Adevěrul, decembrie 1909 (Anul 22, nr. 7270-7298)

1909-12-04 / nr. 7273

Anul al XXI-lea No. 7273 FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU BULICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV Agentiei 1 © Publicitate CAROL SCHULDER (SX Comp. BUCURESTI Strada Harageorgavici , 18. — Telefon 3/4 Birourile ziarului: Strada Sarindar No. 11 ........1" 5 Haus exemplarul TELEFONT 5 33 a recl.a ixi A ct. mas* 5 straja a. No. 1 $/<"?. O R«dacia cu Capital „• 44/30 .. Provjiri^b 3^/qi<> »• »» •* p==H Apare zilnic cu ultimele stiri telegrafice si telefonice de la corespondent nostru din tara si sir&inaiie Un an 6 luni. Vineri 4 Decembre 1909 DIRECTOR POLITIC CONST. MILLER JGill « JJMI WTE: • •> » • • Lei iG.— * 3 ir.ni' * • « • • • • • „ 8. — I ‘ q luna. • - * • Pentru strainatate pretul este Indoit Lei „ 1.5 §arlatani §i istrioni D. I. Duca, un talent mi se afirma, dar nu un caracter, pot sa afirm eu, si aceasta, in cunostinta de cauza, d. I. Duca, pe care alta data d. N. Filipescu il gratificase cu sugestiva porecla de simbrie — d. Duca la discutia Mesagiului a afirmat ca actualele colegii electorale, il inaduna. De aceea probabil la alegerile generale din 1907, a alergat tocmai la Hu$i, de l’a ales guvernul, la colegiul.... al 111-lea. Dar in sfirsit, d. Duca este sufocat de actuala lege electorala, de acest sindicat de interese, gratie caruia partidul d-lui I. Bratianu, manincu la fiecare alegere partiala, cite o trinteala de par’ca’d vine sa te declari partizan al acestor colegii, de a curora simpatie este atit de mult lipsit omul rostit de singe, de la Florica, onorabilul I. I. C. Bratianu-Ratesti. Dar, in sfirsit, d. Duca isi pierde rasuflarea in actuala massS. electorala — gi este de mirare ca d-sa — de abea acum vede acest fapt— gi mai de mirare este ca d. I. Bratianu, seful d-sale, gi dinsulig d., seama de aceasta aga de tirziu, de gi de altfel pe la 1902, de pe banca ministeriala, se declara — pentru a face sa’l apuce nabadiile, pe d. Dim. Sturdza, — partizanul votului universal. Care va sa zica, astazi, actualele colegii electorale nu mai sint bune. Noi spunem acest lucru de douazeci de ani si inaintea noastra altii au facut procesul lor — si cu drept cuvint le-aui cerut largirea. * # Dar daca aga este, ce ar fi mai natural, ca actualul guvern sa nu se margineasca numai la vorbe ? Ar fi trebuit sa se faca, sa se fi facut o cit de mica pagire inainte pe calea faptelor. In loc de aceasta, am vazut pe acelas sinistru glodios Ionel Bratianu, la alegerile generale din 1907, negind taranimei dreptul de a-si alege deputatii ei si impunindu-i oameni dela orage, trimitind de pilda la Filciu pe d. I. Duca, pe care taranii din acel judet il cunosc si il apreciaza tot aga de mult, citm il apreciaza pe mine negrii din Congo. Dar aceasta inca nu ar fi nimic. Sa presupunem, o clipa, ca d. I. I. Bratianu s’ar fi pocait in sfirsit, ca igi pune cenuga pe cap si este convins ca nu mai merge cu actualele colegii electorale. Daca aga este, in loc sa se margineasca la declaratiile platonice ale d-lui I. Duca, nu ar fi mai logic ca sa inceapa prin a face din activitatea guvernului sau, o platforma de lupta. pentru largirea colegiilor ? Slava Domnului, Camera este a d-sale, — o Camera servita si pentru bine si pentru tati. Nu are decit sa puna chestia reformei electorale in discutie in parlament, sa ceara regelui dizolvarea pentru a convoca Constituanta si a face viitoarele alegeri generale — pe aceasta chestiune, fie ca le-ar face d-sa, fie ca regele refuzind dizolvarea si convocarea Constituantei va lupta in opozitie, avind ca steag largirea dreptului de vot. In acest caz chestia