Adevěrul, iunie 1910 (Anul 23, nr. 7446-7476)

1910-06-10 / nr. 7454

Joi 10 ]iulie 1910 purgativ ideal CD RENUME UNIVERSAL SSTÄSKS Ä'; copii cu­ de mici. De o eficacitate absolut sigură, singurul contra constigu­țiunei, con­gestiunei și migrenei. Plăcut la gust, nu produce colici și ara afecte rele asupra organismului . Cel mai economic, Cutia cu 25 purgativ Lei 150. ................... Observați ca fie­care pas­ p,,risoț, »agrar Rugăm a se refuz tsla să­ aifoii iis«rij»țja: ■- K1 ycll'­l3Ajr Ci pastilele cari nu vor avea această inscripție, căci sunt false, vătămătoare și produc colici. Societatea Anonimă pentru Im­port și I­mport, b­ucurești #B ® M8Sffi SBW B2EKg»S58 SHaES8HBH) BE CEL MAI sufi fn­ en­t rai in Veritabil numai în cutii originale cu 00 și 32 capsule —Aprobat de toate autoritățile medicale— De vînzare la Drogherii și farmacii ANSELMO — ANSELM© - ANSELM© Cel mai Imn, mai grnstos si igienic VERMUT Anselmo — de TORINO — Furnizează numai Casa G. ANSELMO &. Comp.—Torino Franco vămuit la ori­ce stațiiliine din țara­ Repres. General JOSEPH GALANTER—București Cereți la toate magazinele de aperitive și băuturi VE­MUT- ANSELEIO ANSELMO - ANSELMO - ANSELMO lăiie Minerale SARATA-MONTEORU (Județul Buzău) Poziție splendidă ieri de curenți Sezonul începe la 25 .Hal La trei ore de București ia o oră de Buzău Băi minerale calde și reci, ape so­­lurate, ape clorin­ro sodice sulfuroase, ape iodate și alcaline bicarbonate de băut, băi de nămol, hidroterapie. Conțin pe lângă o mare canti­tate de iodură de magnezium, peste 180 gr. la litru de clorură de sodiu. Indicate în syphilis, scroSu­­l, tuberculoză, reum­alizm, boule à le femei, etc. Superior apelor d­e la Mali Kireuizitucli, Salines les Mains, etc. Două mari hoteluri cu peste 150 camere elegant mobilate de la 2 Lei pe zi Instalație și confort modern. Lumină electrică. Băi de marmoră țn hotel. Farmacia bogat asortată. Restaurant de primul rang,pen­siune complectă, prețuri foarte modeste, în Iunie și August prețuri reduse.­­Distracții numeroase spe­cial organizate. Muzica militară și orchestra națională. Numeroa­se îmbunătățiri au fost realizate anul acesta, sub administrația d-lor doctor Bacaloglu și că­pitan Emanoil Ursîami. Pentru informațiuni, prospecte sau rețineri de camere a se a­­resa la a­dministrața băilor Sinaia-Montuori Căpitan Em­anoil Urșianu Sfat bunelor menapre Nu vopsiți dușumelele d-v cu alte vopsele de cît cu .SQLIDOb’ fiind cea mai bună vopsea care usucă repede cu un lu­ciu splendid, foarte durabil, nu se pătează de apă, ca cele­ilalte vopsele similiare. Depozit taisrals O­ni CARL ZIMMER & Co­ Ida „Elefant“ Strada Lipscani, 86 (In țara biserică Sf. Gheorghe) Dr.A.BIBISCH De la Facultatea î­n Paris fost elev al profesorului fournist Specialist in: Boalele de Piele si Sifilis SOALELE PARULUI Calea­­ Victoriei 120 dînsă bis. Uih TELEFON 29­­­1 Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m Teren de Vânzare 2000 metri pătrați cu 3 tei­metrul, Strada Vita­­nul 25, București. —Are tram­­vaiű. —Adresa : Gesticone, avo­cat, Strada Karageorgevici, 7, București. Cogiptabil Corespondent tînăr, energic, cu o practică de 8 ani la mari întreprinderi in­dustriale, precum și în branșa de cereale, versat în toate lucrările de birou, referințe excelente, caută post. A se adresa sub „Energie“ la Agenția de Publicitate Carol Schulder & Comp., București, Str. Karageorgevici 18. DE AMENDAT de la Aprilie 1911 Moșia Giu­lești-Sârbi-Chitila, 1200 pogoa­ne arabile locuri de grădină­­rie, grajduri de îngrășat vitele și alte avantaje. Arăturile se fac de acum. A se adresa ar proprietar Crețulescu, cofetar Str. Carol 47. Via Pherekyde - BULEI GRIVIȚEI 37 -Tin alb 1908: 1 leu litru Vin negru 1908: 1 leu 20 sticla. Vin garantat natural și pro­dus numai în via Pherekyde din Dealu-Mare. • Dr. Ioan Galincius Medic Román, Villa Westend MARIENBAD Boemia A­S­S­E­L n © zidurile interioare ale mănăstire p­ăstrează și azi urmele revoluției ui­ Tudor Vladimirescu, pioasă a­­mintire istoricii, strâns legată de via­­ța de ori a poporului, român. Pe pitoreasca vale a Oltului, în us, spre Brezoi, care rivalizează în letăgăduite frumuseți cu frumusețile ,in tot atît de pitoreasca vale a Pra­hovei, pe valea Oltului, peisagiile se succed după peisage, fie-ce clipă, fie-ce pas înainte duce cu el o altă surpriză, o altă desfătare, care mul­țumind ochiul, alintă și incintă