Adevěrul, iunie 1910 (Anul 23, nr. 7446-7476)
1910-06-10 / nr. 7454
Joi 10 ]iulie 1910 purgativ ideal CD RENUME UNIVERSAL SSTÄSKS Ä'; copii cu de mici. De o eficacitate absolut sigură, singurul contra constiguțiunei, congestiunei și migrenei. Plăcut la gust, nu produce colici și ara afecte rele asupra organismului . Cel mai economic, Cutia cu 25 purgativ Lei 150. ................... Observați ca fiecare pas p,,risoț, »agrar Rugăm a se refuz tsla să aifoii iis«rij»țja: ■- K1 ycll'l3Ajr Ci pastilele cari nu vor avea această inscripție, căci sunt false, vătămătoare și produc colici. Societatea Anonimă pentru Import și Import, bucurești #B ® M8Sffi SBW B2EKg»S58 SHaES8HBH) BE CEL MAI sufi fn ent rai in Veritabil numai în cutii originale cu 00 și 32 capsule —Aprobat de toate autoritățile medicale— De vînzare la Drogherii și farmacii ANSELMO — ANSELM© - ANSELM© Cel mai Imn, mai grnstos si igienic VERMUT Anselmo — de TORINO — Furnizează numai Casa G. ANSELMO &. Comp.—Torino Franco vămuit la orice stațiiliine din țara Repres. General JOSEPH GALANTER—București Cereți la toate magazinele de aperitive și băuturi VEMUT- ANSELEIO ANSELMO - ANSELMO - ANSELMO lăiie Minerale SARATA-MONTEORU (Județul Buzău) Poziție splendidă ieri de curenți Sezonul începe la 25 .Hal La trei ore de București ia o oră de Buzău Băi minerale calde și reci, ape solurate, ape clorinro sodice sulfuroase, ape iodate și alcaline bicarbonate de băut, băi de nămol, hidroterapie. Conțin pe lângă o mare cantitate de iodură de magnezium, peste 180 gr. la litru de clorură de sodiu. Indicate în syphilis, scroSul, tuberculoză, reumalizm, boule à le femei, etc. Superior apelor de la Mali Kireuizitucli, Salines les Mains, etc. Două mari hoteluri cu peste 150 camere elegant mobilate de la 2 Lei pe zi Instalație și confort modern. Lumină electrică. Băi de marmoră țn hotel. Farmacia bogat asortată. Restaurant de primul rang,pensiune complectă, prețuri foarte modeste, în Iunie și August prețuri reduse.Distracții numeroase special organizate. Muzica militară și orchestra națională. Numeroase îmbunătățiri au fost realizate anul acesta, sub administrația d-lor doctor Bacaloglu și căpitan Emanoil Ursîami. Pentru informațiuni, prospecte sau rețineri de camere a se aresa la administrața băilor Sinaia-Montuori Căpitan Emanoil Urșianu Sfat bunelor menapre Nu vopsiți dușumelele d-v cu alte vopsele de cît cu .SQLIDOb’ fiind cea mai bună vopsea care usucă repede cu un luciu splendid, foarte durabil, nu se pătează de apă, ca celeilalte vopsele similiare. Depozit taisrals Oni CARL ZIMMER & Co Ida „Elefant“ Strada Lipscani, 86 (In țara biserică Sf. Gheorghe) Dr.A.BIBISCH De la Facultatea în Paris fost elev al profesorului fournist Specialist in: Boalele de Piele si Sifilis SOALELE PARULUI Calea Victoriei 120 dînsă bis. Uih TELEFON 291 Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m Teren de Vânzare 2000 metri pătrați cu 3 teimetrul, Strada Vitanul 25, București. —Are tramvaiű. —Adresa : Gesticone, avocat, Strada Karageorgevici, 7, București. Cogiptabil Corespondent tînăr, energic, cu o practică de 8 ani la mari întreprinderi industriale, precum și în branșa de cereale, versat în toate lucrările de birou, referințe excelente, caută post. A se adresa sub „Energie“ la Agenția de Publicitate Carol Schulder & Comp., București, Str. Karageorgevici 18. DE AMENDAT de la Aprilie 1911 Moșia Giulești-Sârbi-Chitila, 1200 pogoane arabile locuri de grădinărie, grajduri de îngrășat vitele și alte avantaje. Arăturile se fac de acum. A se adresa ar proprietar Crețulescu, cofetar Str. Carol 47. Via Pherekyde - BULEI GRIVIȚEI 37 -Tin alb 1908: 1 leu litru Vin negru 1908: 1 leu 20 sticla. Vin garantat natural și produs numai în via Pherekyde din Dealu-Mare. • Dr. Ioan Galincius Medic Román, Villa Westend MARIENBAD Boemia ASSEL n © zidurile interioare ale mănăstire păstrează și azi urmele revoluției ui Tudor Vladimirescu, pioasă amintire istoricii, strâns legată de viața de ori a poporului, român. Pe pitoreasca vale a Oltului, în us, spre Brezoi, care rivalizează în letăgăduite frumuseți cu frumusețile ,in tot atît de pitoreasca vale a Prahovei, pe valea Oltului, peisagiile se succed după peisage, fie-ce clipă, fie-ce pas înainte duce cu el o altă surpriză, o altă desfătare, care mulțumind ochiul, alintă