ar fi pusa gi partidul d-sale ar avea in sfirsit un program gi de actualitate gi de lupta. * # Aceasta ar fi gi logic gi cinstit — dar recunoastem ca logica precum gi cinstea zadarnic le-am cere de la arendagul pe sub mina al magiei Bategua ,,Efoi’iei spitalelor civile". In loc de aceasta atitudine franca gi categories—avem inaintea noastra o linia de conduiti plina de duplicitate si de minciuna. Una zic gi alia fac — zice proverbul popular — gi el se potriveste perfect acestui regim care a venit, la putere tecind in singe taranimea romineasca si totug indraznind sa declare ca ia guvernul pentru a’i aduce salvarea. Tot aga faci cu largirea dreptului de vot. In prima linie nici nu indraznesc sa precizeze intr’a ce sta aceasta reforma. Vor votul universal ? Se opresc in chip timid la colegiul unic ? Ce inteleg, d-lor prin aceasta reforma? Vor s’o aplice la Camera si Senat, or se opresc numai la consiliile judetene, ori la alegerile epitropilor de biserici ? Apoi, de ce nu sunt bun! sa arate tarei, ce inteleg prin timpul oportun ? Ori la 1910, ori la 1930, ori la anul 2000? O micS Iimurire ne-ar scoate din domeniul visurilor gi al bunelor intentiuni, cari nu sint bune decit la Camera gi in ziare, ori la Dacia si Eforie. Ce dovedesc toate acestea? CS guvernul d-lui Bratianu face ca si cochetele batrine cari cer sulimanului gi vopselei de par, mijlocul de a intineri gi de a mai fi prezentabile. Ii trebuie acestui partid patat de singe, de ordingi de fara de legi, ii trebue o aureola gi acestei trebuinti corespunde periodic cite o egire platonica pentru reforma electorala, care ramine apoi iarSgi sa fie tradusa in fapt la ,,timpul oportun , in sfirsit la d. I. Bratianu si alt fenomen sufletesc. E simtul de razbunare neputincioasa, contra actualelor colegii, cari ori cit ar fi de ticaloase, ticologia guvernului de astazi, le-a indignat si pe elegi de cite ori sint chemate sa se pronunte, manifesteaza impotriva lui. Amenintarea ce le face gelul guvernului ce se va desfiinta, este un raspuns si un avertisment, dar o amenintare pe care nu d. I. Bratianu-RStegti, este de talie sS o schimbe in fapt. In rezumat dar, aceeasi garlatanie si actorie proasta de acelasi bilciu ! CONST. MINLE Ziua de erija Camera Cuvintarile d-lor Misu Cantacuzino si C. Raisu Opozitia a avut ori o zi slabi la Camera. Ne place indeolgie sa laudam mai mult un orator din opozitie decit unul guvernamental, — dar adevarul inainte de toate ! D. Migu Cantacuzino, care in trecuta Camera conservatoare a avut momente foarte fericite,— pierde, evident, cind redus la propriile sale puteri si nu vorbeste in mediul cald al unei majoritati simpatice si cu autoritatea ce i-o da calitatea de prim-ministru a tatalui d-sale. Cu drept cuvint s-a putut reproga d. Banu cu partea din critica d-sale asupra reformelor agrare, a fost facuta de d. Filipescu, mai bine, iar cealalta parte privitoare la d. Haret, a fost facuta de d. Take Ionescu, mult mai bine. Noti in discursul d-lui Migu Cantacuzino a fost numai denuntul impotriva politaiului de Focsani, care seduce minore si le expediaza apoi cu banii adunati prin liste de subscriptie in capul carora figureaza tripouri... Interesant incident, dar nu tocmai neobicinuit, — contra caruia d. Ionel Bratianu n’a gasit cu cale sa intervie, ceia ce nu-i nici măcar interesant și nici neobicinuit. ■R* D. Mișu Cantacuzino a proclamat falimentul reformelor agrare, falimentul politicei financiare și falimentul politicei administrative a guvernului. In schimb a făcut o caldă aparare d-lui Miclescu, fostul director general al cailor ferate, care pe vremuri, nu prea se bucura de gratiile familiei Cantacuzino. Dar