su­fletul. Ici mînăstirea Turnu, pierdu­tă in desiș de brazi, mai încolo moa­ra lui Traian, care stă și azi martoră neclintită din trecute vremuri, mun­ții cît lumea de bătrini își scald creștetele în oglinda mișcătoare a­­ Oltului, care aleargă, nebunește spre vale, de ți se pare că a pornit­ de veacuri să cucerească tot ce-î stă împotrivă; întrecîndu-se în seme­­ție, munții aceștia alăturați unii de alții îți dau iluzia giganților din bas­me, cari stau gata să-și încerce pu­terea în lupta dreaptă, pentru că, și unora și altora li se pare că au­ drepturi egale date de vremuri, în contra operilor distrugătoare cărora au știut să­ țină vitejește pieptul. Prin mijlocul acestor frumuseți ,am făcut în trăsuri calea pînă la Brezoi, unde d-rul Uscalu a făcut corpului medical, o primire cu ade­vărat colegială. De la Brezoiu îna­poi, am făcut același drum cu tre­nul. Prin geamurile vagonului de cale ferată, tablourile cari se succe­dau după tablouri, dădeau impresia cinematografului, care-țî lasă tot­deauna părerea de rău ca Va trecut prea repede de la un ta­blou la altul, luîndu-ne înainte de vreme de sub vraja frumusețe­­lor. ALEX. MAVRODI Cum e vremea Miercuri... 9 Iunie. In țară•— Ploaia a continuat să cadă pe alocuri în toată țara, a­­fară de partea sa vestică și de Dobrogea, cea mai mare canti­tate de apă (29 mm) a căzut la Tg.­Frumos. La Titu (Dîmbovița), a fost puțină grindină, iar în munți la Dorna, Broșteni, Sinaia și Rucăr, ninsoare. Temperatura s’a coborît­­ pretutindeni dar mai cu deosebire în partea de sus și la munte; cea mai ridicată va­loare maximă din cursul zilei a fost 23 grade la Strihareț (Olt), iar cea mai coborâtă de peste noapte plus 1 grad la Dorna. Presiunea atmosferică a crescut­­ in partea de sus a țarei cu 3 la 4 m­m, iar în cea de jos cu 5 la 6 mm, ea se­ găsește în mijlociu­ către 765 mm. Astăzi dimineață cerul senin mai pretutindeni, iar vîntul tare care sufla ori s’a liniștit. * Marți, S Iunie. In streinătate. — Presiunea ri­dicată peste 765 mm, ocupă par­tea centrală a Europei și Golful Gasconiei. Depresiunea se men­ține la nord-estul și sud-estul con­tinentului, avînd un centru, sub 755 mm, în sudul Rusiei și în Ma­rea Neagră. Ploi parțiale au mai avut loc numai în partea centrală și de est a Europei. Temperatura s’a mai coborît pretutindeni și cu deosebire în Austro-Ungaria-Iată localitățile din țară de unde s’a comunicat Institutului Meteorologic cantitățile de ploae căzută Marți: Botoșani 2 mm, Hîrlău 12, Fioiceni 1, Dorna 4­, Tg.-Frumos 29, Pane, Drag. (Rom.) 5, Vasluiu 12, Tg.-Ocna 1, Drgu­­șeni (Covuz­) 1, Buzău­ 3, Armă­­șești (lat.) 3, București 11, Sinaia 3, Găești 7, Ghimpați 4, Giurgiu 3, Alexandria 2, Pitești 1, Mihăileni 6, Broșteni 2, Cotnari 6, Roman 1, Mogoșești 4, Țăndărei 3, Bolint,­­Vale 13, Obilești 6, Pătîrlage 3, Petroșița 6, Pucioasa 23, Strîm­­beni 3. Buletin Meteorologic 9 Iunie 1910 Furnizat de Casa M­­EftlU & C­ie 0-Temperatura centigrade 9 9 9 înălțimea barometrica 770 m­m. Cerul puțin neuros. Barometrul în urcare. Fazele Lunare: Q) Prim quart Ploaia a continuat și eli la Bucu­rești. Cerul s’a înseninat în timpul norm­ei. Temperatura răcoroasă. Vînt de Nord. D-r­. DU SCI­AN — S’a Mutat — 311, CALEA MOȘILOR, 311 —Consultații de la 5—7 — « r <ü _ ■+■> - a -(0 -o so-C I o z 6.o -a «ü O JZ c- ~ o -.2 aä N o H tmo 2 io: SO; «%'Z (vt - 0 — Ji rt - 2 U L'FÎMA rs£.I Tragerea Loteriei Mâine Jos Lozuri norocoase la Colectura Felix Grun București, Academiei 1 Sucursala Calea Griviței 104 (Casa London) 1/8 1/4 1/2 1/1 Loz Lei 1.50 Lei 3. Lei 6. Lei 12. SPORT CURSELE I de automobile de DUMINICA 13 IUNIE, ORA 8 și­­ A DIMINEATA Pronosirurile raționate ale sursei de iuțeală lu cursa de iuțeală prin 11 Iroseriții, cari conduc automobile de 4 mitrei di­ferite și anume F. X. A. T., Pipe, Ber­ni ct și Mercedes. Echipa F. I. A. T. se compune din următorii conducători: Leon Leonida, amator, conduce o ma­șină model de turism de 35/50 HP. Blaizat, mecanic, conduce mașina pro­prietatea d-lui Maican, de 00 N­P, model de turism. Done? Lempoter, mecanic, conducind u­n automobil identic ca al d-lui Leo­nid­a. Conducătorii automobilelor Pipe­­ sunt: Jean Cămărășescu, cu o mașină de 80 IXP, model de curse, proprietatea uzinei Pipe, im­portat express pentru această cursă. Jean Vasselot, profesionist, și C. Fra­­gido, amator, conducînd mașini de 50/80 HP. Robert