poate intelege o lupta contra epidemiilor numeroase si grave, fara un asemenea control. Dar, dupa parerea mea, un asemenea tablou nu se va produce, caci ar fi rasinos, deoarece toti controlorii sanitari s’au marginit la anchete si la inspectium in zilele de sarbatori pe la orase. D. ministru de interne trebuia sS, s fie aceasta de mai inainte, de cind ar fi trebuit sa observe ca controlorii sanitari mai tot mai au insarcinati publice s i private de fiecare zi. Dar d. ministru de interne are un mijloc ca sa indrepteze lucrurile: sS. intretie pe M. S. Regele s i pe d. ministru presedinte al consiliului despre rezultatele sanitare, asa cum faceau multi din predecesorii sai, ?i in special regretatul V. Lascar. Prof. dr. N. Manoleaou Sanatoriul §i bdile Strunga wici iti combina lumea lor politica de asta data, e nenozitatea unei miini de boeri cari se simt lard partid, fara radacini in tara, amenintati sa ajunga iara?i insuficienti pentru a umplea bocurile din jurul unei mese—si cind li se arata ca ultima lor nadejde—regele—ii se va apuca doar, dupa 43 de ani de guvernare, sa le faca dinstil parlid, nervozitatea aceasta atinge apogeul. Ar trebui sens din vocabularul politic cuvintul „cabinet de tranzitie*1 — altfel cine istie ce nenorocire poate aduce carpi?, tilor! ■----------—rowg* Saturn De scarlatina . .22.939 . 4.444 „ pojar .... 32.112 . 1.581 „ dii’terie . . . 1.366 . 188 „ febra tifoida . 8.387 . 1.076 * dizenterie . . 3.913 . 448 De ce atita nervozitate ? D. Carp atras in cursa la Ia?i de d. Marghiloman, a retezat in ultimul moment sa se potriveasca planurilor d-lor Filipescu ;i Marghiloman nu numai ca n’a voit sa arate cind va veni la putere, dar a raspuns haine siciti ca in politica nu merge ca temene ca la tribunal. Amintirea aceasta ad calendas graeeas a sperantelor carpiste a facut ca imediat d. Miarghiloman sa plece in strainatate d. Filipescu sa-l urmeze, tissi se spunea ca va sta sa prepare organizatia carpista pentru la toamna. In schimb, acum opinia publica a inceput sa inteleaga de ce d. Carp nu a mai facut profetii. Se vede ca ?tia ?i d-sa ceva de ideia unui cabinet de tranzitie—mai cu seama ca fusese pe la rege are mijlocul de a afla cam in ce mod pr iveste suveranul si iu afin. Iata de ce emoia ei?a de soare in lagarul carpist ?i mai cu seama in coloanele foilo-lui Filipescu, de cind se ventileaza ideia cabinetului de tranzitie. Takistii lichideaza! takiștii sint disperati! Takistii ei’au nici curajul sa moara Inuiind! Apoi daca ar fi a?a—nu intelegem de ce atita enervare, de ce atita parapan impotriva „Adeverului“, care oricit n’ar conveni takismului chestia enicentrarei, nu se sinchiseste s’o discute. Din contra, daca un cabinet de tranzitie sau simpla lui eventualitate, ar insemina lichidarea, disperarea. t.parlea tarii?te!or, caiui?higi in special d. Filipescu, ar trebui sa jubiieze. Cind colo, e o furie ?i o dazolare fara seamda, in lagarul lor! Ce inseamna aceasta? Ca sint carpiglii si gati ca vin la putere? Dar in asermenea caz ar avea acaa liui?te carsi*ar indemna sa rnda, nu sa faca son*me la gara cindand de tra cabinet de tranzitie. E insa concontinua ca starile suflalesti sa nu se iradeza in polemticile de prasil si polemica in vinul cabineuiui de tranzitis si a concentrarai conservatoare a deschis Irmei ceea ca se petrace in modul sufletnrii celor ce urmeaza ne d-nii Filipescu si Carp. Ei complecta nesiguranta a zilei de sutire, e convic*"*r»!, ca nu vor putea guver a« Adeveruri ne Suferitoti Un ziar carpist crede ca d-nul Ionel Bratianu nu prea sufere de modestie. Nu. Din contra: sufera de boala de care sufera ?i conu Petrache f si ce e mai rau, nu e, macar comnplicata cu mania abnegatiei" de care sufera Nababul!... Tribulatiile „Epoca“ vorbeste de ..tribulatile takismului"! de?i intre takiste nu e nici un ..Triboulet" „nebunul regelui“ fiind aiurea! Cel mult ar putea vorbi de... „Tribunatiile takismului" de cind §i tribunul §i naia sunt cu takistii! Sion si