in politici, tocmai ca si in natura, totul se schimba. Apararea d-lui Miclescu a dat d-lui Cantacuzino ocaziunea sa faca o garja contra guvernului pe tema relatiilor sale cu... sindicaliștii.E caracteristic pentru slabiciunea opozitiei conservatoare, ca in combaterea guvernului se repede mereu la argumentul acesta ridicol ca guvernul ar fi socialist. CS ar fi chiar sindicalist, asta-i o descoperire contra careia protesteaza atit de mult evenimentele din ultimul timp,—incit nu ne-am fi așteptat sa gasim un asemenea argument intr’un discurs parlamentar. Ce idee o fi avind d. Mișu Cantacuzino despre Socialist, daca,crede,sa poata afirma ca guvernul acestu i socialist? Ce idee are d-sa de realitatea faptelor, daca dupa maltratarea sindicaligtilor in strada si in beciurile politiei, — d-sa mai poate vorbi de relatiunile dintre guvern si sindicaligti? §i daca d. Cantacuzino vorbeste de eliminarea lucratorilor socialisti dela caile ferate prusiene, — gi crede sa poata recomanda acest remediu pentru tara noastra insemneaza ca n’a fost decit foarte slab informat, Daci altfel ar fi trebuit sa stie ca daca directia cailor ferate prusiene ar vrea serios sa concedieze pe toti lucratorii socialisti, ar ramine probabil fara lucratori. Cit despre exemplul legiuirei antisindicaliste din Franta, datorita unui Clemenceau sau Briand, — nici pe banca noastra ministerialS nu sunt asemneea oameni de stat sinceri democrati, nici situatia muncitorilor neștri nu se poate asemana in nici o directie, fie ea materiali, fie ea de libertati politice, cu aceia a lucratorilor francezi Leacul d-lui Cantacuzino: severitate fata de lucratorii :c. f. r., eliminarea celor cari ar participa la migrarea socialistii — daca mijloacele bugetare o vor permite — indreptarea starei lor. De ce n’ar fi mai logic sa se inceapa cu sfirsitul? x * D. Banu care a urmat d-lui Mișu Cantacuzino la tribunS, — a rostit un discurs frumos. E evident mai lesne sa vorbesti bine in fata unui public, gata sa te aprobe si sa te aplaude,—dar am avut impresia ca d. Banu n’a exploatat aceasta situatiune. Marturisim ca pentru noi, cari cunoastem literatura socialdemocratica, multe din ideile d-lui Banu, gi tocmai acele cari au facut mai mare impresie, n’au fost noui, — dar am simtit totusi o satisfactie vazind ca sint expuse in Camera, cu multa claritate si cu adinca convingere, careia ii uram numai sa nu se altereze in contact cu politicianismul celuricios in societatea careia d. Ba nu a fost adus de imprejurari. Inca am primit deja d-sa impresia candoarei sufletesti, — care, marturisim, e binefacatoare in mediul nostru politic, — degi politicianii o l’esimt, ca un fel de slabiciune si dlegi din punctul de vedere al politicei practice este chiar una. D. Banu a enuntat ideile cele mai inaintate, a zugravit in mod sugestiv, abizul ce desparte patura conducatoare dela noi, de massa populatiunei, de tarSnime, a exprimat cu adincS convingere optimismul sau in ce priveste viitorul, — ci toate la indemina acelei conceptii care face forta socialdemocratiei, — a conceptiei materialiste a istoriei, al careia adent d. Banu s’a declarat a fi, aga cel putin ni se pare, cind a spus, ca nu poate nega lupta de class, caci ar insemna sa nege aproape tot continutul istoriei omenirei... Aceasta conceptie de Bani o modifici numai admitind ca alaturi de interesele economice cari dezbina clasele, merg interesele ideale cari le unesc,,— greara, ni se pare, pentru ca pe substratul intereselor economice se grefeaza interesele ideale gi numai clasa de jos, a imensei majoritati a natiunei, poate poseda idealul national, a caruia realizare impueind zdrobirea stapinirei