Catargi, profesionist,, cu un automobil special de curse de 18/35 HP.1 D. Gaillac șii d. Orisovcloni, amatori, conduc mașini Berliet de 60 HP modele de turism. Echipa Mercedes este reprezentată prin: D. Gebauer cu o mașină nouă de tu­rism de 45 HP, și prin D. Dr. Constantinescu, conducind ma­șina sa, care în urma modificărilor fă­cute dă peste 70 N­P. Cum circuitul este foarte plat, cu li­nii drepte de 10 și 20 km, mașina cea mai iute are o mare superioritate asu­pra celorlalte. Să vedem deci care este iuțeala maximă a fiecărei mașini. (Ordinea tabloului e chiar ordinea plecărilor). No. 1. F. I. A. T. de 35/50 HP, 90—95 km pe oră. No. 2. Berliet de 60 HP, Ș5—90 km pe oră. N­o. 3. Mercedes de 45 /70 HP, 105—110 km pe oră. No. 4. Pipe de 80 HP, 115—120 km­­ pe oră. No. 5. F. I. A. T. de N­P ,9»—100­ km ipe ora. No. 6. Berliet de 60 HP,­ 110—115­ km pe oră. No. 7. Mercedes de 45 HP, 80­­ 85 km pe oră. No. 8 Pipe de 50/80 HP, 95—100 km pe oră. No. 9. F. I. A. T. de 35/50 N­P, 90—95 km pe oră. No. 10. Pipe de 50/80 N­P, 95—100 km pe oră. No. 11. Pipe de 18/35 HP, 75—80 km pe oră. Clasarea ar trebui deci să se facă în ordinea următoare: I. Pipe, condusă de d. Cămărășescu, II. Berliet, condusă de d. Gaillac, III. Mercedes, condusă de d. dr. Cons­tantin­escu, IV. Ulmul din­ automobilele Pipe de 50/80 HP sau m­așina d-lui Maican. Dat fiind și calitatea acestor condu­cători: d. Cămărășescu foarte dibaci și bine antrenat, Gaillac calm și sigur de volan, iar d-rul Constantinescu re­numit prin adresă­­ și voință, numai fac­tori exteriori ar putea interveni in mo­dificarea acestui rezultat. Factorii­­ cel mai principal! ar fi: 1) Continuitatea mersului depinzînd de modul regulat de funcționare al mo­torului, soliditatea mașinii și felul de a conduce al conducătorului și antre­­nam­entul lui. 2) Modul cum o mașină ține mai mult sau mai puțin drumul. 3) Ordinea plecărea. Ținin­d seamă de acești factori, ma­șina d-luî Cămărășescu rămine să aibă tot cea mai mare șansă. Eliminăm mașina d-lui dr. Constanti­nescu, care din cauza factorului. 2. va obosi prea­ mult conducătorul și în­depărtăm mașinii d-luî Gaillac din muza antrenamentului conducătorului și a faptului că prnsta­azi mașina na început a fi pregătită pentru cursă. Ar reveni în locul lor Pipurile de 50/80 N­P și Filaturile. Dat fiind însă factorul 1 și ?>, credem că pe un parcurs de 150 km atit mașina d-lui Maican cit și mașinele soc. Leo­­nida, vor fi clasate mai int­iu. Dintre automobilele Fiat cred cui că aceia con­dusă ele Blaizot va face parcursul mai iute, atit fiindcă e un conducător re­marc cît și fiindcă e un conductor re­numit prin îndrăzneală ș­i niefiindu-i deci teamă să ceară mașincî maxima di sforțare. Va veni apoi d. Leonidi, care, cu toate că e neantrenat, mașina nefiindu-i la dispoziție, sperăm însă că grație ca­lităților sale va fi pregătit pină în ajunul cursei. Mașina mecanicului Déneș nici­­ nu știmi dacă va sosi pînă in ziua cur­sei, ea fiind încă in Ungaria oprită din ,cauza întreru­perea drumului de fier. Rămîne deci următoarea clasificare pentru locurile din frunte: 1) Cămărășescu. 2) Blaizot. 9) Gaillac! 4) Leonida. Dat fiind că mașina Pipe este spe­cială de curse, deci construită pentru a face 450 km fără oprire, că are și 20—30 tai putere mai mult de­cit ma­șin­ele celelalte, va fi foarte greu ca să fie bătută. Totuși grație regulari­tății mersului și faptului că mașina d-lu­i Maican ține foarte bine dru­m­ul, credem că num­­ai, în cazul cind Blaizot nu va­ cere prea mult mașinei sale, și nu­ va face o gre­șeală la cotituri, va putea să sosească înaintea d-lui Cămărășescu. Clasarea definitivă credem deci că va fi urmă­t­oarea: I Blaizot, II Cămărășescu, III Gai­llac, IV Leonida. Pentru locul Int din cotele pariului sunt după noi, următoarele: No. 1 la 3 contra 1. No. 2 îndoelnic. No. 3 la 5 contra 1, No. 1 la 2 contra l. No. 5 la 2 Contra i. No. 6 la 2% con­­‘tra 1. No. 7 la 8 contra 1. No. 8 ia 6 contra 1. No. 9 la 3 contra 1. No. 10 la 10 contra 1. No. 11 la 7 contra. 