și incintă sufletul. Ici mînăstirea Turnu, pierdută in desiș de brazi, mai încolo moara lui Traian, care stă și azi martoră neclintită din trecute vremuri, munții cît lumea de bătrini își scald creștetele în oglinda mișcătoare a Oltului, care aleargă, nebunește spre vale, de ți se pare că a pornit de veacuri să cucerească tot ce-î stă împotrivă; întrecîndu-se în semeție, munții aceștia alăturați unii de alții îți dau iluzia giganților din basme, cari stau gata să-și încerce puterea în lupta dreaptă, pentru că, și unora și altora li se pare că au drepturi egale date de vremuri, în contra operilor distrugătoare cărora au știut să țină vitejește pieptul. Prin mijlocul acestor frumuseți ,am făcut în trăsuri calea pînă la Brezoi, unde d-rul Uscalu a făcut corpului medical, o primire cu adevărat colegială. De la Brezoiu înapoi, am făcut același drum cu trenul. Prin geamurile vagonului de cale ferată, tablourile cari se succedau după tablouri, dădeau impresia cinematografului, care-țî lasă totdeauna părerea de rău ca Va trecut prea repede de la un tablou la altul, luîndu-ne înainte de vreme de sub vraja frumusețelor. ALEX. MAVRODI Cum e vremea Miercuri... 9 Iunie. In țară•— Ploaia a continuat să cadă pe alocuri în toată țara, afară de partea sa vestică și de Dobrogea, cea mai mare cantitate de apă (29 mm) a căzut la Tg.Frumos. La Titu (Dîmbovița), a fost puțină grindină, iar în munți la Dorna, Broșteni, Sinaia și Rucăr, ninsoare. Temperatura s’a coborît pretutindeni dar mai cu deosebire în partea de sus și la munte; cea mai ridicată valoare maximă din cursul zilei a fost 23 grade la Strihareț (Olt), iar cea mai coborâtă de peste noapte plus 1 grad la Dorna. Presiunea atmosferică a crescut in partea de sus a țarei cu 3 la 4 mm, iar în cea de jos cu 5 la 6 mm, ea se găsește în mijlociu către 765 mm. Astăzi dimineață cerul senin mai pretutindeni, iar vîntul tare care sufla ori s’a liniștit. * Marți, S Iunie. In streinătate. — Presiunea ridicată peste 765 mm, ocupă partea centrală a Europei și Golful Gasconiei. Depresiunea se menține la nord-estul și sud-estul continentului, avînd un centru, sub 755 mm, în sudul Rusiei și în Marea Neagră. Ploi parțiale au mai avut loc numai în partea centrală și de est a Europei. Temperatura s’a mai coborît pretutindeni și cu deosebire în Austro-Ungaria-Iată localitățile din țară de unde s’a comunicat Institutului Meteorologic cantitățile de ploae căzută Marți: Botoșani 2 mm, Hîrlău 12, Fioiceni 1, Dorna 4, Tg.-Frumos 29, Pane, Drag. (Rom.) 5, Vasluiu 12, Tg.-Ocna 1, Drgușeni (Covuz) 1, Buzău 3, Armășești (lat.) 3, București 11, Sinaia 3, Găești 7, Ghimpați 4, Giurgiu 3, Alexandria 2, Pitești 1, Mihăileni 6, Broșteni 2, Cotnari 6, Roman 1, Mogoșești 4, Țăndărei 3, Bolint,Vale 13, Obilești 6, Pătîrlage 3, Petroșița 6, Pucioasa 23, Strîmbeni 3. Buletin Meteorologic 9 Iunie 1910 Furnizat de Casa MEftlU & Cie 0-Temperatura centigrade 9 9 9 înălțimea barometrica 770 mm. Cerul puțin neuros. Barometrul în urcare. Fazele Lunare: Q) Prim quart Ploaia a continuat și eli la București. Cerul s’a înseninat în timpul normei. Temperatura răcoroasă. Vînt de Nord. D-r. DU SCIAN — S’a Mutat — 311, CALEA MOȘILOR, 311 —Consultații de la 5—7 — « r <ü _ ■+■> - a -(0 -o so-C I o z 6.o -a «ü O JZ c- ~ o -.2 aä N o H tmo 2 io: SO; «%'Z (vt - 0 — Ji rt - 2 U L'FÎMA rs£.I Tragerea Loteriei Mâine Jos Lozuri norocoase la Colectura Felix Grun București, Academiei 1 Sucursala Calea Griviței 104 (Casa London) 1/8 1/4 1/2 1/1 Loz Lei 1.50 Lei 3. Lei 6. Lei 12. SPORT CURSELE I de automobile de DUMINICA 13 IUNIE, ORA 8 și A DIMINEATA Pronosirurile raționate ale sursei de iuțeală lu cursa de iuțeală prin 11 Iroseriții, cari conduc automobile de 4 mitrei diferite și anume F. X. A. T., Pipe, Berni ct și Mercedes. Echipa F. I. A. T. se compune din următorii conducători: Leon Leonida, amator, conduce o mașină model de turism de 35/50 HP. Blaizat, mecanic, conduce mașina proprietatea d-lui Maican, de 00 NP, model de turism. Done? Lempoter, mecanic, conducind un automobil identic ca al d-lui Leonida. Conducătorii automobilelor Pipe sunt: Jean Cămărășescu, cu o mașină de 80 IXP, model de curse, proprietatea uzinei Pipe, importat express pentru această cursă. Jean Vasselot, profesionist, și C. Fragido, amator, conducînd mașini de 