de clase, insemneaza liberarea tuturor oamenilor si stabilirea adevaratei egalitati. D. Banu a dat si o foarte fina analiza psihologica a d-lui Iorga. Seful nationalistilor balanseaza, dupa d-sa, intre ideile reactionare ale evului mediu si teoriile moderne socialisto-revolutionare. In fond d. Iorga pare a fi, dupa ultimul sau discurs de la Camera, partizanul unei monarcii luminate, avind numai indoiala asupra cestiunei daca aceasta monarcie trebue sa se faca cu dinastia Hohenzollern sau cu dinastia Iorga.... Teoria celor doua partide istorice, pe care a facut-o d. Banu, ni s’a purut prea plata pentru un cugetator ca d-sa. Faptul ca partidele exists, nu e o dovada ca existenta lor e indreptatita sau ca au dreptul asupra guvernarei. Inainte de toate n’ar fi trebuit ssi-I scape d-lui Banu cu aceste doua partide ,,istorice", au facut, totul pentru a impedica inchegarea unui al treilea partid, uzind de tentatiuni, coruptie si teroare... Cu toate acestea e mai drept, d. Banu, de cit, amicii sai politic!, cind, fara a nega titlul de partid, conservatorilor democrati, declara ca abia alegerile generale ii pot consacra ca partid de guvernamint. Gregeste insa d. Banu cind cere in acest scop conservatorilor democrat! ca sa obtie majoritatea in Camera pentru a putea veni la guvern. Daca ar fi in istoria noastra politici exemplul, fie si al unui partid istoric, care sa fi venit, la guvern cucerind la alegerile generale majoritatea, am intelege—dar aga, conditia d-lui B<i nu se cam aseamina cu conditia ce s’ar pune unui cSieret pentru a fi recunoscut ca atare, ca sa sara peste turnul Eifel. A produs impresie garja d-lui Banu inpotriva conservatorilor vechi cari spuneau mai ori ca d. Vladescu a fost, cel mai rau ministru al instructiunei siazi il gasesc a fi cel mai bun candidat la deputatie, — dupa cum a produs impresie declaratia d-lui Banu, facuta de altfel si de d. Duca, — cum ca liberalii nu socotesc ca legea tocmelilor agricole e cheia reformelor agrare, ci o mai dreapta repartitie a proprietatei rurale. D. Banu a simtit se vede ca ideile d-sa Ie democratice nu vor fi impartigite de guvern. Si terminand un pasagit a spus : ,,Acestea sint vederile noastre, adicA cred ca sint vederile noastre". Regretam ca nu putem spicui mai mult din discursul d-lui Banu. Nu putem incheia decit recomandindu-i totusi cuvintele d-lui Fleva, pe cari d-sa le-a dessiflat, gi transformindu-le in urarea ca nici odata sa nu ne procure deziluzia ca intre vorbele gi faptele d-sale sa fie o prapastie tot atit de mare ca intre vorbele d-sale si faptele guvernului pe care l’a aparat. Ep. NAZ BITI 5 Guvernul colegiul II da Ilfov ■Niciodata nu am avut un guvern care sa fie mat s’trur de rezultatul unor alegeri parpale. •Pentru guvernul ..distantel" nu incape govaialii, mu incape incertitudine; el a mere pana acolo ca poate face profetii in Camera si In presa al eu, va fi triumfut In adevar, in discutia la mesagiti, toti oratorii guvernului au declarat ca va fi o onoare pentru guvern sa inftnmnce o tranieala dim partea celor 5000 de mojici de la colegiul II din Capitala a 1 sa, iasii din urna Kneazul Moruzi, VAline, mai poate refuza colegiuil al 11-lea de Tifov o asemenea onoare unui guvern, care tine la o trunteala din partea colegiului care se apropie mai mult ca oricare altul.de.sufragiul universal?! Ar fi un refuiz de serviciu legalmente datorit! Pao Reciprocitatea romino-maghiara Un ziar romin de peste munti — ..Tribuna" din Arad — face guvernului nostru, dupa cum s’a putut, vedea din telegramele de eri, o justa si totdeodata extrem de interesanta cerere : aceea de a se adresa contelui d’Aehrenthal, cancelarul