1. Ținem­a anunța in acelaș timp că principele Ferdinand va deschide dru­­muri plecind la ora 7 % dimineața pentru a face o singură dată circuitul, inspec­­tînd în calitate de președinte de onoare al A. O. R., atît starea drumului cit­ și măsurile de ordi­ne și modul de organi­zare al cursei. Miine vom publica și pronosticurile cursei de rezistență ce va avea loc in aceeași zi. Sfr#---------­la cu­rentul de la Pireu ne spune presa turcească Ziarul turc „Tanin", organul tine­rilor turci, care apare la Constanti­­nopol, publică un articol, care me­rită o deosebită atenție din partea cititorilor rom­îni, despre vandalis­mul grecesc la Pireu asupra vapo­rului „împăratul Traian". Reproducem aci rîndurile urmă­toare : „Citind în gazete informațiuni despre incidentul din Pireu — scrie confratele nostru turc — cititorii nu au putut să nu se întrebe dacă nu e vorbă de vre-o poveste navala din evul mediu și poate că mulți nu și-au crezut ochilor. Portul Pireu este de mult cunos­cut ca arena unor astfel de isprăvi grosolane comise de stîlpii cîrciu­­milor și de luntrași, trebue să recu­noaștem, insă, că de astă dată priet­­enii s’au distins mai mult de cît ori­cînd ca maeștri în tîlhărie și piraterie. Agresiunile din partea sălbateci­lor, la cari au fost expuși Living­stone și Stanley în mijlocul Africei, sau Magellan în Filipine, nu sunt de­ci­ niște, nimicuri față de agresiunea din portul­ Pireu. Din zi în zi devine mai evident, că poveștile lui Edmond About des­pre haiducia în Elada nu sunt bas­me, ci adevăruri. Iată roadele ma­teriale ale feciorilor și nepoților lui Pericles, Alcibiades, Demostene,­­ de cari s’au interesat atît de mult Byron, Victor Hugo și alții. Iacă și noadele unei politici sentimentale europene: crearea unei națiuni de hoți. Un strein, cu care ne-am întreți­nut eli, spunea eu cea mai adîncă părere de râs: „Cînd sîntem în Eu­rop­a, ne­ închipuim pe greci ca cine știe ce ființe sublime, și cînd debar­căm la Pireu — ce să­ vedem, că­dem în deziluziune. Grecii nu sunt de­cit cei mai vulgari oameni de pe lume. Europenii, spre a înțelege a­­cest adevăr, ar fi trebuit să se afle la Pireu în momentul­ jafului vapo­rului „împăratul Traian“. • Niște oameni cari nu știu . ce e ,ospitalitatea dreptului internațional cari, ca în evul mediu, molestează și maltratează un vapor purtător de­­ civilizație; cari ,nu pot asigura ono­rabilitatea și siguranța într’un port mult frecventat cum e Pireu, cari au o administrație proastă de tot, — cu ce drept pot aspira la Creta? Și cum se face că statele Civili­zate merg, în neglijența lor, pînă a încuraja aceste aspirațiuni? Dacă pînă acum nu s’a găsit un fapt care să facă să dispară această neglijență a statelor civilizate, ni se pare că incidentul de la Pireu este un ar­gument tragic pentru dînșii. Grecia­ uită că, repetînd mereu astfel de incidente, merge spre si­nucidere. Ea ofensează nu numai pe turci, ci și pe amicii lor cordiali, romînii. De asemenea grecii se arată atît de miopi în­cît uită că și în E­­gipt au o mulțime de interese. „Ma­rii patrioti“ din Pireu trebue să ai­bă in vedere ce pacoste ar putea pricîlcui’ intereselor și supușilor e­­leni din Egipt cu astfel de incidente. Dar sentimentele și fanatismul le-a înverzit sîngele într’atît (?) în­cît ochii le-au devenit orbi în fața a­­cestor interese a lor foarte evi­dente.­­­ Nu trebue socotit că incidentul se datorește numai cîtorva luntrași și pali­ari desculți și, ca atare, lip­sit de importanță. La patru ceasuri, sub nasul guvernului, se petrece o astfel de samavolnicie — și să nu se poată lua­ nici un fel de măsură! Din contra, s’au observat unele fapte cari dovedesc participarea guvernu­lui la această ispravă. Pe cînd a­­gențiile din Pireu au telegrafiat pre­tutindeni odiosul incident, lumea de la Constantinopole a aHat des­pre el abia din gura călătorilor de pe vaporul romînesc. Se vede că gu­vernul grecesc a­ supus telegramele la censură. De ce? De asemenea, pentru ce a arestat doui membri din familia kedivială egipteană luîndu-i drept spioni turci? Să presupunem că populația vul­gară a fost amintită și lipsită de lo­gică, dar funcționarii oficiali cum s’au lăsat să fie stăpînițî de fana­tismul vulgar? uuuuuiu riU Utilii 3 |CsssElEdB M JSTERTAG ' cu trei onlm­i*^ Siiliî tlEiliTREEN­Til chiar mai bune și mai ofline ca l­iniile englezești[ 1 Guvernul oldm­an e în dreptul, sau de a cere o satisfacțiune, pro­­­­porțională cu mărimea crimei. Nu e de ajuns numai arestarea cîtorva vagabonzi desculți, de formă: toți funcționarii din Pireu, de la prefect pînă la cel din urmă polițist, au­ devenit demni de pedeapsă. Trebue dată despăgubire și acelora, al că­ror lucruri au fost prădate. Fără în­­dială, că­ guvernul român va cere compensații pentru această viola­­țiune