50/80 HP. Robert Catargi, profesionist,, cu un automobil special de curse de 18/35 HP.1 D. Gaillac șii d. Orisovcloni, amatori, conduc mașini Berliet de 60 HP modele de turism. Echipa Mercedes este reprezentată prin: D. Gebauer cu o mașină nouă de turism de 45 HP, și prin D. Dr. Constantinescu, conducind mașina sa, care în urma modificărilor făcute dă peste 70 NP. Cum circuitul este foarte plat, cu linii drepte de 10 și 20 km, mașina cea mai iute are o mare superioritate asupra celorlalte. Să vedem deci care este iuțeala maximă a fiecărei mașini. (Ordinea tabloului e chiar ordinea plecărilor). No. 1. F. I. A. T. de 35/50 HP, 90—95 km pe oră. No. 2. Berliet de 60 HP, Ș5—90 km pe oră. No. 3. Mercedes de 45 /70 HP, 105—110 km pe oră. No. 4. Pipe de 80 HP, 115—120 km pe oră. No. 5. F. I. A. T. de NP ,9»—100 km ipe ora. No. 6. Berliet de 60 HP, 110—115 km pe oră. No. 7. Mercedes de 45 HP, 80 85 km pe oră. No. 8 Pipe de 50/80 HP, 95—100 km pe oră. No. 9. F. I. A. T. de 35/50 NP, 90—95 km pe oră. No. 10. Pipe de 50/80 NP, 95—100 km pe oră. No. 11. Pipe de 18/35 HP, 75—80 km pe oră. Clasarea ar trebui deci să se facă în ordinea următoare: I. Pipe, condusă de d. Cămărășescu, II. Berliet, condusă de d. Gaillac, III. Mercedes, condusă de d. dr. Constantinescu, IV. Ulmul din automobilele Pipe de 50/80 HP sau mașina d-lui Maican. Dat fiind și calitatea acestor conducători: d. Cămărășescu foarte dibaci și bine antrenat, Gaillac calm și sigur de volan, iar d-rul Constantinescu renumit prin adresă și voință, numai factori exteriori ar putea interveni in modificarea acestui rezultat. Factorii cel mai principal! ar fi: 1) Continuitatea mersului depinzînd de modul regulat de funcționare al motorului, soliditatea mașinii și felul de a conduce al conducătorului și antrenamentul lui. 2) Modul cum o mașină ține mai mult sau mai puțin drumul. 3) Ordinea plecărea. Ținind seamă de acești factori, mașina d-luî Cămărășescu rămine să aibă tot cea mai mare șansă. Eliminăm mașina d-lui dr. Constantinescu, care din cauza factorului. 2. va obosi prea mult conducătorul și îndepărtăm mașinii d-luî Gaillac din muza antrenamentului conducătorului și a faptului că prnstaazi mașina na început a fi pregătită pentru cursă. Ar reveni în locul lor Pipurile de 50/80 NP și Filaturile. Dat fiind însă factorul 1 și ?>, credem că pe un parcurs de 150 km atit mașina d-lui Maican cit și mașinele soc. Leonida, vor fi clasate mai intiu. Dintre automobilele Fiat cred cui că aceia condusă ele Blaizot va face parcursul mai iute, atit fiindcă e un conducător remarc cît și fiindcă e un conductor renumit prin îndrăzneală și niefiindu-i deci teamă să ceară mașincî maxima di sforțare. Va veni apoi d. Leonidi, care, cu toate că e neantrenat, mașina nefiindu-i la dispoziție, sperăm însă că grație calităților sale va fi pregătit pină în ajunul cursei. Mașina mecanicului Déneș nici nu știmi dacă va sosi pînă in ziua cursei, ea fiind încă in Ungaria oprită din ,cauza întreruperea drumului de fier. Rămîne deci următoarea clasificare pentru locurile din frunte: 1) Cămărășescu. 2) Blaizot. 9) Gaillac! 4) Leonida. Dat fiind că mașina Pipe este specială de curse, deci construită pentru a face 450 km fără oprire, că are și 20—30 tai putere mai mult decit mașinele celelalte, va fi foarte greu ca să fie bătută. Totuși grație regularității mersului și faptului că mașina d-lui Maican ține foarte bine drumul, credem că numai, în cazul cind Blaizot nu va cere prea mult mașinei sale, și nu va face o greșeală la cotituri, va putea să sosească înaintea d-lui Cămărășescu. Clasarea definitivă credem deci că va fi următoarea: I Blaizot, II Cămărășescu, III Gaillac, IV Leonida. Pentru locul Int din cotele pariului sunt după noi, următoarele: No. 1 la 3 contra 1. No. 2 îndoelnic. No. 3 la 5 contra 1, No. 1 la 2 contra l. No. 5 la 2 Contra i. No. 6 la 2% con‘tra 1. No. 7 la 8 contra 1. No. 8 ia 6 contra 1. No. 9 la 3 contra 1. No. 10 la 10 contra 1. No. 11 la 7 contra. 