monarchie austro-ungare, ca sa intervie pe linga guvernul ungurestt pentru a se permite intrarea ziarelor romanesti de la noi in Ungaria. „In cazul cind contele d’Aehrenthal, pe al carui piept, se rasfata din primavara trecuta colanul ordinului Carol I, predat cu o adevarata solemnitate de insusi primul-ministru al Rominiei, nu va satisface aceasta cerere. ..Tribuna" cere guvernului romin sa ia identice masuri fata de ziarele unguresti la intrarea lor in Rominia. Nimic mai simplu si mai just ca cererea confratelui nostru din Arad. Intr’adevar, de un timp incoace fericita Ungarie este inchisa cu vestitele ziduri chinezesti pentru presa din Rominia de toate nuantele, ca, pe vremuri de ciuma sau de holera, sub pretextul ca linistea interna a Ungariei, trebuie ferita de iredenfcismul ce ar transpira din ziarele noastre. Motivul e imgenios Rusit, ce e drept, desi el nu exista decit, in imaginatia ametita de sovinism a guvernantilor mguri. Dar ce ar trebui sa spunem noi de tonul presei unguresti, care nu cunoaste nici o limita, in pornirea-i salbatica de a ponegri tot ce este rominesc, de a invectiva pina si viata familiara romineasca si de a vorbi in modul cel mai ireverentios de Capul statului nostru ? Si cu toate acestea nici unui guvern romin nu i-a trecut prin minte sa retraga ziarelor unguresti debitul postal la intrarea lor in Rominia. Daca aceasta este insa procedarea noastra de stat modern si civilizat, de ce n’am pretinde cu titlul de reciprocitate aceeasi procedare civilizatd si din partea Ungariei, cu care, dar Domnului, ne gasim in raporturi de prietenie si buna vecinatate, ca niste aliati ce sintem ?! Pentru ce ? Pentru ca suntem niste sagi, tantogi cu cei mici, slugarnici si timizi cu ceman si indraznet!. O mistig chicrisa a celor de pe Ball-platzul din Viena face sa se cutremure prichindeii nostri ministri de externe, cari nu stiu cum sa puna mina mai curind pe vocabularul de platitudini diplomatice spre a-I asigura pe cei din Viena si din Pesta de atitudinea corecta si amicala a guvernului roman! O schimbare in bine in interesul propriei noastre demnitati ca stat, si ca popor ar fi de dorit — gi guvernul Rominiei are ocazia s’o faca, uzind de sfatul cont fratilor nostri de la Tribuna din Arad. Agtentam dar! X. Rusu-Abrudeaxin. ^gAdeverurig» instigatie t’fii, ce sunt criticele aduse legei tocmelilor agricole? Sint curata--- instigatie! Descoperirea o face o foaie a guvernului. Insti* gata asta Insa revolta, numai — pe guvern! Reforma capitala. Vazind ca legea tocmelilor agricole a fost facuta harcea-parcea, guvernul declara acum ci reforma sa capitala classa rurala. ■Mai ales ca e ?i-sucureala a Dance Nation ale ! Befiorariie D- Migu Cantacuzino a adus ori in discutia la mesagiu chestia deflorarilor de minore de la politia din Foc?ani.i). Banus a declarat, in numele guvernului, incompetent, ca sa nu zicem altfel, de a aborda aceasta chestie. Neputinta regimului se accentuiaza pe fiecare zi. ___________________ Rigoletto CHESTIA ZILEI Guvernul issi alegato. Primul-ministru Nea la sd Nil ne trebue voturile amanui!stii ca ti le dam, cum te-ai mai repezi !! Ca prim-ministru d. Bratianu era incl arendasul mosiei Eforie! — Faptul e stabilit de insusi inspectorul mosiilor d-lui I. I. C. Bratianu printr’o adresa oficiala din adusa d-lui Bistreanu, controlorul Cassei centrale a balncilor populare si obidiilor sutesti, catre directorul acestei case — adresa care a format locutmentul No. 1 al dosarului nostru sa vazut cu d-sa amici, din capul locului, pe d. Mateiu Gheorghiu, inspectorul monitor d-lui I. I. C. Bratianu, ci pe acela care a comunicat fruntasilor obstiei Rditati conditiile