cauzată vaporului sau, dar și mai multor supuși otomani le-au fost furate obiecte și bani; pentru acestea va trebui reclamată de ase­­­menea deplină despăgubire. Dacă ține la onoar­ea, și prestigiul său față de lumea civilizată, guvernul grec va trebui să nu se eschiveze de la îndeplinirea cerințelor noastre. Dacă nu acceptă reclamațiunile o­­tomane, guvernul grecesc va fi demn de blam. Păstrindu-șî seriozitatea, otomanii vor cîștiga, iar grecii vor pierde în ochii lumei civilizate. Cei ce se tă­vălesc pe calea sinuciderei, îșî de­termină singuri pedeapsa“ — în­­chee ziarul turcesc. ECOURI Din Băile Damvîr ni se scrie! Progresele importante pe băile Da­ruvar le-au făcut în ultimul timp au început să-și arate roadele. Ne aflăm în ajunul sezonului și băile sînt populate de toate straturile sociale. Terasa înc­întatoare a chioșcului nou clădit (Kaffeekioskes), oferă un tablou pitoresc și foarte animat, iar vizitatorii cari văd pentru prima oară interiorul luxos al băilor cen­trale de ncmol deschise de cîteva zile, au fost uimiți și vivîntati. Putem afirma cu bună credință că Daruvar sub direcția in­ conști­entă pășește spre un viitor strălucit. NOIJILE HAINE impermiabile »9 Gabernette dublu impermiabile printr’un procedeu special O haină bună pentru ploaie și praf De vînzare exclusiv la goni­­k Inn­ Calea Victoriei Ro. 104 (lingă Café High-Life) .< Curierul spectacolelor Miercuri 9 Iunie GRADINA AMBASADORI. —Comp» niu hram­tic’». Do't n­oii jicii­ i"" J Primit «fie ‘An-Diupasta«’©. corni’ili D î­i.,T­act». GRADINA BLANDUZIEI. - Se va lu­a de rupă Ț­ar, lui N»țion»l ’ Se» ’vestesc Inii CISNsta^fie, comedie î­n 3 acte. PIECIÎL © TETELIȘEANU.­­ Trupa­­ la opereta românii va juca: Fata pil­diirand­u­­one­e A. în trei. acte. SALA EFORIEI. — Cinematograful Fathé Fréres (după natură, scene, fil­me de artă culori). Demonstrator, elec­tricianul A. C. Botez. TEATRUL DE VARIETĂȚI „IMPE­RIAL“ str. Cimpineanu 16, București. In fie­care seară reprezentațiuni pen­tru familii. Programul de la 1 Aprilie e din nou aranjat, cu artiști și artiste de primul rang. Gracia Soria (fran­ceză), soprană legeră de la Opera cea mare din Paris. Duetul Teodor, unic in țară. Fanta iluzionist și humorist unic in felul sau. Stavil, cupletist francez. Iulian, comic romîn. Din cau­za programului important prețurile vor fi: Loja pentru 5 persoane 12 leit in­­tar­a >2 lei. CIRCUL SIDOLI. — Teatru de va­rietăți „Rulet de Paris“. La orele 12 cancan și apoi mare patinaj. Cinematograful „Volta“ (str. Doam­nei). In fiecare seară, începînd de la ora 5 p. m., spectacole orare de cinema­tograf, începînd de la 5 p. m. pînă la LI noaptea. Luni și Vineri program, schimbat. Greva din Brăila BRAILA, S Iunie. — Muncitorii greviști adunați astă seară, in mare număr, la sediul sindicate­lor, cu­ luat cunoștință, din cu­vin­tar­ea d-lui N. D. Cocea, des­pre mersul tratativelor pentru a se ajunge la o înțelegere,­ precum și de opoziția disperată pe care­ o opun vătafii coalizați. In unire cu unii patroni și cu membrii Came­rei de comerț, în majoritate greci. Au mai vorbit m­oi muncitorii Panait Istrati și­ Ștefan Grigoriu demonstrind că intru­cît greva căruțașilor va mai continua, ha­muri pot relua lucrul și să facă aceasta, chiar cu începere de mii­ne. întrunirea s'a terminat la­ ore­le 9. AntiVERUL EhesliH prol griului D. Ion Lahovari a­­ ridicat o im­portantă problemă, acela a for­mate­ prețuitul griului. Această problemă, de un interes capital pentru țara noastră,­­ formează obiectul discuțiunei în mai to­ate țările agricole. Joacă speculațiu­­nea vreun rol decisiv în alcătui­rea prețurilor? Trebuie in tole­rata sau prohibită? Poate ea îm­pinge jocul cererei și ofertei? Ia­tă tot atîtea chestiuni cari fac parte din problema în cestiune Fără a voi să tragem ac­um o concluziune și să ne spunem pă­rerea asupra acestei atît de com­plicate probleme, facem joc ur­­m­ătoarelor lămuriri pe cari un cititor al nostru ne roagă să le publicăm. iite „Iată un articol intitulat: „Ma­nopere condamnabile“. D. Ion N. Dahovari, caută să explice Scăderile de prețuri ale griului din ultimul timp. D. Lahovari ajunge la conclu­­ziunea, că între prețurile grîuri­­lor din celelalte țări exportatoa­re și importatoare și p­rețurile­ din Romin­ia e o diferență de 400 pînă la 600 lei la vagon. Această diferență spune d-sa e provocată prin manopere și știri tendențioase­, așa­ că