Holban In stir,?it, ?i-a gasit sacu peticul! D. A. D. Holban de la Ia?i polemizeaza cu d-rul Sion! Ei, a?a da, asta pereche! A tunat ?i s-a adunat! Rigoletto. "«r Os e cu grecii trababulul ? laid aproape doua luni de cinci Na.ba bul e somat $i de presa li.bendd si de cea takista sa vorbeascd in chestia ,,indigenalelor gras platite“ la care a dent aluzie in cuvtarea sa de la Ploesti. Toate somatinile acestea plus drastica telegrama din Paris a d-lui Bdddrdu, n'aui putut insa descle$la gura energicului si curagiosului... dublu Ex. Acum insa ,,Ordinea“ afitat d de „Viitorul spune ca daca Nababul ar binevoi sa precizeze un singur caz de ,,indigenat gras prafit in sensul ajutat in cuvintarea sa. de la Ploesti, ea, ,,Ordinea“, va preciza peste 100 — una suta! — dovezi de ,,patriotizmulu Nababi divicind cu expulzarea si neexpulzarea grecilor. Pardon! Noi cerem sa se fie, in tot cazul, ce e cu grecii Nababului. Monumentandui acesta ,,patriot' trebue sa i se faca odata dosarul complect si in ce priveste recensamintul si in ce priveste indigenarele si in ce priveste expulzarea si neexpulzarea grecilor ,si in ce priveste administratia pe latifundiile sale. , E un studiu documentar, care va ilustra si omul si marea proprietate Si dinastia Cantacuzino. Siler. — Ce fug din asa, sint hofi ? — Doamne fereste! Sint cinstiti, dar vezicd... an zdrit jandarmut. mamariam mmmmmmmBtmB Cilit! In „DIMINEATA“ Iriele i iii-iii: SRU o Rimioa In imed -HARE ROMAN POPULAR— parerT$mmpre^ !f=- ------ " " D ^ iti vxe s il Outia postel.— mea ace:* IS K ^ s.najubi i ___ii— Q ieieiorcii ne se va mira ca un gazetar islet a descoperit ca zilele acestea ar trebui sa-i serbeze jubileul de 350 de ani de existenta, cutia postala. Poate ca se inv eala ziaristul in ce pri 1 veyle cutia de scrisori propriu zisa,caci cine a fost la Venetia a vazut desigur la s palatul dogilor gura de leu in care se aruncau denunturile si care a fost si ea un f el de cutie postala. .. Fapt pare a fi insa ca prima cutie, de care s’a servit o post si pentru a aduna scrisorile clientilor, s’a pus acum 350 de ani la Paris. Abia o suta de ani mai tirziu s’a o pus prima cutie postala. in Germania, care e rstazi e tara model in ce priveste institutiile postale. c In cea mai mare parte a Europei curtii sle postale,s’ad introdus abia In secolul al nouasprezecelea. S Toate aceste date le datorez gazetarului suflet care pe aceste vremuri calduroase ?i d le criza nv de subiecte a gasit un subiect atit de interesant. Azi cutiile postale sint o institutie de 1 care nu ne-am mai putea lipsi. Dezertarea e lor se face in mod automatic si cu cea nai mare usurinta. Pe ele aflam la ce ora | Scrisorile vor fi ridicate. In Germania ,ei ele ne amintii: „Nu uitati marca ?i adresa”. b In Londra la poșta centrala este o cutie Postala cu deschizaturi pe tarile de destinatie. La noi in Capitala despartirile^si- 11 .iilor pos tei centrale sunt numai pe cale 8 serii: interne, externe, imprimate. *! Cutia postala a devenit un masurator al culturei. Cu cit numarul cutiilor postale e nai mare, cu atita e o dovada ca lumea ' scrie mai mult.. Or, scrisul §i nevoia de a' ^ comuniica sinte esentiale culturei. Cutia 's, postala este acum simbolul soldaritatel olientesti. Un catun fara de cutie postalii, ^ ? izolat de restul lumei, nu are partea le- si initind cu dinsul. In Germania ti se pune pentru o taxii de 25 lei anual o cutie pascala in curtea sau casa ddale, ridicindu-se si scrisorile chiar la orele indicate de tine, ci ...Cutia aceasta de tabid de fer insa, de bine mijlocitorul esential al celui mai imp: vorbirt dintre mijloacele de comunicatie r:oderna. CU! n’ar renunta sa trimit si. o scrisoare daca ar ?ti ca trebuie sa duca ciocmai la po5ta in loc ca. po?ta — mulu- t £ nils, cutiilor — sa vie la dinsul. |t B. Br. Un razboiu grandios ? — ■— Suedia in doua taberi. — Stiri contradictorii. — Suedia §i Romania : asemanari mici si deosebiri mari.—Neplacerile unei greve generale.