de cesionare a contractului de arendare obtinut de actualul prim-ministru dela Eforia Spitalelor civile. Dar iata cu la 17 febriane 1009 — anul acesta, chid d-nxd I. I. C. Bratianu era proclamat [e] al partidului liberal si luase presidenta consiliuliu, acelasi domnitateiu Gheorghiu, ^inspector al mosiilor d-lui Bratianuu, cum c arui at sci actele oficiale, intervine direct si la 17 Februarie 1909 trimite catre d-nul Bistreanu, con - ddorul Cassei centrale a Bancilor populare, o adresa pe care o dam acit ?DOCUMENT No. 3 Insusi inspectorul monitor d-lui I. I. C. Bratianu, d. Marcelu Crlieorghiu, stabileste calitatea de arendaș al masiei Ratesti a primului-ministru. Stimate deausule Bistreanu, Laranfie! de 7000 lei, iar arendașul G. Dimitriu sa ceara retragerea garantiei. Am aranjat ca d. director al Eforiei sa fi fi primit cind va ducei acolo, ca sa se termine ci mai repede. Va rog staruiti sa se termine, deoarece sunt, insarcinat de d. pr. sa ma pun la dispozitia d-voastra $i a Eforiei In scop de a se transa cit mai repede. Cu multii stima, (ss) Matheiu Gheorghin 17 Fobfuari© 909, Obstea Ratesti trebue sa faca un act de imprumut pe termen de un an, fara dobinda, efore d. I. I. C. Bratianu, pentru suma de lei 3,1.00 spre complectarea garantiei catre Eforie s i in urma daii eu banii. Mai trebue o comunicare din partea obstiei §i a arenda›ului catre Eforie in care sa se arate cesionarea §i pe linga care sa se anexeze copia autenticii a actului de cesiune. Obosea sa faca cerere pentru primirea Aai incape discutie cine era adevaratul arendas care a luat ma fa pute si de la Eforie? Cind vine vorba da actul de imprumut—vedem de odata cu dispute omul de pate Gh. T. Dimitriu $i apart: in carne si oase primul-ministru, inspectorul mofilor sale, avind gnta sa arate ca obgiia trebue sa faca actul de imprumut catre d-nul I. I. C. Bratianu. Acela f inspector al in of Hot Bratianu arata categoric cd e „insarcinit de d-nul Br.“ « transa mai repede.Del D-nul $P K fusese proclamat sef al partidului liberal, numit presedinte de consiliu—eroim la 17 februarie 1909—si nu mai voia sa figureze in daravera arenddrei mo fez Rate ft! Mime compublica s0 resolute pusci pe o adresa a Casei centrale a Bancilor populare a Eforiei spitalelor civile, care va stabili categoric calitatea in care lucra d. Matheiu Ghiurgiu, inspector al mosilor Bratianu si cu aceasta vom fi terminat do [UNK]vezile cd gse SSIEs Silica, printr’un om de pais, ii 1902, d-nul I. I. C. Bratianu pe atunci ministru de externe al regelui Carol, a luat hn arendd dela o institutie ptusa sub controlu guvernului, o mosie—si vom dovedi ca a luat’o in paguba bolnavilor din spitalele Eforiei, deoarece alivit’a cu un pret derizoviu, spre a putea obtine apoi dela farani preturi cari in vedereand scopul de speculatiune, de dstig fara unimed pe carel urmarea excelestin sa d-nul I. I. C. Bratianu, atunci ministru de externe si azi prim-ministru al regeloi Carol. fiuttosGadesirul, dar nu-i apfici! atore la obicinuita, onii morali obicinuita in politiei. Par sint totu?! asemanatoare. Cind un ort se afla in primejdie si doi altii o vad, dar unu erode cu o primejdie, altul ca nu — evident ca de condamnat e cel dintii daca nu sare intr'ajutor Bin acest punct de vedere partidul liberal e, dupa marturisirea celor doi oratori ai sai de la Camera, —de doua ori de condamnat-Mai inlii oratorii au exprimat parerea ca, actuali’ie, colegii electorale, nu mai reprezinta tara. baca reprezinti chiar interesele particulare contra intereselor generale si totusi guvernul desi are majoritatea parlamentara la dispozitie nu face nimic pentru a schimba aceasta stare de