1. Ținema anunța in acelaș timp că principele Ferdinand va deschide drumuri plecind la ora 7 % dimineața pentru a face o singură dată circuitul, inspectînd în calitate de președinte de onoare al A. O. R., atît starea drumului cit și măsurile de ordine și modul de organizare al cursei. Miine vom publica și pronosticurile cursei de rezistență ce va avea loc in aceeași zi. Sfr#---------la curentul de la Pireu ne spune presa turcească Ziarul turc „Tanin", organul tinerilor turci, care apare la Constantinopol, publică un articol, care merită o deosebită atenție din partea cititorilor romîni, despre vandalismul grecesc la Pireu asupra vaporului „împăratul Traian". Reproducem aci rîndurile următoare : „Citind în gazete informațiuni despre incidentul din Pireu — scrie confratele nostru turc — cititorii nu au putut să nu se întrebe dacă nu e vorbă de vre-o poveste navala din evul mediu și poate că mulți nu și-au crezut ochilor. Portul Pireu este de mult cunoscut ca arena unor astfel de isprăvi grosolane comise de stîlpii cîrciumilor și de luntrași, trebue să recunoaștem, insă, că de astă dată prietenii s’au distins mai mult de cît oricînd ca maeștri în tîlhărie și piraterie. Agresiunile din partea sălbatecilor, la cari au fost expuși Livingstone și Stanley în mijlocul Africei, sau Magellan în Filipine, nu sunt deci niște, nimicuri față de agresiunea din portul Pireu. Din zi în zi devine mai evident, că poveștile lui Edmond About despre haiducia în Elada nu sunt basme, ci adevăruri. Iată roadele materiale ale feciorilor și nepoților lui Pericles, Alcibiades, Demostene, de cari s’au interesat atît de mult Byron, Victor Hugo și alții. Iacă și noadele unei politici sentimentale europene: crearea unei națiuni de hoți. Un strein, cu care ne-am întreținut eli, spunea eu cea mai adîncă părere de râs: „Cînd sîntem în Europa, ne închipuim pe greci ca cine știe ce ființe sublime, și cînd debarcăm la Pireu — ce să vedem, cădem în deziluziune. Grecii nu sunt decit cei mai vulgari oameni de pe lume. Europenii, spre a înțelege acest adevăr, ar fi trebuit să se afle la Pireu în momentul jafului vaporului „împăratul Traian“. • Niște oameni cari nu știu . ce e ,ospitalitatea dreptului internațional cari, ca în evul mediu, molestează și maltratează un vapor purtător de civilizație; cari ,nu pot asigura onorabilitatea și siguranța într’un port mult frecventat cum e Pireu, cari au o administrație proastă de tot, — cu ce drept pot aspira la Creta? Și cum se face că statele Civilizate merg, în neglijența lor, pînă a încuraja aceste aspirațiuni? Dacă pînă acum nu s’a găsit un fapt care să facă să dispară această neglijență a statelor civilizate, ni se pare că incidentul de la Pireu este un argument tragic pentru dînșii. Grecia uită că, repetînd mereu astfel de incidente, merge spre sinucidere. Ea ofensează nu numai pe turci, ci și pe amicii lor cordiali, romînii. De asemenea grecii se arată atît de miopi încît uită că și în Egipt au o mulțime de interese. „Marii patrioti“ din Pireu trebue să aibă in vedere ce pacoste ar putea pricîlcui’ intereselor și supușilor eleni din Egipt cu astfel de incidente. Dar sentimentele și fanatismul le-a înverzit sîngele într’atît (?) încît ochii le-au devenit orbi în fața acestor interese a lor foarte evidente. Nu trebue socotit că incidentul se datorește numai cîtorva luntrași și paliari desculți și, ca atare, lipsit de importanță. La patru ceasuri, sub nasul guvernului, se petrece o astfel de samavolnicie — și să nu se poată lua nici un fel de măsură! Din contra, s’au observat unele fapte cari dovedesc participarea guvernului la această ispravă. Pe cînd agențiile din Pireu au telegrafiat pretutindeni odiosul incident, lumea de la Constantinopole a aHat despre el abia din gura călătorilor de pe vaporul romînesc. Se vede că guvernul grecesc a supus telegramele la censură. De ce? De asemenea, pentru ce a arestat doui membri din familia kedivială egipteană luîndu-i drept spioni turci? Să presupunem că populația vulgară a fost amintită și lipsită de logică, dar funcționarii oficiali cum s’au lăsat să fie stăpînițî de fanatismul vulgar? uuuuuiu riU Utilii 3 |CsssElEdB M JSTERTAG ' cu trei onlmi*^ Siiliî tlEiliTREENTil chiar mai bune și mai ofline ca liniile englezești[ 1 Guvernul oldman e în dreptul, sau de a cere o satisfacțiune, proporțională cu mărimea crimei. Nu e de ajuns numai arestarea cîtorva vagabonzi desculți, de formă: toți funcționarii din Pireu, de la prefect pînă la cel din urmă polițist, au devenit demni de pedeapsă. Trebue dată despăgubire și acelora, al căror lucruri au fost prădate. Fără îndială, că guvernul român va cere compensații