—Solidaritate intre capitalist si solidaritate intre muncitori. Cind scrim aceste rinduri greva din Suedia continua. Desi ea nu corespunde inca titlului ce are de greva generala—pentru ca in definitiv n’a reusit sa cuprinda pe toi lucratorii—se poate spune de pe acum ca e cea mai rausitii dintre grevele „generale“ cari au fost vreodata in orice parte a globu lui. Orasul Stockholm are un aspect de sarbatoare: toata lumea pe strada o miscare enorma si totusi nici o activitate, nici un zgomot. Ceea ce mureste linistea orasului este pe de o parte faptul ca din primul moment guvernul a inchis toate circiamile, bacaniile si orice alte focaluri de bauturi spirtuase. Numai restaurantele au voie sa vindai asemenea bauturi, dar intr’o cantitate mica si numai acelor persoane cari ?i mianincii, astfel ca e cu totul esclusa posibilitatea ca sa se imbete cineva. Pe de alta parte linistea stradelor e asigurata de faptul ca uu circuit nici biril, nici tramvaie. Numai cite-va vagoane sint in miscare, dar conduse de ingineri si cite-va automobile conduse nu de soferi, ci de Insisi si pinii lor. Cucoanele cari se duc dupsi tirgueli shit silite—in lipsa de tramvaie, birji si hamali, in greva ,si acestia din urma— sint silite sau care singure pachetele. Insisi grevistii le ajuta la transportarea pachetelor, dar fara sa primeasca rr’o plata, gasind prilejul sa faca pe c-avalerii sau, cum s’ar zice la noi, „sa ciupeascA putinA curte“. La Stockholm greva este in adevar generala. In restul tarii ea este partiala, iar loveste toate industriile. ■* _Pe rind din cercurile favorabile muncitorilor se anunta ca greva merge carte bine si ca peste citeva zile ea va fi proclamata si de tarani, din certurile capitaliste vin cu totul alte versuni. Asa, se zice cA greva a inceput sa slabeasca s i ca opinia publica, direct lovita prin incetarea oricarei ac-' ivititi, se pronunta cu energie inpotriva grevistilor. Luci’ul nu pare probabil pentru ca opinia publicA §fie foarte bine-de unde i pornit greva §in tie ca de asta data provocatorii au fost patronii. Am aratat intr’un numar trecut cum supa o serie de succese ale muncitorior cari prin mici greve reusisera sa-si inbunatateasca soarta, s’a organizat si contra sindicatul patronilor cari au pornit ei lupta de exterminare in potriva indicalizmului muncitor. Pina aci nimic grav. Gravitatea lucrului sta in aeea ca patronii nu s’au multumit sA se pregateasca in vederea unor noui lupte inci muncitorii ar cere alte imbunatairi, ci au iniceput prin a retrage ceea e deja sjcordasera, scoborind din nou alariile. Motivul invocat de patroni este ca Media trece printr’o criza grea, ca nu sunt capitaluri si ca prin urmare nu le ia mina sa plateasca lefuri mari. Iar eoreticianii burghezi declara ca indusria Suediei fiind la inceputul ei,orice evitura is’ar da ar fi o lovitura in cntra patriei , concluzie din patrioiim muncitorii sunt datori sa se mulumeasca cu starea de lucruri existenti, rabdind mizeria. Aceasta discutie teoretica e interesana pentru noi, caci am auzit-o, in tocmai, in tara noastra. O fabrica din t ara, bucurindu-se de avantagiile legii pentru acurajarea industriei nationale,a profesat atit de mult, incit a ajuns sau ca export tocmai in China. Ca sai poata iisa concura pe toata lumea, a trebuit a plateasca salarii ridicole. Cind munitorii s’au pus in greva fabricantul arotestat, aratind ca daca ar muri cu bani pe zi salariile, nu i-ar mai venii a concureze pe streini in China. L SiAmi la o parte cu fabricantul na ■onal de care vorbim e supus maghiar, ir lucratorii lux sint romini adevarati iar naste intrebarea , este admisibila pentru dorinta patriotica de-a avea 1 .idustrie nationalA lucratorii sa faca doua rinduri de sacrificii, platind din fixurde joi avantagiile pe cari le au fabridantii in baza legii pentru incurajare, lucrind si salarii ridicole? Si intrebarea se pune cu atit mai mult ,i lxr cit muncitorii nu-si scot nici existenta. Pe chid fabricantul se imbogaste. Aceeasi chestie se