scăderile­­ sunt artificiale. Acuzațiunea e foarte gravă și dacă ar fi adevărat ceea ce sclu­­b­e d. Lahovari, calificativul de manopere condamnabile ar fi prea slab pentru ceea ce voește d-luî să exprime. Lucrurile insă nm stau astfel. Deducțiunile d-iu.1 Lah­ovari sunt bazate­­ pe erori,, cari trebue arătate atît d-­sa­ e cît, și marelui public d­e agricultori și negus­tori, cari nu cunosc afacerea de ■export și ca, atare pot fi induși în eroare, ca și d. Lahovari, înainte de toate tabela de care se folosește d. Lahovari nu pre­zintă nici o seriozitate. In această tabelă se notează pentru aceiași dată: Prețul de lei 19 pe 100 kg. grin Odesa și prețul de lei 19 pa 100 de kg. griü la Anvers. Ori dela Odesa, care exportă pînă la Anvers, care importă sínt, speze, cari variază între lei 2.50—3 lei pe 100 kg. pentru trans­port, manco., comision, scont,, etc. Trebue deci ca prețul din Ode­sa să fie mai mic cu 2.50 pînă la 3 ca cel din, Anvers. Tot astfel e pentru New­ York și Londra, cam­ în tabela de care se folosește d. Lahovari sînt tre­cute cu un preț aproape egal, ceea ce este imposibil atîta vre­me cît e vorbă de griü, care e destinat pentru­­ export. E deci, o tabelă, care nu poate servi de orientare. Raportul tipărit al unei mari Case de comission din Anvers, „Comptoir commercial Anver­­sois“ notează pe ziua de 15 (28) Mai a. c. pentr­u. griü romînesc prețul de 17%—­9­%, adică prețul mediu­, de-18.60. Scăzînd­u-se din acest preț cheltuelile de transport, asigura­re, comision, scont, manco. etc., speze cari se urcă la 2.50 rămîne pentru griul romînesc la Brăila sau Galatî prețul de­ 16.10, ceia ce s'a plătit la această dată con­form buletinului Bursei­ Brăila No. 14 din 15 (28) V. Acelaș raport, notează, că grî­­nele rusești s’au vînd­ut la An­vers cu 50 lei mai puțin ca cele romînești, ceia ce înseamnă că valoarea griului la Odessa era numai de 15­ 4. Dacă am lua pentru rest de­­ bună tabela după care se conduce d. Lahovari, găsim­ pentru Germania prețul de 23.60—26.80, în medie 27.70. Din aceasta trebue scăzut 11.25 (7.00 vama de import în Germa­nia, 2.50 transport, comision, maneo, etc., pină la Rotterdam sau Hamburg, 1.75 transport și speze pînă la Berlin) așa că ră­mîne valoarea griului în Brăila cu 16.45. Tot astfel e cu Budapesta. Prețul din tabela luată ca bază de d. Lahovari e de 23.96. Scăzin­­du-se spezele de 8 lei (6 lei vama de import în Ungaria și­­ tol transportul și celelalte cheltueli) rămîne pentru Brăila 15.96. Analizînd astfel tabela d-lui Lahovari ori­cit de depărtată ar fi «a de starea adevărată de lu­cruri, găsim că Brăila a plătit în ziua de 13 (26) Mai prețul real al griului. Din prețurile plătite de Brăila, dacă scădem frachtul și spezele București—P­raila, constatăm că paritatea de 14.80, care s’a plătit în București e in perfectă concor­danță cu prețurile notate de ță­rile importatoare pentru ziua de 13 (26) Mai a. c. După toate aceste lămuriri ci­titorii vor putea constata­, că de­­ducțiunile d-lui Lahovari sunt e­­r­onate. Ceia ce a hotărît acum ca și altă dată la stabilirea prețurilor a fost jocul liber al lege! „cererii și oi­ertile“. Prețurie au scăzut fiindcă se prevedea o recolta mondială foarte bună.­­ Toate țările în care se mai gă­­seau stocuri de grîixe — și s’au găsit stocuri relativ mari, in spe­cial în Rusia — au început să 2iu­te pe mata aceste grine, pen­tru ca să mai apuce prețurile bu­ne, ce au fost în ultimii doi ani­ De­odată țările importatoare s'au trezit inundate cu oferte, cari în­­treceau mult puterea lor de con­­sumațiune, și de aci scăderile ra­pide N’ai­ fost nici un fel de mano­pere de nicăerî. Speculanții, ori de cite miliarde ar dispune, nu pot sta în­ calea legei cererei și ofertei. Dînșii pot influența pia­ța sumei pentru cîteva zile cel mult. Nu pot­ lupta însă nici o­­dată în contra mersului firesc al lucrurilor. Ca pildă avem faptul, că in perioada asta de scăderi "au per­­dut mai ales negustorii de ce­reale. Stocul cel mare de grine se a­­flă în mîinile comercianților. Ca n’ar fi făcut dînșii ca să-șî sal­veze situația. Toată străduința lor a fost ca, să producă o reac­­țiune pentru Îmbunătățirea pre­țurilor. De aceia o mare parte din ei au­ așteptat pînă în ultimul mo­ment și n’au voit să vin­dă. Cre­­deau că, deținlnd s­ocul în mîi­­nile lor și netratind grînele pa piețele de consuma­țiune vor reuși să efectueze o îmbunătățire a