pentru această violațiune cauzată vaporului sau, dar și mai multor supuși otomani le-au fost furate obiecte și bani; pentru acestea va trebui reclamată de asemenea deplină despăgubire. Dacă ține la onoarea, și prestigiul său față de lumea civilizată, guvernul grec va trebui să nu se eschiveze de la îndeplinirea cerințelor noastre. Dacă nu acceptă reclamațiunile otomane, guvernul grecesc va fi demn de blam. Păstrindu-șî seriozitatea, otomanii vor cîștiga, iar grecii vor pierde în ochii lumei civilizate. Cei ce se tăvălesc pe calea sinuciderei, îșî determină singuri pedeapsa“ — închee ziarul turcesc. ECOURI Din Băile Damvîr ni se scrie! Progresele importante pe băile Daruvar le-au făcut în ultimul timp au început să-și arate roadele. Ne aflăm în ajunul sezonului și băile sînt populate de toate straturile sociale. Terasa încîntatoare a chioșcului nou clădit (Kaffeekioskes), oferă un tablou pitoresc și foarte animat, iar vizitatorii cari văd pentru prima oară interiorul luxos al băilor centrale de ncmol deschise de cîteva zile, au fost uimiți și vivîntati. Putem afirma cu bună credință că Daruvar sub direcția in conștientă pășește spre un viitor strălucit. NOIJILE HAINE impermiabile »9 Gabernette dublu impermiabile printr’un procedeu special O haină bună pentru ploaie și praf De vînzare exclusiv la gonik Inn Calea Victoriei Ro. 104 (lingă Café High-Life) .< Curierul spectacolelor Miercuri 9 Iunie GRADINA AMBASADORI. —Comp» niu hramtic’». Do't noii jicii i"" J Primit «fie ‘An-Diupasta«’©. corni’ili D îi.,Tact». GRADINA BLANDUZIEI. - Se va lua de rupă Țar, lui N»țion»l ’ Se» ’vestesc Inii CISNsta^fie, comedie în 3 acte. PIECIÎL © TETELIȘEANU. Trupa la opereta românii va juca: Fata pildiiranduonee A. în trei. acte. SALA EFORIEI. — Cinematograful Fathé Fréres (după natură, scene, filme de artă culori). Demonstrator, electricianul A. C. Botez. TEATRUL DE VARIETĂȚI „IMPERIAL“ str. Cimpineanu 16, București. In fiecare seară reprezentațiuni pentru familii. Programul de la 1 Aprilie e din nou aranjat, cu artiști și artiste de primul rang. Gracia Soria (franceză), soprană legeră de la Opera cea mare din Paris. Duetul Teodor, unic in țară. Fanta iluzionist și humorist unic in felul sau. Stavil, cupletist francez. Iulian, comic romîn. Din cauza programului important prețurile vor fi: Loja pentru 5 persoane 12 leit intara >2 lei. CIRCUL SIDOLI. — Teatru de varietăți „Rulet de Paris“. La orele 12 cancan și apoi mare patinaj. Cinematograful „Volta“ (str. Doamnei). In fiecare seară, începînd de la ora 5 p. m., spectacole orare de cinematograf, începînd de la 5 p. m. pînă la LI noaptea. Luni și Vineri program, schimbat. Greva din Brăila BRAILA, S Iunie. — Muncitorii greviști adunați astă seară, in mare număr, la sediul sindicatelor, cu luat cunoștință, din cuvintarea d-lui N. D. Cocea, despre mersul tratativelor pentru a se ajunge la o înțelegere, precum și de opoziția disperată pe care o opun vătafii coalizați. In unire cu unii patroni și cu membrii Camerei de comerț, în majoritate greci. Au mai vorbit moi muncitorii Panait Istrati și Ștefan Grigoriu demonstrind că intrucît greva căruțașilor va mai continua, hamuri pot relua lucrul și să facă aceasta, chiar cu începere de miine. întrunirea s'a terminat la orele 9. AntiVERUL EhesliH prol griului D. Ion Lahovari a ridicat o importantă problemă, acela a formate prețuitul griului. Această problemă, de un interes capital pentru țara noastră, formează obiectul discuțiunei în mai toate țările agricole. Joacă speculațiunea vreun rol decisiv în alcătuirea prețurilor? Trebuie in tolerata sau prohibită? Poate ea împinge jocul cererei și ofertei? Iată tot atîtea chestiuni cari fac parte din problema în cestiune Fără a voi să tragem acum o concluziune și să ne spunem părerea asupra acestei atît de complicate probleme, facem joc următoarelor lămuriri pe cari un cititor al nostru ne roagă să le publicăm. iite „Iată un articol intitulat: „Manopere condamnabile“. D. Ion N. Dahovari, caută să explice Scăderile de prețuri ale griului din ultimul timp. D. Lahovari ajunge la concluziunea, că între prețurile grîurilor din celelalte țări exportatoare și importatoare și prețurile din Rominia e o diferență de 400 pînă la 600 lei la vagon. Această diferență spune d-sa e provocată prin manopere și știri