tine si in Suedia, insa in mod si mai evident. Citeva banci de acolo au pus la dispozitia sindicatului patronal douasprezece milioane pentru a putea lupta inpotriva muncitorilor. Asta inseamna ca este destul capital si ca nu era nevoe sa se scada salariile. Daca in ce priveste si tuatia economica este o mare asemanare intre noii j Suedia, din punctul de vedere pur civilizat este o mare deosebire. Am aratat intr’un articol trecut ca presiunile politice au revoltat pe muncitori si au marit numarul grevistilor. Faptul este exact, insa acele presiuni dupa conceptia noastra romineasca se reduc la zero. De pilda, faptul ei i s’a pus po'itia la dispozitia unor patroni, care n’aveau greva spre a proteja pe lncrator, de un eventual atac al grevistilor, a indignat pe lucrator i-a facut ca imediat sa se pue si e! in greva. Altfel e liniste desa virgila si niciun amestec efectiv n’a fost din partea polittei §i guvernului. Muncitori, mu’quniiyi de aceasta, au hotarit ca in institutiile statului sa nu intrerupa lucrarile. De aceea vedem ca la C. F. particulare greva e generals, pe chid fa ale statului nu e greva de loc. Mai mult, la lucrarile expozitiei lucrul continua, desi sint date in antrepriza, pentru ca muncitorii si-au zis ca s’ar putea ca greva sai se termine curind si ar fi piscat ca expozitia sa sufere intirzieri. Regele Suediei s’a supurat de slabiciunea aratata de guvern. El a inceput singur tratativele pentru impacarea ambelor parti. Dar n’a reusit. De ambele paci incapatinarea e de neinvins. Patronii se simt tari din cauza celor 12 milioane, muncitori! care avea si destul bani pentru citeva saptamin! au primit sume enorme dela tovarasii lor din Germania, Austria, Elvetia,etc. Lucru curios: pina in acest moment nu se-a vanit niciun ajutor din Franta. Cum se vor termina lucrurile e greui de preofizut. Dar trebue sa remarcema iadtul guvernului, de a nu interveni in mod brutal. Se stie ca la noi intotdeauna autoritatile intervin in contra grevistilor. Sub guvernele trecute se recurgea la expulzarea lucratorilor streini — si chiar a rominilor de peste munti — sub pretext ce nu se poate ingadui unor strdinii sii faca agitatii. Pretextul era iezursic, de vreme ce nu poate exista greva fara solidaritatea tuturor muncitorilor. Actualul guvern a mers insal si mai departe, caci am vazut ordonante prefectoriale prin cari sindicatele erau pur si simplu desfiintate. Poate ca guvernantii nostri ar avea ceva de invatat ?i de la guvernul suedez. «• Telegramele care armura ca muncitori au inceput sa reia lucrul sint toate din sursa interesata. F’ata de citeva sute de mi! car! au parasit greva, sint zeci de mi! cari au aderat la ea. Se citeaza cazuri de indisciplina, insa in cu totul alt sens de cit cel dorit de presa favorabila capitalistilor. E vorba de mari categorii de muncitori care au aderat la greva, desi comitetul central al sindicatelor luase dispozitia ca ei sa continue lucrul. Daca si la tara va izbucni greva, chestiunea va capata o gravitate exceptionala. Cu toate astea este sigur ca greva va trebui sa inceteze in curind. Sinnaia a inceput sa devie insuportabila. Lipsa laptelui face ravagii. Se zice ca mortalitatea printre copii a fi sporit enorm. Un poet national a publicat o poiezie plina de foc cerind grevistilor ioapte pentru micul. Din nefericire firevistii n’au lapte si laptarii nu sint in greva,’ ci lipsa mijloacelor de transport face ca sa nu se mai poata aduce laptele in oras. Tot asa nu se mai aduce carne, zarzavaturi, etc. decit in cantitati foarte mici. Restaurantele servesc nin^ppe, clientii obieinuti , ce ocazionali trebuie sii rabde. Piine se fabrici numai de catre brutariile cooperative ale muncitorilor si o distribue in oras inji^l grevistii. Nic! apa nu este destula. Streini! au plecat din oras imprejurimi. Aiti! noui nu mai vin. De altfel circulii prea putine vapoare. In asa conditii, este evident ca toata populatia va intra in lupta, cu linistea de pina acum nu va putea sa dureze