situației. Aceasta n'a folosit însă la ni­mic. Cu cît recolta nouă a înaintat și s'au putut evalua mai de a­­proape a rendimentele tuturor ță­rilor, cu atît prețurile au dat Ia*­napol. Cei cari au­­ suferit, de pe urma acestor scăderi au fost în mare majoritate negustorii, iar nu a­­gricultorii. Nu numai la noi, ci și în Ru­­­sia, America, Belgia, Olanda, Germania,, etc., pretutindeni nu­mărul comercianților ruinați e enorm de mare. Constatarea d-lui Lahovari, că în România, s’au vîndut grînele mai eftin de­cît în alte țări ex­portatoare este absolut, falsă. Nu numai pentru noi, care sîntem o țară mică, lucrul e imposibil, dar aceasta nu se poate întâmpla cu nici o țară. Libera concurență e aceia care împiedică cu desăvâr­­­șire erei­area unei astfel de si­­tuațiuni. Prețurile sunt, cu mici dife­rențe provocate de poziția geo­grafică a țarei producătoare, de calitatea măriei,­ aproape uni­forme în toate țările agricole. Oricare ar fi motivele de scădere sau de­ urcare este exclus, ca o țară să fia sub prețul zilei cu 4 pînă la 600 lei la vagon. In special în­ zilele noastre citi mijloacele de informațiune și de consumațiune ce avem aceasta n­u se poate întâmpla. Am dat­ aceste explicațiuni pen­tru ca să nu circule o credință falsă cu atît mai periculoasă cu cît emană de la d. Ioan N. La­hovari. At O cerere dreaptă Domnule Mille. D. ministru de războiți a afirmat­ în Cameră că va publica în Monitor tablourile de ofițerii admiși pentru înaintare în acest an și că a con­sultat deja consiliul superior al oas­­tei, care i-a dat această autoriza­­țiune. Cu toate acestea, pînă acum nu se vede nimic publicat. Vă rog interveniți prin ziarul D-voastră, cerînd să se publice odată aceste tablouri. Primiți, vă rog, salutările și mul­țumirile mele. I Un cititor al „Adevéririi“ 1 ---------Ut------­Bene Merente și Răsplata Muricel Regele a semnat decretele prin­ cari se acordă medaliile „Bene Merenti” și „Răsplata, Muncel’’ următoarelor persoane . ..Bene Merente" clasa I d-­or. Anastase Simu, general N. Cons­­tentinescnu lela I. O»;. D. Crean­gă, Gbrtner Eduard profesor de pia­no la Viena, Cincinat Pavelescu, Eugene Pithard din Geneva, co­lonel Al. Socec, Gr. Teodosiu ins­titutor, V. Toneanu artist și d-ra Gisella Ehrenstein. Clasa 11 d-lor : Maior Paul An­­ghelescu, maior N. Arghirescu, N. Mihăescu arhitect: C. Minas­­ou, dr. Virgil Popescu. ..Răsplata Muncel" pentru in­­vățămînt clasa I : d-nel A. Bon­­neson directoarea școalei norma­le de institutoare din Chartres (Franța). -----##----­(12) FOITA ZIARULUI „ADEVERA“ Nopțile roșii (Les nuits rouges) ■ — Mare roman de senzație de JULES MARY P­ARTEA I . Stătu aci o jumătate de ceas, cu brațele încrucișate, răzemat de un trunchi­ de copac, nelăsînd din ochi fațada castelului din care nu vedea de­cît catul de sus, cufun­dat înt’un întuneric adinc. Nemișcarea ii era așa de mare că ar fi putut t­rece pe lingă dânsul și Tal fi putut atinge, iară să-l vezi. Totuși, emoția îî era mare, ini­ma i se ridica în bătăi așa de gre­le că le auzea. Una din mîinile lui căuta să le oprească și-î sfâșia pi­­eptul o fereastră care se lumină deoda­tă în zmulse o exclamație de bu­curie și de ușurare. — In sfîrșit­ zise el. Și eși din crîng ca să apuce pes­­te cîmpie. De astădată, se îndrepta spre, poarta cea mare, dar se o­pri lingă un mic pavilion lipit de zidul castelului. In parterul acestui pavilion erau birourile lui Warner, dar agentul nu era acolo de­cît ziua. Noaptea, totul era lăsat iară nici o pază, ne­­fiind ce să se păzească. Catul intím­ al pavilionului, care se ridica la­ nivelul zidului castelu­lui, era împărțit în mai multe ca­mere elegante pe cari le locuiau pri­etenii lui Donesdale cînd veneau pen­tru vânătoare; cei mari soseau mai întíiu, erau găzduiți în castel; cei­lalți, în pavilion; dar în epoca ace­ea a anului lotul era pustiu. Cind fu la zid, Robert așteptă pu­țin. Desfăcuse o sfoară tare, care îî încingea mijlocul și care se sfîrșea cu un cârlig de oțel; apoi, cu gestul mașinal al­­ omului desp­ins cu ase­menea­ aventuri, pipăise patul unui pistol cu două focuri, trecut prin brîul ius de pieire. După vre-o cîte­va clipe de aștep­tare, se produse sus, în pavilion, zgomotul ușor al unor degete, care loveau cu băgare de seamă pe gea­mul unei ferestre de la catul Intíiü. — D-ta ești? întrebă țăranul. —- Vino, Robert. Desfășurînd toată sfoara, Robert o legănă, îî făcu un