lucriri. directorul nostru se ocupa mai de aproape de aceasta cestiune. Dar jr.aie un al doilea punct asupra caruia oratori: majoritatea sint de acordat ci. Duca gi d. Banu au declarat. ca partidul liberal nu socoteste legea tocmelilor agricole ca cheia a reformat agrare, ci ca o mai dreapta repartitilor., a proprietarei rurale, ca insa legea tocmelilor agricole a fost facuta cu scop ca sa se indulceasca pentru marii proprietari tranzitia la noua slara de lucruri. Nici nu se poate o mai complecta marturisire a stapinitei de clasa, ca aceasta Taranii ne mai putind suporta mizeria, se rascoala la 1907. Politicianii pierzindu-si capul, au pornit cu pustile §i cu tunurile contra taranimei In furia lor n’au mai cunoscut margine, au uitat. -i de lege si de omenie, au ucis femei .?i copii, au tombardat ca pedeapsa, sate deschise, au execitat camegi fara judecata, punindu-i la gard §i impucindu-I ,§i dupa ce aui comis, asemenea o, fori, dupa ce, vorba d-lui Banu, au umplu santurile drumurilor cu cadavrele acelora cari ii hranesc '§i le apara averile, — gindul acestor democrati a fost sa indulceasca schimbarea ce socoteau inevitabila pentru proprietari? Dar aranul anului U nu avea nevoie de indulcire? Dar singele lui varsat cu galantorie, nu reclama grabnic sice t solutie care se credea mai buna? Act . Muntele politice din Rusia — Millikof despre declaratiile lui Stolypin — Declaratiile facute de d. Stolypin, primul ministru al Rusiei, ziarului „Volga" au fost, socotite ca un eveniment In toata, presa europeana, dar mai cu seama in Rusia. Pentru a intelege importanta lor, vom reda comentariile facute de cunoscutul personapiu rus, d. Milinkov . —• In declaratiile d-lui Soly,pin, a spus Milinkos In culoarele Dumei, vad un reviriment neipooelnic. la dreapta, Incercarea unei apropieri de partidele dreptei, dori fila de a se sprijini pe dinsel.?. Feint cum a explicat Constitutia noastra face, placere dreptelui nu se poate sa mii faca. Ceea ce frapeaza in aceste declaratii e spiritul de concesie si de prevenire fata de proprietarii funciari ai noipletei. Apararea institutiei sefilor politiei rurale de judet e simptomatica. Trecind in reforma de autonomie locala peste adevaratul element de autonomie, d. Stolypin promite sa impace aceasta reforma cu poftele nobletei. Acaiasi tendinta se vede in promisiunea primului -ministru de a asigura in autonomia localai un loc precum,panttcx marilor prosprietari funciari. Principiul egalitatei districtelor din viitoarele zemstvouri nu va servi decit ca un fel de fatada reprezentantilor clasei nobile, vechii stfipini ai zemstviomilor. Aceasta dispozitie, care se sprijina pe nobletea frmcia)a, revine ca un lest-motiv in toate declaratile d-lui Stolypin. Seful guvernului i.?I mai propune sa creeze guvernnlui un siprijin in clasa noua a taranilor mici proprietari. Spoor, spune d. Minikof, ca el se ineala.. Taranii proprietari ai tarilor apusene, dupa d. Miliakof, au nazuit n totdeauna la un regim de legalitate ?i n •’afi manifestat nici odata ca partizania drepturilor istorice. In LUPTA PENTRU DREPTATE lui spanioli si Ferrir Coc vorbire cu prietenia martirului — D na Soledad Villafranca, prietena marttiruliu Ferrer, exilata la Teruel pe cale administrativa si lasata sa circule in libertate odata cu restabilirea garantiilor constitutionale in provincia Catalonia, a sosit la Paris sa caute sprijin printre prietenii lui Ferrer pentru revizuirea procesului acestuia. Desigur, ea a fost intotdeauna convinsa de nevinovatia prietenului el, dar innn vremea exilului, nu avea difetile elemente juridice, cari sa dovedeasca luminos aceasta nevinovatie. Acuma insa lu are. Acmna