tendențioase, așa că scăderile sunt artificiale. Acuzațiunea e foarte gravă și dacă ar fi adevărat ceea ce sclube d. Lahovari, calificativul de manopere condamnabile ar fi prea slab pentru ceea ce voește d-luî să exprime. Lucrurile insă nm stau astfel. Deducțiunile d-iu.1 Lahovari sunt bazate pe erori,, cari trebue arătate atît d-sa e cît, și marelui public de agricultori și negustori, cari nu cunosc afacerea de ■export și ca, atare pot fi induși în eroare, ca și d. Lahovari, înainte de toate tabela de care se folosește d. Lahovari nu prezintă nici o seriozitate. In această tabelă se notează pentru aceiași dată: Prețul de lei 19 pe 100 kg. grin Odesa și prețul de lei 19 pa 100 de kg. griü la Anvers. Ori dela Odesa, care exportă pînă la Anvers, care importă sínt, speze, cari variază între lei 2.50—3 lei pe 100 kg. pentru transport, manco., comision, scont,, etc. Trebue deci ca prețul din Odesa să fie mai mic cu 2.50 pînă la 3 ca cel din, Anvers. Tot astfel e pentru New York și Londra, cam în tabela de care se folosește d. Lahovari sînt trecute cu un preț aproape egal, ceea ce este imposibil atîta vreme cît e vorbă de griü, care e destinat pentru export. E deci, o tabelă, care nu poate servi de orientare. Raportul tipărit al unei mari Case de comission din Anvers, „Comptoir commercial Anversois“ notează pe ziua de 15 (28) Mai a. c. pentru. griü romînesc prețul de 17%—9%, adică prețul mediu, de-18.60. Scăzîndu-se din acest preț cheltuelile de transport, asigurare, comision, scont, manco. etc., speze cari se urcă la 2.50 rămîne pentru griul romînesc la Brăila sau Galatî prețul de 16.10, ceia ce s'a plătit la această dată conform buletinului Bursei Brăila No. 14 din 15 (28) V. Acelaș raport, notează, că grînele rusești s’au vîndut la Anvers cu 50 lei mai puțin ca cele romînești, ceia ce înseamnă că valoarea griului la Odessa era numai de 15 4. Dacă am lua pentru rest de bună tabela după care se conduce d. Lahovari, găsim pentru Germania prețul de 23.60—26.80, în medie 27.70. Din aceasta trebue scăzut 11.25 (7.00 vama de import în Germania, 2.50 transport, comision, maneo, etc., pină la Rotterdam sau Hamburg, 1.75 transport și speze pînă la Berlin) așa că rămîne valoarea griului în Brăila cu 16.45. Tot astfel e cu Budapesta. Prețul din tabela luată ca bază de d. Lahovari e de 23.96. Scăzindu-se spezele de 8 lei (6 lei vama de import în Ungaria și tol transportul și celelalte cheltueli) rămîne pentru Brăila 15.96. Analizînd astfel tabela d-lui Lahovari oricit de depărtată ar fi «a de starea adevărată de lucruri, găsim că Brăila a plătit în ziua de 13 (26) Mai prețul real al griului. Din prețurile plătite de Brăila, dacă scădem frachtul și spezele București—Praila, constatăm că paritatea de 14.80, care s’a plătit în București e in perfectă concordanță cu prețurile notate de țările importatoare pentru ziua de 13 (26) Mai a. c. După toate aceste lămuriri cititorii vor putea constata, că deducțiunile d-lui Lahovari sunt eronate. Ceia ce a hotărît acum ca și altă dată la stabilirea prețurilor a fost jocul liber al lege! „cererii și oiertile“. Prețurie au scăzut fiindcă se prevedea o recolta mondială foarte bună. Toate țările în care se mai găseau stocuri de grîixe — și s’au găsit stocuri relativ mari, in special în Rusia — au început să 2iute pe mata aceste grine, pentru ca să mai apuce prețurile bune, ce au fost în ultimii doi ani Deodată țările importatoare s'au trezit inundate cu oferte, cari întreceau mult puterea lor de consumațiune, și de aci scăderile rapide N’ai fost nici un fel de manopere de nicăerî. Speculanții, ori de cite miliarde ar dispune, nu pot sta în calea legei cererei și ofertei. Dînșii pot influența piața sumei pentru cîteva zile cel mult. Nu pot lupta însă nici odată în contra mersului firesc al lucrurilor. Ca pildă avem faptul, că in perioada asta de scăderi "au perdut mai ales negustorii de cereale. Stocul cel mare de grine se află în mîinile comercianților. Ca n’ar fi făcut dînșii ca să-șî salveze situația. Toată străduința lor a fost ca, să producă o reacțiune pentru Îmbunătățirea prețurilor. De aceia o mare parte din ei au așteptat pînă în ultimul moment și n’au voit să vindă. Credeau că, deținlnd socul în mîinile lor și netratind grînele pa piețele de consumațiune vor reuși să efectueze o îmbunătățire a