vînt voinicesc, iar cârligul, trecîd peste­ zid, se a­­găță de partea ceailaltă, unde venea grădina. Tînărul se asigură că sfoara e bi­ne prinsă și, sprinten, fără șovăire, se urcă pe zid. Odată sus, se culcă pe pîntece, inspecta împrejurimile atît spre partea ciungului pe care îl pără­sise cît și­ spre grădină,, care se­ întindea pînă la peron și, cînd ia singur că nu la urmărit ni­meni trase sfoara la el. Una din ferestrele pavilionului­ se deschisese; dintr’o săritură, el se agăță de balustradă și fu­ înă­untru. Fereastra se închise. Noaptea ara așa de întunecoasă că la început el nu putu vedea ni­mic, dar simți de­odată două brațe cari îl înlănțuia îi gîtul. Oftă Înăbușit și se dete pe spate parcă prins de o amețeală. — Robert, nu mă vezi? — Elena! — Te iubesc! Era contesa. Sa vedeau astfel de mai bine de un an: se iubeau de­nul bine de un an și patima lor creștea zi cu zi cu cît erau mai mari pri­mejdiile d­e-l amenintau, cu cît trebuiau sa se înconjure cu mai multe precauțiuni și mister. Trebue să povestim în cîteva cu­vinte cum s’a născut ace­astă dragoste. , Se născuse năpraznic, ca toa­te pasiunile mari. De luni de zile Traynor o iu­bea în taină, fără nici o iluzie, cu disperare. Intr’o zi, cînd con­tesa se întorcea călare­­ acasă și trecea printr’o pădure, se p­omeni față în față cu ea. Era sigur că o să vie, deși nimic nu-l îndreptă­țea la aceasta. Inima­ are ghiciri de astea stra­nii. Adesea mergea ,el astfel, cău­­tînd-o peste tot, ascunzîndu-se prin bălării ca so vadă trecând și s-o poată admira în voe. Se în­torcea pe urmă în casa lui c­u fe­ricirea în inimă și tot ca-l în­conjura i se părea luminat de raze cerești. In ziua aceea, cînd­ ea venea călare, el n’avu vremea să se ascundă și cînd ea îl văzu, el ți­nea mîinile împreunate; înge­­nuund­î, rugător, părea că cere grație. Calul, speriat, făcu o săritură la o parte, dar fiindcă drumul era îngust, dînd din picioare, calul lovi pe Robert, care căzu pe spate sîngerat și leșinat. . Cînd își putu stăpîni calul, ea se dete jos și se apropia de tînăr. Avea o rană mare la umăr, din care curgea sîngele, roșind iarba din jurul capului său. Alături, un pl­istaș se strecura cu un zgomot ușor pe sub frunzele veștede și, trecând prin pădure, se ducea să-și verse apa in­sult. Elena dete fuga pînă la această apă, luă cît putu în palme, răcori fruntea galbenă a lui Robert, a­­poi, cu batista ei brodată, opri sîngele care curgea mereu­ Prin ruptura jiletcei. Ceva mai uștirat, el își veni în iiire, deschise ochii, recunoscuse pe contesa și murmură . . .F. vina mea, am speriat ca­lul- Nu te îngriji de mine. Vâzînd’o așa de aproape, aple­cată peste dînsul, neliniștită, de­zolată din prejina rănei și a sân­gelui răspîndit, cari o fäceau să se înfioare, el avu o emoție violentă pe care o simți în inimă ca o su­ferință ascuțită — Fști un fermier din Farney? întrebă ea. — Da. — N’o să ai puterea să te duci pînă în sa­t. O să mă urc pe cal și o­ să dau fuga la castel. O să tri­mit cîți­va servitori cu o trăsură.... eî o să te ajute. El se sculă cu greu. — Nu, o să mă duc pe jos. Coli­da mea muri departe. O să mă pan­sez singur și o să mă culc­ Miine cînd vor veni preteni­ pe la mine, o să te spun că am căzut într’o vă­găună pe cînd treceam muntele noaptea. — Dar aufari... Poate să te a­­puce pe drum vreo slăbiciune. Nu vreau să te las așa... — Te rog! zise el încet. Și ochii lui n’o mai părăseam Era foarte frumos și suferința și sîngele, pierdut dadeau feței lui energice și bărbătești o pali­­fii date, care o faceau foarte iurte­, re sântă. Făcu vreo cîțîva pași clătinîn­­du-se și ținîndu-se de crengi. — Nu, zise ea, n’o să poți. Vani la el și, de­oarece se te­mea sa nu cadă, îi trecu Iun­tul pe după umăr. Dar la atingerea asta, simțind lingă dînsul corpul acela mlă­dios, respirând parfumul discret al acestui corp tînăr, Robert în­chise ochii. Mintea îi era cuprin­să ca de o beție. O clipă, ilicele, fagii și bălăriile se învîrtejiră în jurul lui într’un dant fantom­­ic. Se lăsă să cadă la picioarele Elenei, cu capul în mușchiu. Un oftat ca iun plînset îî sfășiă piep­tul . — Lasă-mă, te rog, lasă-mă, sufăr prea mult. — Un­ cuvînt mai mult ca să nu te părăsesc. — O­ nu­runa mă face să su­făr. Durerea asta n’o simt. Puțin sînge îî coloră fața, Eri înspăimântat de atîta îndrăz­neală. Elena, izbită de­ tonul acestor cuvinte, îl privi cu băgare de (Va urma)

Next