poate afirma ca condamnarea lui Ferrer a fost o ..monstruozitate". ca sentinta judecatorilor a fost ilegala si nu numai dinsa stie aceasta, ci tot spaniolii. . ..Stiff, spunea il ca Soledad Villafranca unui ziarist, ca verdictul consiliuliu de razboi,si cerea condamnnarea la moarte a lui Ferrer si confiscarea tuturor bunurilor sale. Or, legile noastre stipulleaza ca hotaririle judecatorilor trebue regulate ma futii si in civil mai inainte de a fi regulate in criminal. Asa s’a facut? Nu. Au inceput, prin a impusca pe Ferrer. Iesind pentru mai tirziu chestia despagubirilor, care nu fusese ridicata de nimeni, caci nici o mainastire, nici un particular nu se constituise parte civil si in proces. Aceasta anomalie e asa de uimitoare ca unul din jurisconsulul nostri a declarat, intr’o zi. ..Juridiceste. Ferrer nu-i mort!“ ..Din nenorocire, a adaugat d-na Soledad Villafranca, el este mort si campania pe care o intreprind acuma pentru reabilitarea lui poate sa para platonica. Dupa puterea mea, eu void fixa pentru istorie adevarata personalitate a lui Ferrer. In adevar, d-na Soledad Villafranca s’a prezentat acestor doua personalitatti oficiale, cari i-afi facut o primire curtenitoare si extrem de binevoitoare si care afi promis ca vor da manire plingerilor prietenei martirului. D. Moret a spus energicei femei ca va lua masuri sa se deschida o ancheta pena fixa procedura care s’a urmat, in timpul procesului. De asemenea, primul ministru spaniol a declarat ca va lua masuri pentru ca efectele sentintei judecatorilor, care vizeaza confiscarea bunurilor sa, fie suspendate. Promisiunea aceasta n’a fost o vorba in vint, caci vinzarea feriei Germinal, desi anuntata, a fost, aminata. D. Moret a dat ordine telefonice, imediat, guvernatorului civil al Barcelonei ca acesta sa dea la rindul sau ordine in consecinta la locul de drept. ’ Primul ministru a mai promis ca va cere Cortezilor sa voteze o lege de amnistie, privitoare la persoanele urmarite pentru tulburarile din Barcelona. ..Daca parlamentul imi aproba propunerea, a spus d. Moret, verdictul consiliului de razboi si referitor la confiscarea bunurilor lui Ferrer va fi fata de efect. Generalulul Weyler, prietena lui Ferrer s-a prins mai cu seama de disparitia scrisorilor adresate de aceasta unora din prietenii sai cu citeva ore inainte de moarte. Generalul parea incurcat. El a spus cai i se afirma ca scrisorile au fost omite de predecesorul sau. Va face ce va putea ca sa ia o copie dupa ele, dar originalele nu i le poate da. Generalul a deprins moartea lui Ferrer. . In convorbirile pe care le-a acordat ziaristilor, d-na Soledad Villafranca a prescizat doua fapte non! care dovedesc neloialitatea comisa in cursul anchetei si imstructiei procesului lui Ferrer. Cel dintii si : La 10 August, s’a facutt pentru prima oarai o perchizitie la Germinal. Politistii au gasit intr’un biurou un tablou cu cheie, care, acum vre-o 12 ani servea lui Ferrer si denutatului Lerroux ca sa fie corespondenta secreta, intre ei. In aceasta cheie" un semn in forma de spirala arata cuvintul ..militar". In procesul verbal al perchizitieit fii! cum e reprezentat acest semn?..... ..Moarte militarilor". Al doilea: La a doua perchizitie facua la 25 August la Germinal, mama anei Soledad Villafranca a fost dusa sa iscaleasca un act, in care se spunea ca Printre hirtiile lui Ferrer s’a fi gasit prin clamatii subversive. Femeea l’a iscalit fara sa-I cunoasca continutul. Tot in aceiasi zi, politia promise unui servitor al lui Ferrer sa-i scape de serviciul militar daca va formula acuzari in contra lui Ferrer. Acestea sint doua fapte formale si multe altele sint ele de aceasta natura.