situației. Aceasta n'a folosit însă la nimic. Cu cît recolta nouă a înaintat și s'au putut evalua mai de aproape a rendimentele tuturor țărilor, cu atît prețurile au dat Ia*napol. Cei cari au suferit, de pe urma acestor scăderi au fost în mare majoritate negustorii, iar nu agricultorii. Nu numai la noi, ci și în Rusia, America, Belgia, Olanda, Germania,, etc., pretutindeni numărul comercianților ruinați e enorm de mare. Constatarea d-lui Lahovari, că în România, s’au vîndut grînele mai eftin decît în alte țări exportatoare este absolut, falsă. Nu numai pentru noi, care sîntem o țară mică, lucrul e imposibil, dar aceasta nu se poate întâmpla cu nici o țară. Libera concurență e aceia care împiedică cu desăvârșire ereiarea unei astfel de situațiuni. Prețurile sunt, cu mici diferențe provocate de poziția geografică a țarei producătoare, de calitatea măriei, aproape uniforme în toate țările agricole. Oricare ar fi motivele de scădere sau de urcare este exclus, ca o țară să fia sub prețul zilei cu 4 pînă la 600 lei la vagon. In special în zilele noastre citi mijloacele de informațiune și de consumațiune ce avem aceasta nu se poate întâmpla. Am dat aceste explicațiuni pentru ca să nu circule o credință falsă cu atît mai periculoasă cu cît emană de la d. Ioan N. Lahovari. At O cerere dreaptă Domnule Mille. D. ministru de războiți a afirmat în Cameră că va publica în Monitor tablourile de ofițerii admiși pentru înaintare în acest an și că a consultat deja consiliul superior al oastei, care i-a dat această autorizațiune. Cu toate acestea, pînă acum nu se vede nimic publicat. Vă rog interveniți prin ziarul D-voastră, cerînd să se publice odată aceste tablouri. Primiți, vă rog, salutările și mulțumirile mele. I Un cititor al „Adevéririi“ 1 ---------Ut------Bene Merente și Răsplata Muricel Regele a semnat decretele prin cari se acordă medaliile „Bene Merenti” și „Răsplata, Muncel’’ următoarelor persoane . ..Bene Merente" clasa I d-or. Anastase Simu, general N. Constentinescnu lela I. O»;. D. Creangă, Gbrtner Eduard profesor de piano la Viena, Cincinat Pavelescu, Eugene Pithard din Geneva, colonel Al. Socec, Gr. Teodosiu institutor, V. Toneanu artist și d-ra Gisella Ehrenstein. Clasa 11 d-lor : Maior Paul Anghelescu, maior N. Arghirescu, N. Mihăescu arhitect: C. Minasou, dr. Virgil Popescu. ..Răsplata Muncel" pentru invățămînt clasa I : d-nel A. Bonneson directoarea școalei normale de institutoare din Chartres (Franța). -----##----(12) FOITA ZIARULUI „ADEVERA“ Nopțile roșii (Les nuits rouges) ■ — Mare roman de senzație de JULES MARY PARTEA I . Stătu aci o jumătate de ceas, cu brațele încrucișate, răzemat de un trunchi de copac, nelăsînd din ochi fațada castelului din care nu vedea decît catul de sus, cufundat înt’un întuneric adinc. Nemișcarea ii era așa de mare că ar fi putut trece pe lingă dânsul și Tal fi putut atinge, iară să-l vezi. Totuși, emoția îî era mare, inima i se ridica în bătăi așa de grele că le auzea. Una din mîinile lui căuta să le oprească și-î sfâșia pieptul o fereastră care se lumină deodată în zmulse o exclamație de bucurie și de ușurare. — In sfîrșit zise el. Și eși din crîng ca să apuce peste cîmpie. De astădată, se îndrepta spre, poarta cea mare, dar se opri lingă un mic pavilion lipit de zidul castelului. In parterul acestui pavilion erau birourile lui Warner, dar agentul nu era acolo decît ziua. Noaptea, totul era lăsat iară nici o pază, nefiind ce să se păzească. Catul intím al pavilionului, care se ridica la nivelul zidului castelului, era împărțit în mai multe camere elegante pe cari le locuiau prietenii lui Donesdale cînd veneau pentru vânătoare; cei mari soseau mai întíiu, erau găzduiți în castel; ceilalți, în pavilion; dar în epoca aceea a anului lotul era pustiu. Cind fu la zid, Robert așteptă puțin. Desfăcuse o sfoară tare, care îî încingea mijlocul și care se sfîrșea cu un cârlig de oțel; apoi, cu gestul mașinal al omului despins cu asemenea aventuri, pipăise patul unui pistol cu două focuri, trecut prin brîul ius de pieire. După vre-o cîteva clipe de așteptare, se produse sus, în pavilion, zgomotul ușor al unor degete, care loveau cu băgare de seamă pe geamul unei ferestre de la catul Intíiü. — D-ta ești? întrebă țăranul. —- Vino, Robert. Desfășurînd toată sfoara, Robert o legănă, îî făcu un vînt voinicesc, iar cârligul, trecîd peste zid, se agăță de partea ceailaltă, unde venea grădina. Tînărul se asigură că sfoara e bine prinsă și, sprinten, fără șovăire, se urcă pe zid. Odată sus, se culcă pe pîntece, inspecta împrejurimile atît spre partea ciungului pe care îl părăsise cît și spre grădină,, care se întindea pînă la peron și, cînd ia singur că nu la urmărit nimeni trase sfoara la el. Una din ferestrele pavilionului se deschisese; dintr’o săritură, el se agăță de balustradă și fu înăuntru. Fereastra se închise. Noaptea ara așa de întunecoasă că la început el nu putu vedea nimic, dar simți deodată două brațe cari îl înlănțuia îi gîtul. Oftă Înăbușit și se dete pe spate parcă prins de o amețeală. — Robert, nu mă vezi? — Elena! — Te iubesc! Era contesa. Sa vedeau astfel de mai bine de un an: se iubeau denul bine de un an și patima lor creștea zi cu zi cu cît erau mai mari primejdiile de-l amenintau, cu cît trebuiau sa se înconjure cu mai multe precauțiuni și mister. Trebue să povestim în cîteva cuvinte cum s’a născut această dragoste. , Se născuse năpraznic, ca toate pasiunile mari. De luni de zile Traynor o iubea în taină, fără nici o iluzie, cu disperare. Intr’o zi, cînd contesa se întorcea călare acasă și trecea printr’o pădure, se pomeni față în față cu ea. Era sigur că o să vie, deși nimic nu-l îndreptățea la aceasta. Inima are ghiciri de astea stranii. Adesea mergea ,el astfel, căutînd-o peste tot, ascunzîndu-se prin bălării ca so vadă trecând și s-o poată admira în voe. Se întorcea pe urmă în casa lui cu fericirea în inimă și tot ca-l înconjura i se părea luminat de raze cerești. In ziua aceea, cînd ea venea călare, el n’avu vremea să se ascundă și cînd ea îl văzu, el ținea mîinile împreunate; îngenuundî, rugător, părea că cere grație. Calul, speriat, făcu o săritură la o parte, dar fiindcă drumul era îngust, dînd din picioare, calul lovi pe Robert, care căzu pe spate sîngerat și leșinat. . Cînd își putu stăpîni calul, ea se dete jos și se apropia de tînăr. Avea o rană mare la umăr, din care curgea sîngele, roșind iarba din jurul capului său. Alături, un plistaș se strecura cu un zgomot ușor pe sub frunzele veștede și, trecând prin pădure, se ducea să-și verse apa insult. Elena dete fuga pînă la această apă, luă cît putu în palme, răcori fruntea galbenă a lui Robert, apoi, cu batista ei brodată, opri sîngele care curgea mereu Prin ruptura jiletcei. Ceva mai uștirat, el își veni în iiire, deschise ochii, recunoscuse pe contesa și murmură . . .F. vina mea, am speriat calul- Nu te îngriji de mine. Vâzînd’o așa de aproape, aplecată peste dînsul, neliniștită, dezolată din prejina rănei și a sângelui răspîndit, cari o fäceau să se înfioare, el avu o emoție violentă pe care o simți în inimă ca o suferință ascuțită — Fști un fermier din Farney? întrebă ea. — Da. — N’o să ai puterea să te duci pînă în sat. O să mă urc pe cal și o să dau fuga la castel. O să trimit cîțiva servitori cu o trăsură.... eî o să te ajute. El se sculă cu greu. — Nu, o să mă duc pe jos. Colida mea muri departe. O să mă pansez singur și o să mă culc Miine cînd vor veni preteni pe la mine, o să te spun că am căzut într’o văgăună pe cînd treceam muntele noaptea. — Dar aufari... Poate să te apuce pe drum vreo slăbiciune. Nu vreau să te las așa... — Te rog! zise el încet. Și ochii lui n’o mai părăseam Era foarte frumos și suferința și sîngele, pierdut dadeau feței lui energice și bărbătești o palifii date, care o faceau foarte iurte, re sântă. Făcu vreo cîțîva pași clătinîndu-se și ținîndu-se de crengi. — Nu, zise ea, n’o să poți. Vani la el și, deoarece se temea sa nu cadă, îi trecu Iuntul pe după umăr. Dar la atingerea asta, simțind lingă dînsul corpul acela mlădios, respirând parfumul discret al acestui corp tînăr, Robert închise ochii. Mintea îi era cuprinsă ca de o beție. O clipă, ilicele, fagii și bălăriile se învîrtejiră în jurul lui într’un dant fantomic. Se lăsă să cadă la picioarele Elenei, cu capul în mușchiu. Un oftat ca iun plînset îî sfășiă pieptul . — Lasă-mă, te rog, lasă-mă, sufăr prea mult. — Un cuvînt mai mult ca să nu te părăsesc. — O nuruna mă face să sufăr. Durerea asta n’o simt. Puțin sînge îî coloră fața, Eri înspăimântat de atîta îndrăzneală. Elena, izbită de tonul acestor cuvinte, îl privi cu băgare de (Va urma)